Connect with us

ROMÂNIA

Premierul Ludovic Orban: Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE

Published

on

© Guvernul Romaniei/ Facebook

Prim-ministrul Ludovic Orban a precizat vineri, în timpul unei vizite în județul Suceava, că România va demara construcția reactoarelor 3 și 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, după ce acordul inter-guvernamental dintre Statele Unite ale Americii și România în domeniul cooperării nuclear civil a primit avizul Comisiei Europene, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, construcţia reactoarelor va avea loc împreună cu parteneri strategici din SUA şi cu parteneri din Uniunea Europeană.

Acest anunț vine astfel să întărească încă o dată implicarea Comisiei Europene în a oferi României sprijin pentru proiectele energetice. Dăm exemplu în acest sens declarațiile vicepreședintelui Margrethe Vestager, care a dat asigurări la mijlocul lunii octombrie că țara noastră va avea parte de ”suportul Comisiei Europene pe aceste subiecte de maxim interes”, inclusiv în aceea ce privește memorandumul cu SUA privitor la Cernavodă. 

”Domnul ministru al Economiei, Virgil Popescu, m-a informat că acordul inter-guvernamental între SUA şi România în domeniul cooperării nuclear-civile a primit avizul Comisiei Europene, ceea ce înseamnă că, prin această avizare practic a proiectului nostru de acord, putem spune că suntem mai aproape de construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, cu parteneri strategici din SUA şi cu parteneri din Uniunea Europeană şi suntem foarte fericiţi că am primit acest acord din partea Directoratului de energie al Comisiei Europene, care, iată, ne va permite să semnăm acordul în forma definitivă şi să pornim construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă”, a afirmat Orban.

Premierul Ludovic Orban a participat vineri la Suceava la recepția lucrărilor variantei ocolitoare a municipiului Rădăuți.

Amintim că la  10 octombrie ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a efectuat o vizită la Washington în cadrul căreia a fost semnat un acord interguvernamental extins care oferă cadrul juridic necesar pentru cooperarea în domenii de importanță energetică pentru țara noastră, exemplu în acest sens fiind proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, păstrând tehnologia CANDU 6, în cadrul unui consorţiu euro-atlantic.

Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri a informat, la acel moment, că faza de parafare reprezintă atingerea unui acord de principiu asupra textului şi principalelor elemente ale dezvoltării proiectelor şi părţilor implicate, proiectul de acord urmând a fi transmis Comisiei Europene conform prevederilor Tratatului EURATOM, cooperarea în cadrul acordului fiind subordonată prevederilor naţionale, europene şi internaţionale.

Scopul Acordului Interguvernamental este dezvoltarea programului nuclear civil din România prin asigurarea expertizei tehnice, de reglementare, securitate şi siguranţă nucleară şi, implicit, întărirea securităţii, diversităţii, siguranţei în exploatare şi stabilităţii energetice şi de mediu ale României, obiective asociate şi proiectelor de investiţii ale SNN, retehnologizarea Unităţii 1 şi extinderea capacităţii CNE Cernavodă.

Acordul acoperă mai multe arii de cooperare, printre care: Proiectul Unităţilor 3 şi 4, retehnologizarea Unităţii 1, cooperare în diferite domenii, precum reglementare, schimburi între laboratoare de cercetare şi universităţi, pregătire personal, cercetare şi dezvoltare.

De asemenea, în contextul aceleiași vizite mai sus menționate, România a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Exim US, în urma căruia țara noastră va obține o finanțare de 7 miliarde de dolari din SUA pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic – inclusiv energie nucleară și gaz natural lichefiat și din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Jens Stoltenberg, despre creșterea prezenței NATO pe flancul estic și la Marea Neagră: Plănuiesc să prezint recomandări strategice pentru liderii aliați la summitul de anul viitor

Published

on

© NATO

Alianța Nord-Atlantică va continua să evalueze constant ideea ajustării prezenței sale militare pe flancul estic, iar unul dintre obiectivele privind NATO 2030 vizează consolidarea rolului NATO de alianță militară puternică, a spus miercuri secretarul general Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă ce a urmat reuniunii miniștrilor de externe aliați.

Întrebat de CaleaEuropeană.ro despre recomandările privind consolidarea prezenței NATO la Marea Neagră cuprinse în raportul experților privind viitorul Alianței, Stoltenberg a răspuns: “Plănuiesc să prezint câteva recomandări la nivel strategic pentru șefii de stat și de guvern, atunci când se vor întâlni anul viitor”

“NATO a demonstrat capacitatea de adaptare atunci când lumea se schimbă. Așadar, după anexarea ilegală a Crimeei, am decis să ne sporim prezența militară în partea de est a Alianței. Atât cu prezență înaintată adaptată în România, poliție aeriană, cât și cu o brigadă de instruire acolo, avem toate tipurile de prezență, dar și cu grupurile de luptă desfășurate în regiunea baltică, în cele trei țări baltice, și Polonia”, a amintit el.

“Vom evalua în mod constant să ajustăm în continuare această prezență și unul dintre obiectivele mele cu NATO 2030 este să mă asigur că NATO rămâne o alianță militară puternică în lumina noilor amenințări și a noilor provocări”, a mai subliniat Stoltenberg.

El a salutat faptul că aliații se angajează să continue să investească în apărare.

“Plănuiesc să prezint câteva recomandări la nivel strategic pentru șefii de stat și de guvern, atunci când se vor întâlni anul viitor. Pentru că cred cu tărie că NATO ar trebui să se asigure că vom continua să fim o alianță militară puternică, pentru a ne consolida alianța are o platformă politică și, de asemenea, că avem o abordare mai globală”, a mai spus el.

NATO este cea mai de succes alianță din istorie, cuprinzând aproape un miliard de oameni și jumătate din PIB-ul global într-un spațiu care se întinde de la coasta Pacificului din America de Nord până la Marea Neagră, arată un raport întocmit de grup de zece experți coordonat de doi foști membri ai administrațiilor de la Washington și Berlin, Wess Mitchell și Thomas de Maiziere, și prezentat marți miniștrilor afacerilor externe din cele 30 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice.

Raportul face parte din procesul de reflecție privind viitorul NATO 2030, lansat anul trecut de liderii euro-atlantici la summitul aniversar de la Londra când l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să conducă acest proces. Pe baza acestui document, Stoltenberg va formula propriile sale recomandări pe care le va supune deciziei liderilor statelor aliate la summitul din 2021 de la Bruxelles.

Referirile experților la Marea Neagră și la flancul estic al Alianței, unde este localizată și România, pornesc de la argumentul că “principala caracteristică a mediului actual de securitate este reapariția competiției geopolitice”.

“Guvernul rus caută hegemonie asupra fostelor sale posesiuni sovietice și le subminează suveranitatea și integritatea teritorială, căutând să blocheze calea națiunilor care doresc să se îndrepte spre NATO. În timp ce agresiunea rusă în Ucraina și Georgia continuă, comportamentul asertiv rus s-a intensificat în Atlanticul de Nord și Nordul îndepărtat, cu o creștere a prezenței aeriene și navale în și în jurul punctelor maritime cheie în Marea Barents, Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Mediterană”, arată cei zece experți.

În ultimele trei dintre acestea, Rusia a plasat capabilități militare și a creat mediului anti-acces și de interdicție zonală (A2/AD), a extins războiul hibrid și a amenințat securitatea energetică și infrastructura critică, subliniază experții.

Astfel, principala recomandare a experților vizând regiunea Mării Negre și a flancului estic este că “NATO trebuie să mențină capacități militare convenționale și nucleare adecvate și să posede agilitatea și flexibilitatea pentru a face față agresiunii pe teritoriul Alianței, inclusiv acolo unde forțele ruse sunt active direct sau indirect, în special pe flancul estic al NATO”.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg, despre intenția României de a înființa un Centru euro-atlantic pentru reziliență: NATO trebuie să evalueze consecințele investițiilor Chinei în infrastructura noastră critică

Published

on

© NATO

Reziliența reprezintă un domeniu de importanță majoră pentru Alianța Nord-Atlantică, mai ales în lumina ascensiunii Chinei, a afirmat miercuri seară secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după ce România și-a manifestat intenţia de a înfiinţa şi găzdui un Centru euro-atlantic în domeniul rezilienţei.

“Pentru NATO, reziliența are o mare importanță, iar una dintre problemele pe care le-am discutat astăzi a fost importanța consolidării în continuare a rezilienței noastre pentru a ne proteja infrastructura critică, telecomunicațiile, toate celelalte părți ale rezilienței, deoarece știm că singura modalitate de a avea o apărare puternică este să avem societăți puternice, iar importanța rezilienței tocmai a crescut în lumina faptului că acum abordăm consecințele ascensiunii Chinei”, a spus Stoltenberg, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro în cadrul unei conferințe de presă ce a urmat reuniunii miniștrilor de externe din țările aliate.

Secretarul general al Alianței s-a arătat îngrijorat că Beijingul investește puternic în infrastructura critică a țărilor aliate și a subliniat că NATO trebuie să evalueze consecințele acestor evoluții asupra securității. 

“Cu toții ne dăm seama de importanța uriașă a rezilienței în lumina provocărilor hibride, cibernetice, dar și în lumina ascensiunii Chinei”, a mai spus el, amintind că NATO și-a asumat un angajament privind consolidarea rezilienței la summitul aliat de la Varșovia, din 2016.

La summitul din 2016, țările membre NATO au decis să își asume un angajament pentru creșterea rezilienței aliate în fața oricăror amenințări, inclusiv cele hibride.

Suntem uniți în menținerea și dezvoltarea capacităților noastre individuale și colective de a rezista la orice formă de atac armat. În acest context, ne asumăm un angajament de consolidare a rezilienței noastre împotriva întregului spectru de amenințări, inclusiv amenințări hibride, din orice direcție. Reziliența este fundamentul esențial pentru o apărare și o descurajare credibilă și eficace”, au declarat liderii NATO în urmă cu patru ani.

Practic, la summitul de la Varșovia s-a decis definirea unor indicatori de reziliență precum infrastructuri critice, securitate energetică, colaborare civil-militar, apărare cibernetică, dimensiune de hibrid, lanțuri de aprovizionare, telecomunicații și infrastructuri strategice militare.

Potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul Bogdan Aurescu a anunţat marți în cadrul reuniunii NATO, în conformitate cu aprobarea preşedintelui Klaus Iohannis şi a premierului Ludovic Orban, intenţia României de a înfiinţa şi găzdui un Centru euro-atlantic în domeniul rezilienţei, temă considerată prioritară pentru perioada următoare.

De altfel, ambele zile ale reuniunii ministeriale NATO s-au concentrat și pe ascensiunea Chinei, atât în cadrul dezbaterilor privind raportul publicat de grupul de zece experți privind viitorul Alianței Nord-Atlantice, cât și în cadrul discuțiilor de miercuri cu partenerii din Uniunea Europeană și din Asia-Pacific, anume Australia, Coreea de Sud, Japonia și Noua Zeelandă.

“NATO trebuie să aloce mult mai mult timp, resurse politice și acțiuni provocărilor de securitate prezentate de China – pe baza unei evaluări a capacităților sale naționale, a greutății economice și a obiectivelor ideologice declarate ale liderilor săi”, consemnează raportul experților care va sta la baza recomandărilor ce Jens Stoltenberg le va pune pe masa deciziei liderilor țărilor NATO la summitul din 2021 în scopul consolidării unei Alianțe mai puternice politic și militar și mai implicate global.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, discuție cu omologul italian Luigi di Maio despre măsurile luate pentru buna desfășurare în Italia a alegerilor din 5-6 decembrie

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania/ Facebook

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a discutat cu omologul italian Luigi di Maio despre măsurile luate pentru buna desfășurare în Italia a alegerilor parlamentare din 5-6 decembrie, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), remis caleaeuropeana.ro.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut miercuri, 2 decembrie, o convorbire telefonică cu omologul italian, Luigi Di Maio.

În perspectiva alegerilor pentru Parlamentul României, desfășurate în străinătate între 5-6 decembrie, ministrul Bogdan Aurescu l-a informat pe ministrul DiMaio, în continuarea dialogului din ultima perioadă pe această temă cu omologul său prin care a solicitat sprijinul autorităților italiene pentru buna desfășurare a alegerilor în Italia, cu privire la măsurile luate de MAE pentru organizarea secțiilor de votare în Italia, inclusiv în conformitate cu normele sanitare în vigoare, pentru asigurarea de condiții de siguranță și prevenție. A informat, totodată, că până la acest moment, nu au fost semnalate probleme sau situații deosebite în pregătirea secțiilor pe teritoriul italian.

De asemenea, cei doi miniștri au subliniat importanța unei cooperări consolidate pe dosarele de interes comun la nivel european, inclusiv în domeniul securității cibernetice.

Totodată, cei doi șefi ai diplomațiilor au discutat, inclusiv în contextul recentelor atacuri din Franța și Austria, despre intensificarea manifestărilor extremiste și necesitatea combaterii terorismului prin folosirea tuturor instrumentelor disponibile, inclusiv a celor ce țin de dreptul internațional.

 

Continue Reading

Facebook

U.E.11 hours ago

Comisia Europeană solicită ca Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi să fie operațional la 1 martie 2021

NATO12 hours ago

Jens Stoltenberg, despre creșterea prezenței NATO pe flancul estic și la Marea Neagră: Plănuiesc să prezint recomandări strategice pentru liderii aliați la summitul de anul viitor

NATO12 hours ago

Jens Stoltenberg, despre intenția României de a înființa un Centru euro-atlantic pentru reziliență: NATO trebuie să evalueze consecințele investițiilor Chinei în infrastructura noastră critică

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană a prezent strategia privind rămânerea în siguranță în cursul iernii: În acest an, salvarea de vieți omenești trebuie să aibă prioritate față de sărbătoriri

Cristian Bușoi16 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

U.E.16 hours ago

Premierul Ludovic Orban, interviu pentru Le Monde în care critică Ungaria și Polonia pentru blocarea pachetului financiar de 1.824 de miliarde de euro: Toate țările UE trebuie să respecte statul de drept

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, discuție cu omologul italian Luigi di Maio despre măsurile luate pentru buna desfășurare în Italia a alegerilor din 5-6 decembrie

U.E.17 hours ago

Donald Tusk cere, din nou, excluderea, partidului lui Viktor Orban din PPE: Ce altceva mai trebuie să facă pentru a vedea că nu se potrivesc cu familia noastră?

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană prezintă instrumente digitale adaptate și extinde oferta de formare judiciară pentru modernizarea sistemelor de justiție din UE

U.E.17 hours ago

BCE: Pandemia COVID-19 a accelerat tranziția de la numerar spre modalitățile de plată electronice

Cristian Bușoi16 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA5 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE1 week ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Advertisement
Advertisement

Trending