Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Premierul Ludovic Orban, în Parlamentul European: Pactul Ecologic European trebuie să ne permită să accesăm resursele necesare pentru a nu pierde competitivitatea

Published

on

© European Union, 2020

Corespondență din Bruxelles

Premierul Ludovic Orban a afirmat, miercuri, într-o declaraţie de presă comună cu preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, că este preocupat ca măsurile prevăzute în Pactul Ecologic European să nu afecteze competitivitatea Europei în plan mondial şi să permită fiecărei ţări să poată accesa resursele necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite în acest acord prin intermediul Fondului pentru o tranziție echitabilă.

“I-am prezentat domnului preşedinte punctele noastre de vedere, atât cele referitoare la buget, cât şi pe cele referitoare la Green Deal. În ceea ce priveşte bugetul, preocuparea noastră este pentru o alocare extrem de importantă pentru coeziune. De asemenea, susţinerea, în continuare, a agriculturii printr-o politică agricolă comună care să asigure dezvoltarea în continuare a sectorului agricol. În ceea ce priveşte Pactul Verde, am exprimat câteva puncte de vedere privitoare la necesitatea ca fiecare ţară să beneficieze de dreptul de a analiza capacitatea de a atinge obiectivele care vor fi cuprinse în acest pact şi, de asemenea, ca mecanismul fondului pentru o tranziţie justă să permită fiecărei ţări să poată susţine costurile necesare pentru a atinge obiectivele care vor fi cuprinse în Green Deal”, a precizat Orban, alături de Sassoli la Parlamentului European.

El a adăugat că Parlamentul European va dezbate, alături de celelalte instituţii, mecanismul co-deciziei, aproximativ 40 de acte normative, care vor fi necesare pentru aplicarea Pactului Ecologic European, subiect pe care șeful Guvernului l-a discutat marți și cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru Pactul Ecologic European, Frans Timmermans.

“Mi-am exprimat o preocupare pentru ca tot ce înseamnă măsurile prevăzute în Green Deal să nu afecteze competitivitatea Europei în plan mondial, să nu afecteze capacitatea companiilor din Europa de a concura şi de a se dezvolta pe piaţa mondială. De asemenea, de a permite fiecărei ţări să poată să acceseze resursele necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite în Green Deal”, a menţionat prim-ministrul.

Potrivit lui Orban, evoluţiile politice din România, pe care le consideră “extrem de pozitive”, vor duce la o intensificare a dialogului la nivel european, la o îmbunătăţire a colaborării şi la o implicare mult mai activă din partea autorităţilor de la Bucureşti în procesul decizional european.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Parlamentul European este dezamăgit de eșecul liderilor europeni: Uniunea noastră și cetățenii noștri merită un acord ambițios privind bugetul UE

Published

on

© European Union

Corespondență de la Bruxelles

Parlamentul European s-a declarat dezamăgit de eșecul Consiliului European de a găsi un acord cu privire la următorul cadru financiar multianual și la resursele proprii, a afirmat vineri seară, într-o declarație de presă remisă CaleaEuropeană.ro, șeful legislativului european, David Sassoli.

“Dacă dorim să putem răspunde la așteptările cetățenilor noștri, trebuie să ne susținem ambițiile cu fonduri suficiente. Europa se confruntă cu provocări fără precedent, cum ar fi schimbările climatice, digitalizarea și o nouă ordine geopolitică. Construcția europeană, și în special piața unică, au adus în țările noastre din punct de vedere al creșterii și dezvoltării”, a spus Sassoli.

“Nicio țară care acționează singură nu poate aborda în mod eficient aceste provocări și menține acquis-ul existent. Prin urmare, este esențial să găsim rapid un acord ambițios privind bugetul pe termen lung al UE și resursele proprii. Sper că viitoarele negocieri vor merge într-o direcție mai bună. decât cele la care am asistat în ultimele ore. Uniunea noastră și cetățenii noștri merită acest lucru”, a mai subliniat președintele Parlamentului European, cel care în urma întrevederii de joi cu șefii de stat sau de guvern a transmis că Parlamentul este pregătit să respingă orice acord privind bugetul european multianual, dacă acesta nu oferă Uniunii Europene mijloacelor pentru a face față numeroaselor provocări cu care se confruntă.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un acord privind cadrul financiar multianual 2021-2027, la capătul a două zile de negocieri complicate și încleștate, în care tratativele în formate de reuniuni bilaterale și multilaterale au predominat în detrimentul reuniuni din plen a summitului extraordinar al Consiliului European.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a arătat la finalul summitului că este nevoie de mai mult timp pentru a se ajunge la un acord, în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că așa funcționează democrația și că cele 27 de state sunt pe un drum bun în aceste negocieri.

Statele UE au respins documentul de buget al președintelui Consiliului European, o propunere de cadru financiar multianual pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE, dar care cuprinde tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă. De altfel, propunerea cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană, principalul domeniu revizuit în plus fiind obiectivul schimbărilor climatice, finanțat cu o cotă de 25% din buget așa cum a solicitat Comisia Europeană.

Documentul tehnic propus de executivul european și care a circulat vineri după-amiază între liderii europeni a venit cu o propunere de buget cu o alocare națională de 1,069% din Venitul Național Brut (rotunjit la 1,07%), dare care conținea concesii pentru cele patru state considerate ”frugale” – Austria, Danemarca, Suedia și Țările de Jos -, dar și anumite rabaturi pentru Germania. De asemenea, erau prevăzute anumite creșteri la coeziune și la agricultură, o creștere la 30% a bugetului pentru mediu pentru a întâmpina cerințele Parlamentului European, însă numeroase tăieri pentru cercetare, politică spațială, vecinătate și dezvoltare și mobilitate militară. Totodată, președintele Consiliului European și Comisia Europeană au sugerat că noua taxă pe plastic şi veniturile din schema extinsă pentru carbon, care ar fi acoperit şi sectorul transporturilor, ar fi adus între 14 şi 15 miliarde de euro anual venituri proprii ale UE.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre, conform prevederilor cuprinse la articolul 312 din Tratatul Uniunii Europene. În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European. Eurodeputații pot doar sau aproba sau respinge Cadrul Financiar Multianual, dar nu pot face modificări sau depune amendamente.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

Clotilde Armand

Eurodeputatul Clotilde Armand organizează dezbaterea ”Bugetul european pentru perioada 2021 – 2027 și strategia României în procesul de negociere” (LIVE, 24 februarie, ora 10:00)

Published

on

© Clotilde Armand/ Facebook

Europarlamentarul Clotilde Armand, membră a Grupului Renew Europe, organizează luni, 24 februarie a.c., dezbaterea cu tema „Bugetul european pentru perioada 2021 – 2027 și strategia României în procesul de negociere”. Evenimentul are loc în București, la Hotel Casa Capșa, Calea Victoriei nr. 36, Salonul Albastru, etaj 1, începând cu orele 10:00.

Evenimentul va fi transmis LIVE pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook CaleaEuropeană.ro.

Bugetul pentru următorul exercițiu financiar are trei vectori importanți de negociere și de dezbatere:

– finanțarea politicii de mediu propusă de Comisia Europeană, prin noul Green Deal, pentru atingerea neutralității climatice în anul 2050 și obiectivul intermediar de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, până în anul 2030;

– menținerea, cel puțin, la același nivel al finanțării politicilor tradiționale, agricolă și de coeziune;

– ajungerea la un acord comun pe tema contribuțiilor statelor membre la bugetul Uniunii Europene. România și-a definit obiectivele de negociere privind bugetul pentru următorii șapte ani. Prioritatea este obținerea unei finanțări consistente pe politica de coeziune și politica agricolă.

Recent, europarlamentarul Clotilde Armand a publicat un articol în cotidianul Financial Times, având ca temă raportul economic între Europa de Vest și cea de Est. Articolul a stârnit comentarii și interes atât în țară, cât și în Europa.

Citiți și Eurodeputatul Clotilde Armand, editorial în Financial Times: Europa de Est dă Europei de Vest mai mult decât primește înapoi

Contextul în care a apărut materialul este cel al negocierii bugetului european pentru anii 2021-2027 și pune în dezbatere felul în care se alimentează bugetul și se împart fondurile.

Evenimentul organizat sub patronajul Renew Europe, al treilea grup politic din Parlamentul European, se înscrie într-un program european care are ca obiective să arate avantajele economice ale integrării europene, să exploreze strategiile de dezvoltare economică în ansamblul Uniunii Europene și să inventarieze mecanismele publice și private capabile să încurajeze convergența economică între statele din Europa de Est și cea de Vest.

Participarea la eveniment este cu titlu gratuit și se face prin înregistrarea la adresa de e-mail crudnitchi@gmail.com. Informații suplimentare sunt disponibile la numărul de telefon 0744.365.501.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Proiectele europene de gaz pentru 2020 vor primi în continuare finanțare de la UE

Published

on

© CaleaEuropeana-Zaim Diana

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), în calitate de membru al Comisiei TRAN din Parlemntul European, anunță că finanțarea proiectelor de gaz în  Mecanismul de Conectare a Europei, nu va fi afectată pentru anul 2020.

”Am reușit să menținem finanțarea europeană a proiectelor europene de gaz pentru 2020, prin respingerea în Parlamentul European a unei rezolutii a Grupului verzilor care dorea exact contrariul”, a transmis deputatul european pe pagina sa oficială de Facebook.

Reamintim că în cadrul sesiunii plenare a Legislativului European din luna februarie, Marian-Jean Marinescu nu a votat această propunere formulată de grupul Verzilor, deoarece ”este o soluție radicală și nerealistă”.

Grupul Verzilor a cerut printr-o rezoluție să se elimine finanțarea prin Mecanismul de Conectare a Europei (CEF) a tuturor proiectelor care propun interconectarea rețelelor de gaze naturale.

Deputatul liberal menționează că inițiative asemănătoare vor mai avea loc din partea grupurilor politice din Parlamentul European, însă, potrivit lui Marian-Jean Marinescu, trebuie păstrată o abordare rațională și trebuie să fie respinse.

”Pentru țări ca Romania, gazul este important pentru tranziția de la cărbune la altă formă de producere a energiei electrice”, a mai subliniat în mesajul său.

De asemenea, partea de Sud a României nu este conectată la rețelele de gaze, ”va trebui să realizăm această conectare, folosind gazele din Marea Neagră”, a mai spus Marian-Jean Marinescu.

Marian-Jean Marinescu, membru în comisia TRAN a Parlamentului European, atrage atenția că exploatarea gazului natural reprezintă o soluție de tranzit spre o piață energetică verde, acestă situație fiind reflectată în Lista 4 privind proiectele de interes comun în energie (TEN-E): din 151 de proiecte selectate, 68% sunt proiecte pentru energie electrică și doar 21% sunt proiecte pentru gaze naturale (restul de 11% sunt pentru alte resurse), a mai menționat acesta în mesajul său.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending