Connect with us

ROMÂNIA

Premierul Ludovic Orban anunță că România a avut la dispoziție ”miliarde și miliarde de euro pe care trebuia să le absorbim de acum patru ani”: Țara noastră a pierdut anul trecut 300 de milioane de euro din Connecting Europe Facility

Published

on

Prim-ministrul Ludovic Orban a precizat luni că România a avut în ultimii ani la dispoziție ”miliarde și miliarde de euro, pe care trebuia să le absorbim în urmă cu doi, trei, patru ani”, dar nu le-a utilizat din cauza birocrației nesfârșite și a dezinteresului.

”Până în 4 noiembrie au fost decontate 5,3 miliarde de euro, iar în șapte luni au fost decontate două miliarde de euro. Sigur, avem un ritm inegal, dar sunt situații pe care nu ni le-am dorit. De exemplu, pe POIM, foarte mare parte din bani sunt banii pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare, ceilalți sunt bani pe infrastructură de transport. Pe programul POSDRU II de Mediu, pe extinderea rețelelor de apă și canalizare, nu se făcuse aproape nimic până am ajuns noi. Noi am rezolvat problema cofinanțării, de 6% pentru societățile de apă, noi am rezolvat problema includerii ca eligibile a costurilor neeligibile rezultate în urma creșterii costurilor forței de muncă datorate OUG 114 pentru zona de construcții, noi am rezolvat alte proceduri, numai că nu putem să facem singuri proiectele respective, atât timp cât ABI-urile, care sunt coordonate de baroni PSD, nu se mișcă în direcția asta și nu au niciun fel de interes în a semna contractele de finanțare și a demara proiectele. Nu putem să facem în locul lor”, a precizat Ludovic Orban în intervenția sa la Adunarea Membrilor Coaliției pentru Dezvoltarea României, potrivit B1

În același timp, prim-ministrul României a atras atenția că România a pierdut ”anul trecut 300 de milioane de euro din Connecting Europe Facility pentru că nu s-au încheiat două licitații care începuseră cu patru ani înainte, pe tronsoane de cale ferată”.

Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF) sprijină implementarea proiectelor de interes european, care vizează dezvoltarea și construcția unor infrastructuri și servicii noi, precum și modernizarea infrastructurilor și serviciilor existente în sectoarele: transport, telecomunicații, energie.

CEF acordă prioritate conexiunilor lipsă din sectorul transporturilor vizând accelerarea investițiilor în domeniul rețelelor transeuropene, în special în finalizarea coridoarelor de transport la nivel european și urmărește să mobilizeze finanțarea provenind atât din sectorul public, cât și din cel privat.

Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, pachetul financiar aferent CEF pentru cele trei sectoare, pentru perioada 2014 – 2020, este de aproximativ 33,2 miliarde euro, pentru toate statele membre. Din acest buget, România are alocată o sumă de aproximativ 1,234 miliarde euro pentru investiții în infrastructura de transport, pentru proiectele finanțate în cadrul anvelopei Fondului de Coeziune, în acest caz rata de cofinanțare din partea UE putând ajunge până la 85% din valoarea totală a proiectului. Pentru bugetul general, România nu are restricții privind sumele pe care le poate accesa, proiectele depuse spre finanțare intrând în competiție cu proiecte din alte state membre.

În același timp, premierul Ludovic Orban a precizat că are drept obiectiv fundamental digitalizarea ANAF, conform Agerpres. 

”ANAF nu are compartiment informatic de digitalizare. De digitalizarea ANAF se ocupă compartimentul din Ministerul Finanţelor, care întâi probabil trebuie să digitalizeze Ministerul Finanţelor. Nu o să aşteptăm înfiinţarea unui compartiment. Aici avem câteva obiective foarte clare în ceea ce priveşte digitalizarea ANAF. Am făcut paşi în această direcţie. E adevărat mici. Pe de altă parte, paşii mari nu poţi să-i faci în şase luni dintre care patru luni de criză. Aici au fost finanţări de la Banca Mondială pentru digitalizarea ANAF. Banii nu au fost folosiţi. Aici au fost obligaţi toţi oamenii de afaceri să-şi cumpere case de marcat cu transmitere a informaţiilor online şi ANAF, de trei ani de zile, nu şi-a cumpărat serverele pe care să se poată centraliza informaţia respectivă. (…) Şi-au luat scanerele în vamă din care nu a funcţionat niciodată niciun scaner din vamă. Au fost cumpărate pe post de mobilier pentru că niciodată cei care operau aceste scanere nu au avut niciun interes să funcţioneze. Obiectivul nostru fundamental este digitalizarea ANAF”, a precizat Orban. 

 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Comisia Europeană solicită României să adopte un program național de gestionare a deșeurilor radioactive care să respecte normele UE

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a decis la 2 iulie să trimită avize motivate Bulgariei, Danemarcei, Greciei, Lituaniei, Poloniei și României pentru faptul că aceste țări nu au adoptat un program național de gestionare a deșeurilor radioactive care să respecte cerințele din Directiva privind combustibilul uzat și deșeurile radioactive (Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului) și, de asemenea, a trimis un alt aviz motivat României pentru faptul că nu a transpus în mod corect anumite cerințe din aceeași directivă.

Deșeurile radioactive sunt generate de producerea energiei electrice în centralele nucleare sau de utilizarea materialelor radioactive fără a apela la energia electrică în scopuri medicale, industriale, agricole și de cercetare. Aceasta înseamnă că toate statele membre generează deșeuri radioactive.

Directiva instituie un cadru comunitar pentru asigurarea gestionării responsabile și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, cu scopul de a asigura un nivel ridicat de siguranță și de a evita impunerea unor sarcini inutile asupra generațiilor viitoare. În special, directiva prevede obligația statelor membre de a elabora și de a pune în aplicare programe naționale de gestionare a întregului volum de combustibil uzat și a tuturor deșeurilor radioactive generate pe teritoriul lor, de la generare până la eliminare. Obiectivul este de a proteja lucrătorii și publicul larg de pericolele asociate radiațiilor ionizante.

Statele membre aveau obligația de a transpune directiva până la 23 august 2013 și de a notifica pentru prima dată programele lor naționale Comisiei până la 23 august 2015. Statele membre vizate au la dispoziție trei luni pentru a lua măsuri. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Continue Reading

POLITICĂ

Ambasadorul Adrian Zuckerman: SUA rămân angajate să asigure suveranitatea şi securitatea României. Poporul român nu are un prieten mai bun decât Statele Unite

Published

on

© Administrația Prezidențială

SUA rămân angajate în îmbunătăţirea statului de drept în România, să asigure suveranitatea şi securitatea României şi să creeze oportunităţi pentru toţi românii, să prospere, a declarat, joi, ambasadorul SUA la Bucureşti, Adrian Zuckerman, la recepţia de Ziua Independenţei.

“Avem un Parteneriat Strategic angajat în domeniile securităţii, democraţiei şi prosperităţii economice comune. Azi, relaţia noastră este mai puternică decât oricând. SUA rămân angajate în îmbunătăţirea statului de drept în România, să asigure suveranitatea şi securitatea României şi să creeze oportunităţi pentru toţi românii, să prospere. Acum este momentul pentru românii care au emigrat să se întoarcă acasă şi să clădească un viitor mai bun pentru toţi”, a afirmat diplomatul, la evenimentul la care au participat preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Ludovic Orban, informează Agerpres.

El a amintit de colaborarea România-SUA în domeniile militar, energetic, dar şi recent, în combaterea pandemiei COVID-19.

“Suntem dedicaţi să susţinem redresarea economică a României şi să asigurăm securitatea economică. Ne-am unit forţele în combaterea corupţiei şi am completat eforturile pornite de patrioţii români care au răsturnat regimul comunist, acum 30 de ani. SUA sunt dedicate să îşi folosească toate resursele din domeniu, pentru a susţine statul de drept şi lupta anticorupţie şi traficul de persoane”, a punctat Zuckerman.

Totodată, diplomatul american a făcut un apel la “vigilenţă”.

“Trebuie, de asemenea, să rămânem vigilenţi la adversarii noştri care încearcă să profite de situaţia prezentă, pentru a submina libertăţile noastre (…) Eforturile de a perverti pieţele libere, societăţile democratice şi folosirea de tehnologii care nu sunt de încredere nu trebuie tolerate. Influenţele maligne ce au ca scop destabilizarea şi oprirea României din a atinge adevăratul său potenţial economic trebuie să fie refuzate”, a punctat el.

În cadrul discursului săi, Zuckerman a amintit faptul că s-a născut în România, iar părinţii săi au emigrat, în perioada comunismului.

“Eu însumi, cu modestie, sunt azi, în faţa dumneavoastră, exemplu al măreţiei Americii, o ţară în care fiul a doi emigranţi, care au avut curajul de a sacrifica totul pentru libertate, a avut ocazia de a se întoarce ca ambasador al Statelor Unite”, a spus el.

În final, ambasadorul a făcut un apel la curaj şi apărarea democraţiei.

“Vă rog pe cei ce mă ascultaţi în seara aceasta să fiţi curajoşi, să apăraţi libertatea şi democraţia, să vă asiguraţi că flacăra libertăţii străluceşte în România şi în lumea întreagă. Vă rog pe toţi să credeţi în propriile forţe şi într-o Românie mai bună, vă rog pe toţi să faceţi fapte mari. Am repetat în mai multe rânduri: poporul român nu are un prieten mai bun decât Statele Unite iar Statele Unite nu au prieten mai bun decât România”, a spus ambasadorul SUA la Bucureşti. 

Citiți și Klaus Iohannis, apel la solidaritate transatlantică: SUA vor avea mereu în România un aliat strategic. România, puternic angajată pentru o relație solidă între SUA, NATO și Europa

Citiți și Premierul Ludovic Orban, cu ocazia Zilei Independenței SUA: România este şi va continua să fie unul dintre aliaţii de nădejde ai SUA, o opţiune firească bazată pe valori, idealuri şi interese comune

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, apel la solidaritate transatlantică: SUA vor avea mereu în România un aliat strategic. România, puternic angajată pentru o relație solidă între SUA, NATO și Europa

Published

on

© Administrația Prezidențială

Statele Unite vor avea mereu în România un aliat strategic și un prieten ferm, dedicat unei cooperări strânse în plan transatlantic, conform valorilor și intereselor noastre comune, a declarat președintele Klaus Iohannis, joi, la recepția oferită de Ambasada SUA cu ocazia celei de-a 244-a aniversări a Zilei Independenței.

România rămâne puternic angajată în sprijinul unei relații transatlantice puternice și solidare, bazate pe relații bilaterale solide între Statele Unite și partenerii săi europeni, o Alianță Nord-Atlantică dedicată securității indivizibile a membrilor săi și cooperării cu Uniunea Europeană“, a spus Iohannis, într-un discurs susținut în prezența ambasadorului american în România, Adrian Zuckerman, și a prim-ministrului Ludovic Orban.

Șeful statului a arătat că efectele situației provocate de pandemia de COVID-19 au un impact asupra tuturor partenerilor transatlantici.

“Pandemia de COVID-19, intensificarea competiției mondiale și tentativele unor actori internaționali de a eroda unitatea transatlantică și reziliența statelor democratice se suprapun, iar efectele lor au impact asupra tuturor partenerilor transatlantici. Pentru România, răspunsul la aceste provocări este unul singur: Solidaritate!“, a spus, cu fermitate, președintele.

Acesta s-a referit, astfel, la solidaritate în ce privește relația bilaterală de Parteneriat Strategic cu Statele Unite ale Americii, solidaritate în cadrul Uniunii Europene, solidaritate în relația transatlantică și solidaritate între și cu statele ale căror valori derivă din principiile care fundamentează o ordine globală deschisă și prosperă: democrație, stat de drept, relații comerciale libere și corecte, protejarea categoriilor vulnerabile, respect pentru drepturile omului și dreptul internațional.

În alocuțiunea sa, președintele a amintit aniversarea, în 2020, a 140 de ani de relații diplomatice cu Statele Unite ale Americii și rezultatele celei mai recente întâlniri bilaterale la nivel înalt, în august 2019, când a fost primit la Casa Albă de omologul său american Donald Trump.

“Anul trecut, la Casa Albă, alături de Președintele Statelor Unite, am adăugat două noi domenii Parteneriatului nostru Strategic: securitatea rețelelor 5G, de a căror reziliență va depinde în bună parte succesul noii economii digitale, precum și domeniul nuclear-civil, cu rol esențial în asigurarea securității energetice. Totodată, în Declarația Comună adoptată împreună cu Președintele Donald Trump cu acea ocazie, am subliniat importanță strategică a Mării Negre pentru securitatea transatlantică. Este o contribuție comună pe care România și Statele Unite ale Americii o aduc la consolidarea percepției aliate colective privind importanța Mării Negre și a regiunii”, a mai spus șeful statului.

Referindu-se la greaua încercare pe care pandemia de COVID-19 o reprezintă pentru societățile democratice, Klaus Iohannis a evocat “măsura solidarității” pe care au știut să o dea România și SUA, sprijinindu-se reciproc.

“Această solidaritate exemplifică, simbolic, inclusiv modul în care România percepe și va acționa în vederea consolidării Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, a unității de acțiune a Uniunii Europene și a rezilienței relației transatlantice. Așadar, doresc să evidențiez, din nou, rolul pe care valorile universale exprimate în Declarația de Independență îl au și astăzi. Aflate într-un permanent proces de extindere și aprofundare a modului în care sunt înțelese, ele continuă să formeze baza percepției noastre comune asupra provocărilor contemporane”, a continuat el.

Președintele a argumentat că o dimensiune specială a relației dintre SUA și România și a parteneriatului transatlantic este dată de comunitatea de valori și de securitate pe care familia globală de democrații o are în comun. 

În încheierea discursului său, șeful statului l-a asigurat pe ambasadorul SUA Adrian Zuckerman de prietenia României.

Vă asigur că Statele Unite vor avea mereu în România un aliat strategic și un prieten ferm, dedicat unei cooperări strânse în plan transatlantic, conform valorilor și intereselor noastre comune!“, a conchis Klaus Iohannis.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending