Criza sanitară provocată de pandemia de COVID-19 și efectele sale asupra spațiului de liberă circulație Schengen au arătat că “ar fi o mare realizare pentru spațiul Schengen ca România și Bulgaria să fie înăuntru, și nu în afara sa”, a declarat, vineri, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu.

Șeful diplomației române a făcut aceste afirmații în timpul conferinței de lansare a președinției Germaniei la Consiliul Uniunii Europene, care a debutat la 1 iulie.

“Sunt de acord că criza a creat statelor membre ale Schengen mai multe probleme decât erau înainte, dar în același timp, dacă ne uităm la lecțiile învățate din această criză, îmi amintesc cât de grea a fost închiderea granițelor diferitelor țări pentru a lua măsuri naționale de protecție, iar apoi, după o perioadă scurtă de timp, toate țările au descoperit că este imposibil să se izoleze perfect și că avem nevoie să negociem coridoare de tranzit, linii verzi. Criza ne-a arătat că menținerea controlului asupra granițelor interne ale UE afectează puternic funcționalitatea pieței unice și eficacitatea răspunsului nostru la o criză sanitară, atunci când avem nevoie de aprovizionare, de echipamente medicale sau de medicamente. Acest lucru în sine pledează mult pentru a fi luată în considerare o flexibilitate când abordăm reforma și extinderea spațiului Schengen. Cred că această criză ne-a arătat, și este o lecție bună învățată, dacă mă pot exprima astfel, că ar fi o mare realizare pentru spațiul Schengen ca România și Bulgaria să fie înăuntru, și nu în afara sa”, a spus Aurescu, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro.

La rândul său, ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt, a afirmat că președinția germană a Consiliului Uniunii Europene susține aderarea României la spațiul Schengen.

“Germania a susținut întotdeauna România cu acest obiectiv și nu doar în termeni abstracți. În cursul acestui proces, am avut idei concrete prezentate de cancelarul Merkel, cum ar fi să începem cu intrarea aeroporturilor în Schengen” a spus Cord Meier-Klodt.

“Nu am atins obiectivul încă (…), dar să lucrăm în acest sens. Susținem obiectivul“, a completat el, referindu-se și la dificultățile provocate de pandemie pentru libera circulație în interiorul UE.

 

Parlamentul European a solicitat statelor membre și Consiliului Uniunii Europene să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen, intr-o rezoluție adoptată vineri cu o largă majoritate de 520 voturi pentru, 86 împotrivă și 59 abțineri și care se referă la restabilirea rapidă și completă a liberei circulații transfrontaliere în urma crizei COVID-19.

“Eurodeputații solicită, de asemenea, Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește integrarea spațiului Schengen și să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen“, se arată în comunicatul remis CaleaEuropeană.ro.

Cât privește admiterea Bulgariei, României și Croației în spațiul Schengen, apelul Parlamentului European reprezintă un mesaj politic ce se înscrie în linia declaraţiei comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a propus recent ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Schengen, ca “măsură de actualizare şi consolidare a acestui spaţiu”.

Parlamentul European a dat undă verde încă din 2011 pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului 2019 pentru aderarea la spațiul Schengen.

Decizia finală pentru aderarea deplină a unui stat membru la spaţiul Schengen necesită un vot în unanimitate al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne.

Capacitatea şcolilor de a oferi o experienţă educaţională cu ajutorul mijloacelor online de comunicare este o condiţie esenţială în viitor, a declarat vineri preşedintele Klaus Iohannis.

“Pe viitor, în ciuda obstacolelor puse de virusul SARS-CoV-2, menţinerea legăturii dintre elevi şi şcoală rămâne esenţială. Această perioadă a vacanţei de vară reprezintă o bună ocazie pentru a ne pregăti în perspectiva următorului an şcolar şi universitar. Capacitatea şcolilor de a oferi o experienţă educaţională cât mai completă cu ajutorul mijloacelor online de comunicare va fi o condiţie esenţială în viitor, chiar dacă reprezintă o ruptură faţă de tradiţiile şcolii româneşti. Doar prin asigurarea unei continuităţi funcţionale a actului educaţional putem împiedica propagarea pe termen lung a efectelor negative ale actualei pandemii. Nu trebuie să decontăm efectele acestei crize în 2030 sau 2040, ci să ne aşezăm, ca societate, pe drumul spre o relansare economică, socială şi civică amplă şi rapidă”, spune şeful statului, într-un mesaj transmis, vineri, cu prilejul Galei “Teleşcoala”, mesaj prezentat de consilierul prezidenţial Ligia Deca, informează Agerpres.

Preşedintele Iohannis se arată convins că îndrumarea unor cadre didactice dedicate, precum a celor care au contribuit la programul “Teleşcoala” şi la organizarea de activităţi educaţionale online, poate fi un punct de plecare pentru o reformare pe termen lung a învăţământului românesc. “Una în care modalităţile de comunicare dintre elevi şi cadre didactice sunt mai flexibile şi permit completarea armonioasă a educaţiei din clasă cu module online”, adaugă el.

Şeful statului arată, în mesaj, că anul şcolar care s-a încheiat a reprezentat pentru cei mai mulţi o “provocare neaşteptată, dificilă şi impredictibilă”.

“Începând cu luna martie, procesul educaţional din şcolile româneşti, aşa cum îl ştiam, s-a oprit sub imperiul nevoii de a asigura siguranţa elevilor, profesorilor şi familiilor acestora în contextul epidemiei de COVID-19. Educaţia s-a mutat astfel, treptat, în mediul online şi nu a fost deloc uşor să ne adaptăm noii paradigme. Pentru elevi, această perioadă a fost una complexă, trăind experienţe diferite, în funcţie de posibilităţile tehnice, de implicarea şi flexibilitatea cadrelor didactice, de susţinerea şi resursele părinţilor. În cazul elevilor din anii terminali, cei aflaţi în pragul examenelor naţionale, era nevoie de soluţii rapide, eficiente, care să asigure un acces cât mai facil la educaţie. Parcurgerea materiei, recapitularea conţinuturilor de examen şi menţinerea unui ritm de învăţare s-au realizat prin metode diverse”, menţionează Iohannis.

El indică faptul că teleşcoala a fost o soluţie de urgenţă, care a folosit infrastructura deja existentă a televiziunii naţionale pentru a veni în ajutorul elevilor.

Şeful statului îi felicită pe profesorii care au pregătit lecţii ce au fost difuzate prin intermediul unor programe TV, asigurând astfel accesul unei largi majorităţi a elevilor la procesul educaţional.

“Vă felicit pentru creativitatea şi implicarea de care aţi dat dovadă, devenind repere pentru elevi şi pentru colegii dumneavoastră. În perioade de criză, este important să fim solidari şi să nu ne uităm menirea. Dar aş vrea să vedem şi oportunitatea ivită în toată această situaţie. Un număr mare de profesori cu vocaţie din întreaga ţară au pregătit lecţii şi au derulat orele online cu elevii lor. Mulţi nu s-au limitat la a trimite fişe sau teme, ci şi-au ţinut orele live, pe diverse platforme de conferinţă, menţinând vie interacţiunea cu elevii lor. Deşi nu aveau o formare anterioară pentru predarea online, nici resursele tehnice necesare pentru aceasta, iată că multe cadre didactice au făcut pasul următor, au ieşit din zona de confort şi s-au adaptat mediului online. Contactul permanent între elevi şi profesorii lor este important nu doar prin prisma transferului de cunoştinţe. Cred că putem fi cu toţii de acord că educaţia nu este doar un proces de livrare a informaţiilor, ci este reprezentată de întregul mediu şcolar în care elevul este încurajat să descopere lumea. Îi felicit pe acei dascăli care în această perioadă nu şi-au uitat menirea şi au fost alături de elevii lor!”, a transmis Iohannis.