Connect with us

POLITICĂ

Premierul Ludovic Orban, de ziua Națională a Franței: Țările noastre recunosc importanța unui plan de redresare solid, incluziv și fondat pe solidaritate care să permită o mai mare convergență în UE

Published

on

© Guvernul României

România și Franța recunosc importanța unui plan de redresare post-criză solid, incluziv și fondat pe solidaritate care să permită o mai mare convergență în interiorul Uniunii Europene, a declarat premierul Ludvic Orban, la recepția oferită de Ambasada Franței la București, cu prilejul zilei naționale, pe 14 iulie. 

 

Ziua națională a Franței are loc în acest an într-un context special în care sunt aniversați 140 de ani de ani de relații bilaterale „privilegiate” între România și Franța, care au la bază „viziuni convergente și interese comune atât în plan bilateral, cât și la nivel european”.

„Parteneriatul dintre țările noastre este cu adevărat aparte și are rădăcini istorice puternice. Astăzi, suntem mândri să întreținem relații privilegiate, bine definite printr-un parteneriat strategic pe care dorim să-l aprofundăm în toate domeniile. În acest sens, foaia de parcurs aflată în curs de actualizare ar trebui să deschidă relația noastră către noi orizonturi și să o orienteze mai mult către viitor. Sper că voi avea ocazia de a participa la semnarea acestei noi foi de parcurs împreună cu omologul meu, dl. Jean Castex, pe care țin să-l felicit din nou și să reînnoiesc urările mele de succes în îndeplinirea mandatului de prim-ministru al Franței”, a spus premierul României.

De asemenea, șeful Guvernului și-a exprimat satisfacția față de nivelul atins de cooperarea economică bilaterală, „o cooperare privilegiată în care Franța rămâne unul dintre cei mai importanți parteneri economici din România, unul dintre cei mai importanți investitori străini în România”: „Remarc numeroasele investiții franceze în economia românească și nu pot să sper decât că prezența acestora va continua să sporească în anii următori”, a precizat premierul. 

Mai departe, Ludovic Orban a vorbit despre apartenența la Uniunea Europeană și la cooperarea cu Franța atât pentru aprofundarea proiectului european, cât și pentru depășirea crizei sanitare și economice generate de pandemia de coronavirus.

„Este foarte clar că parcursul nostru nu poate fi conceput în afara proiectului european, pentru a cărui dezvoltare atât Franța, cât și România lucrează împreună. În acest context, generat de pandemia de coronavirus, este crucial să fim capabili să acționăm împreună, să fim solidari unii cu ceilalți. Atașamentul nostru profund față de proiectul european animă acțiunea noastră care urmărește realizarea unei Uniuni mai coezive și mai eficiente în scopul obținerii de rezultate tangibile pentru cetățenii europeni”, a punctat prim-ministrul. 

Tot în context, premierul Ludovic Orban a menționat faptul că „epoca recentă ne-a demonstrat, o dată în plus, importanța demersurilor conjugate pentru a răspunde provocărilor comune”, iar în acest scop România și Franța recunosc importanța unui plan de relansare solid, incluziv și fondat pe conceptul de solidaritate și împărtășesc, de asemenea, interesul pentru o cooperare intensificată la nivel european în domeniul sănătății și al gestiunii crizelor.  Mai exact, țările noastre înțeleg importanța unui demers de redresare după criză în acord cu marile priorități economice și sociale ale Uniunii pe termen mediu și lung, care să permită continuarea eforturilor de convergență în interiorul Uniunii Europene, a specificat premierul României. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

POLITICĂ

Ministrul finanțelor: România are cea mai mică creștere a deficitului bugetar din UE față de estimarea inițială

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Criza economică a însemnat cheltuieli mai mari la buget pentru toate ţările, dar România a înregistrat cea mai mică creştere a deficitului bugetar faţă de estimarea iniţială, potrivit ministrului Finanţelor, Florin Cîţu.

“Am promis o politică fiscală prudentă, responsabilă şi neinflaţionistă pe termen lung. Am reuşit până acum. Criza economică a însemnat cheltuieli mai mari de la buget pentru toate ţările. Toate deficitele bugetare au explodat. Totuşi, România are cea mai mică creştere a deficitului bugetar faţă de estimarea iniţială”, a scris Cîţu, duminică, pe pagina sa de Facebook.

 

Creșterea deficitelor bugetare la nivelul întregii Uniuni Europene a fost generată de criza provocată de pandemia de COVID-19, dar și de suspendarea prevederilor Pactului de stabilitate și creștere, Comisia Europeană permițând statelor membre să sporească cheltuielile publice indiferent de nivelul deficitului bugetar pentru a putea face față crizei. Cu toate acestea, executivul european a avertizat că prevederile Pactului vor fi reintroduse.

Potrivit lui Florin Cîțu, beneficiile pentru toţi românii ale politicii fiscale prudente implementate sunt: cel mai mic necesar al împrumuturilor pentru a acoperi deficitul bugetar (Polonia de exemplu trebuie să împrumute în plus în 2020 9,3% din PIB), spaţiu de manevră mai mare în 2021 dacă această criză economică şi de sănătate se prelungeşte, presiunea mai mică pe dobânzile şi veniturile bugetare viitoare (presiune mai mică asupra finanţelor generaţiilor viitoare), presiune redusă pe creşterea preţurilor în viitor şi efect redus al eliminării sectorului privat prin intervenţia prea mare a statului în economie.

“Economia liberală se dezvoltă cu un sector privat puternic şi majoritar în economie. Dar cel mai important lucru este să reuşim, cu un efort bugetar mult mai mic decât restul ţărilor din UE, revenirea economică din trimestrul III şi evitarea recesiunii tehnice. A fost obiectivul meu din primul moment şi vă spun că reuşim”, a precizat ministrul Finanţelor.

Execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde lei (4,17% din PIB), conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice, informează Agerpres.

“Mai mult de jumătate din deficit, respectiv 23,04 miliarde lei (2,13% din PIB), este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19”, se precizează în raportul MFP privind execuţia bugetară.

Continue Reading

POLITICĂ

Ajutor umanitar pentru Beirut: România trimite în Liban opt tone de materiale medicale ce vor fi transportate cu două aeronave ale Forțelor Aeriene

Published

on

© Fortele Aeriene Romane/ Facebook

România va trimite în Liban opt tone de materiale medicale, formate din 2.000 de flacoane de ceftriaxone (n.r. – antibiotic), ca ajutor umanitar pentru înlăturarea urmărilor dezastrului provocat de explozia din Beirut, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Țara noastră s-a numărat printre statele care au primit cerere de acordare a asistenței internaționale din partea guvernului libanez,  prin activarea Mecanismului European de Protecție Civilă, mai precizează MApN.

Guvernul României,  societatea civilă și  reprezentanții diasporei libaneze au răspuns imediat apelului solicitat, iar prin eforturi comune, o cantitate relevantă de echipamente medicale  urmează a fi donate către statul libanez.

Forțele Aeriene Române s-au implicat în acest demers și au pus la dispoziție două aeronave ( C-130 Hercules și C-27J Spartan) care să asigure transportul materialelor medicale indispensabile tratamentelor destinate victimelor.

De asemenea, două cadre ale Inspectoratului General pentru Situații  de Urgență vor însoți echipajul care va asigura transportul aerian și vor asigura predarea materialelor medicale către autoritățile responsabile din Liban.

Din partea Ministerului Mediului, un membru al echipei de protecție civilă europeană, aflat deja în zona afectată de explozie, sprijină autoritățile în coordonarea forțelor de intervenție și a asistenței internaționale.

Premierul Ludovic Orban a semnat vineri decizia privind folosirea cantităţii de 2.000 de flacoane de ceftriaxone din rezerva de mobilizare ca ajutor umanitar extern de urgenţă pentru înlăturarea urmărilor dezastrului provocat de explozia din capitala Libanului – Beirut, informează Agerpres.

”Se aprobă folosirea cantităţii de 2.000 de flacoane de ceftriaxone din rezerva de mobilizare din domeniul sănătăţii ca ajutor umanitar extern de urgenţă pentru înlăturarea urmărilor dezastrului provocat de explozia din capitala Republicii Libaneze, Beirut”, se arată în decizia publicată în Monitorul Oficial.

Prin această decizie, România răspunde pozitiv și apelului lansat de președintele Consiliului European Charles Michel și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, care i-au îndemnat joi pe cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană să sprijine Libanul. De altfel, președintele francez Emmanuel Macron a fost primul lider internațional care s-a deplasat la Beirut joi, la două zile după explozie, iar sâmbătă este urmat într-un gest similar de președintele Consiliului European. De asemenea, Uniunea Europeană a anunţat joi deblocarea a 33 milioane de euro pentru a finanţa un prim ajutor de urgenţă în favoarea Libanului şi a mobilizat alte mijloace materiale, între care o navă-spital italiană pentru a ajuta echipele de intervenţie din Beirut.

Cele două explozii de marţi, de la Beirut, au ucis cel puţin 137 de oameni şi au rănit peste 5000, iar zeci de persoane sunt în continuare date dispărute, a comunicat Ministerul libanez al Sănătăţii.

Deflagraţiile declanşate de un incendiu la un depozit de azotat de amoniu au lăsat fără adăpost 300.000 de locuitori din capitala Libanului.

Continue Reading

POLITICĂ

Ministrul finanțelor Florin Cîțu: Comisia Europeană a aprobat creșterea plafonului pentru IMM Invest de la 15 la 20 de miliarde de lei

Published

on

© Guvernul României

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a declarat vineri că a fost aprobată de către Comisia Europeană creşterea plafonului pentru IMM Invest de la 15 la 20 de miliarde de lei.

“Comisia Europeană a aprobat creşterea plafonului pentru IMM Invest de la 15 la 20 de miliarde. Cererile sunt în continuare mari”, a spus Cîţu la începutul şedinţei de Guvern, informează Agerpres.

Premierul Ludovic Orban a menţionat că aproape jumătate dintre bănci au cerut creşterea plafonului şi i-a spus ministrului de Finanţe că poate să detaşeze de la Fondul de contragarantare sau din ANAF oameni cu expertiză, pentru a se grăbi procedurile.

“Am avut o discuţie cu Fondul de garantare, ei lucrează şi la automatizarea procedurii care cred că este mult mai simplă şi este o soluţie pentru termen lung, dar pe termen scurt vom vedea cum putem să ajutăm cu personal din alte instituţii”, a menţionat Cîţu.

Programul IMM Invest permite companiilor mici și mijlocii afectate de criza COVID-19 să poată lua credite pentru investiții sau pentru capital de lucru, garantate de stat (valoarea garanției merge până la 90% din credit).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending