Prim-ministrul Ludovic Orban a precizat miercuri că în perioada 2021-2027, România va beneficia, prin Fondul de modernizare, de o finanțare din bani europeni de aproximativ 6 miliarde de euro, fondurile urmând să meargă, cu precădere, către investiții în capacități de producere prin cogenerare și în energie verde regenerabilă, informează Agerpres.

Premierul a făcut aceste declarații în urma unei întrevederi de lucru cu ministrul Virgil Popescu şi primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, desfășurată la Ministerul Economiei.

“În următoarea perioadă România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european. După cum știți, primul pilon al finanțării este bugetul UE în cadrul exercițiului financiar multianual 2021-2027, un pilon extrem de important în care România este printre puținele țări care beneficiază de o creștere a alocărilor bugetare, pe coeziune, pe agricultură, în raport cu perioada 2014-2020.Al doilea pilon este cel reprezentat de Planul Național de Reziliență și Recuperare, finanțat din <<Next generation EU>>, facilitatea de recuperare și reziliență, un pilon în valoare de 33 de miliarde” a precizat premierul României, amintind și de fianțara în cadrul instrumentului SURE. 

”Mai puţin cunoscut este un alt pilon al finanţării, care este extrem de important, acest pilon la finanţării este Fondul de modernizare. În perioada 2021-2030, România va beneficia de o finanţare estimată la aproximativ 6 miliarde de euro pentru finanţarea unor proiecte în mai multe domenii. De unde vin banii, dintr-un procent din certificatele de CO2. Există 11 ţări din Europa Centrală şi de Est care beneficiază de această formă de finanţare şi beneficiază, practic, de 11% din valoarea certificatelor de CO2, României revenindu-i aproximativ 200 de milioane de certificate, care, estimate la valoarea de piaţă din următorii ani, ne duc la garanţia unei finanţări în valoare de chiar peste 6 miliarde de euro”, a declarat Ludovic Orban.

Prim-ministrul a explicat că aceşti bani sunt destinaţi, de regulă, pentru a finanţa cheltuieli de investiţii în două domenii, structurate pe pilonul I şi pilonul II.

”Pilonul I, care beneficiază de o finanţare de 70% din această sumă, este destinat investiţiilor în capacităţi de producere prin cogenerare, de asemenea, este destinat investiţiilor în energie verde regenerabilă, este destinată investiţiilor, inclusiv în modernizarea reţelelor de transport al energiei termice, de asemenea mai are câteva destinaţii. În ceea ce priveşte pilonul II, care reprezintă 30% din suma disponibilă pentru România, sunt bani care pot fi utilizaţi pentru capacităţi de producere pe gaz care nu funcţionează în sistem de cogenerare”, a detaliat Orban.

Fondul de modernizare reprezintă un instrument cheie pentru dezvoltarea investițiilor în proiecte energetice, care prevăd îmbunătățiri în eficiență energetică, modernizarea sistemelor energetice și tranziția în regiunile dependente de cărbune în statele membre cu PIB pe cap de locuitor la prețul pieței mai mic de 60% din media UE, zece la număr, printre acestea aflându-se și România.

Fondul pentru modernizare, care nu fac parte din bugetul UE, este finanțat dintr-o parte din veniturile obținute dintr-un instrument-cheie de politică – licitarea pe piață a 2% din totalul certificatelor alocate statelor membre prin sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (ETS) pentru perioada 2021-2030, conform Ministerului Economiei.

Obiectivele Fondului de Modernizare, vizează tranziția către un sistem energetic cu emisii reduse de carbon, prin stimularea investițiilor în surse regenerabile de energie, rețelele de transport care să includă distribuția energiei termice în zonele rezidențiale și comerciale, interconectări de rețele pentru transportul de electricitate și gaze naturale, precum şi stocarea de energie, îmbunătățirea eficienţei energetice în producerea de energie, inclusiv în sectoarele de transport, clădiri, construcții, agricultură și deșeuri și pentru o tranziție echitabilă în regiunile dependente de cărbune.

La 10 iulie 2020, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a fost publicat Regulamentul UE nr.1001/2020 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea Fondului de modernizare, art. 10d, cu intrare în vigoare de la 30 iulie 2020.

Procesul de finanțare

Etapele procesului de finanțare:

– Statele membre aleg investițiile care vor fi finanțate din Fondul de modernizare și trimit apoi spre aprobare investițiile propuse către Banca Europeană de Investiții (BEI), Comitetul de Investiții și Comisia Europeană. Comitetul de Investiții se întrunește de doua ori pe an, începând cu 2021;

– BEI confirmă dacă o investiție este prioritară conform Directivei ETS. Pentru investițiile care nu sunt prioritare, BEI va elabora o evaluare și analiză tehnică și financiară, iar Comitetul de Investiții va evalua propunerea și va face recomandări privind finanțarea acesteia;

– Comisia Europeană decide alocarea fondurilor odată ce investiția a fost confirmată ca fiind prioritară de către BEI, sau daca a fost recomandată pentru finanțare de către Comitetul de Investiții în cazul investițiilor non-prioritare. Vor avea loc două sesiuni pe an de alocare de fonduri, care vor cuprinde investițiile la nivelul statelor membre beneficiare;

– BEI transferă fondurile către statele membre beneficiare în acord cu decizia de alocare de fonduri în termen de 30 de zile.

Potrivit art.3 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1001, până la data de 30 noiembrie a fiecărui an, fiecare stat membru beneficiar trebuie să pună la dispoziția BEI și a Comitetului pentru investiții o prezentare generală a investițiilor pentru care intenționează să prezinte propuneri de investiții în următorii 2 ani calendaristici.

Condițiile de finanțare

Pentru a obține finanțare, statele membre beneficiare trebuie să:

– demonstreze că investițiile sunt în acord cu cerințele Directivei ETS;

– dețină fonduri disponibile suficiente în contul propriu alocat Fondului de modernizare;

– ateste că investiția propusă este în acord cu regulile de ajutor de stat;

– asigure că investiția este în conformitate cu cerințele care se aplică la nivelul legislației Uniunii Europene și în acord cu legislația națională;

– confirme că nu există dublă finanțare pentru aceleași costuri din alte instrumente de finanțare de la nivelul Uniunii sau de la nivel național.