Connect with us

U.E.

Premierul Ludovic Orban, interviu pentru Le Monde în care critică Ungaria și Polonia pentru blocarea pachetului financiar de 1.824 de miliarde de euro: Toate țările UE trebuie să respecte statul de drept

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Premierul Ludovic Orban a criticat Ungaria și Polonia pentru blocarea bugetului multianual al Uniunii Europene și planului de redresare ca urmare a condiționării fondurilor europene de respectarea statului de drept.

În cadrul unui interviu acordat publicației franceze Le Monde, Ludovic Orban, care deține și funcția de președinte al Partidului Național Liberal (PNL), membru al aceleiași familii politice europene PPE, din care face parte și formațiunea Fidesz, s-a distanțat de practicile omologului său de la Budapesta, Viktor Orban.

”Este vital ca Europa să adopte și să pună în aplicare cât mai curând posibil bugetul multianual și planul de redresare. Guvernele de la Budapesta și Varșovia trebuie să țină cont de interesele cetățenilor lor care sunt identice cu cele ale tuturor cetățenilor europeni și să renunțe la veto-ul asupra acestor decizii importante. Ungaria și Polonia nu pot vorbi în numele tuturor țărilor din Europa Centrală și de Est. Toate țările europene trebuie să respecte statul de drept. Independența justiției, lupta împotriva corupției sunt lucruri normale în Europa”, a menționat Ludovic Orban. 

De altfel, necesitatea obținerii unui acord asupra pachetului financiar de peste 1,8 trilioane de euro a fost una dintre chestiunile importante discutate săptămâna trecută de șeful Executivului de la București cu cancelarul german, Angela Merkel, aflată la cârma Consiliului Uniunii Europene. 

Amintim că reacția prim-ministrului Ludovic Orban în presa internațională cu privire la opoziția exercitată de cele două state mai sus menționate ”certate” cu valorile europene nu este un singulară. La mijlocul lunii noiembrie, premierul României trăgea un semnal de alarmă într-un interviu acordat AFP, precizând că blocajul ungar și polonez cu privire la bugetul multianual al UE și fondului de redresare economică ”afectează negativ întreaga Uniune Europeană”.

Premierii Ungariei și Poloniei, Viktor Orban și Mateusz Morawiecki și-au reconfirmat în ultimele zile, în urma unor întrevederi ce au avut loc la Budapesta și Varșovia, voința de a bloca în continuare bugetul multianual al Uniunii Europene în cazul în care mecanismul privind condiționarea accesării fondurilor europene de respectarea statului de drept este menținut și au opinat că introducerea unei astfel de condiționalități se poate face doar prin modificarea tratatelor UE în urma unei conferințe interguvernamentale.

Mecanismul prin care accesul la fondurile europene este condiționat de respectarea statului de drept are implicații directe asupra Varșoviei și Budapestei, capitalele singurelor state împotriva cărora a fost activa Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene ca urmare a deciziilor adoptate de cele două administrații ce au intrat în conflict cu princiiple democratice și statul de drept, piloni pe care s-a construit ”visul european” numit Uniunea Europeană.

Opoziția din Ungaria s-a distanțat de politicile promovate de Guvernul Orban. Printr-o scrisoare înaintată preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedinţiei germane a Consiliului Uniunii, ”opoziţia democrată din Ungaria, având în vedere situaţia gravă creată de practicile distructive ale guvernului ungar” a simțit nevoia ”să declare în faţa tuturor statelor membre şi cetăţenilor UE, precum şi a conducerii acesteia, că (premierul) Viktor Orban şi guvernul său nu sunt sinonime cu Ungaria”.

”Finanţarea ar trebui să ajungă la poporul ungar în loc de guvernul Orban, care şi-a pus propriile interese de putere înaintea intereselor economice ale ţării. Facem apel la instituţiile şi guvernele naţionale din UE să împiedice guvernul Orban să mai blocheze demersurile europene şi ungare de gestionare a crizei şi să-i ajute pe cetăţenii ungari să obţină acces la finanţare din partea Uniunii cât mai curând posibil”, conchid semnatarii scrisorii.

O reacție a venit și din partea primarilor Budapestei și Varșoviei, Rafał Trzaskowski, respectiv Gergely Karácsony, ca formă de manifestare a revoltei la adresa celor două guverne.

De altfel, cei doi primari, alături de omologii lor din Praga și Bratislava, au încheiat la 17 decembrie 2019 un ”pact al orașelor libere” pentru a face față populiștilor aflați la conducere în statele respective și pentru a relansa legăturile cu Uniunea Europeană, facilitând astfel accesul comunităților pe care le conduc la fondurile europene.

Această criză a avut ecouri și în interiorul Partidului Popular European, formațiune politică europeană din care face parte partidul lui Viktor Orban, Fidesz, a cărui calitate de membru a fost suspendată, cu largă majoritate, la 20 martie 2019. 

Președintele Partidului Popular European (PPE), Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European și premier liberal al Poloniei, a solicitat excluderea din acest partid a formațiunii Fidesz conduse de premierul ungar Viktor Orban.

”Oricine este împotriva principiului statului de drept este împotriva Europei. Mă aştept din partea tuturor partidelor din PPE la o poziţie clară pe acest subiect. Adversarii valorilor noastre fundamentale nu trebuie să mai fie protejaţi de nimeni”, declara Tusk la 16 noiembrie. 

Amintim că președinția germană a Consiliului Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la 5 noiembrie la un acord provizoriu cu privire la noul regim general de condiționare a fondurilor europene de respectarea valorilor europene fundamentale, precum libertatea, democrația, egalitatea și respectarea drepturilor omului și a celor ale minorităților.

Acest regim de condiționalitate face parte din pachetul de măsuri legate de Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 și de planul de relansare a economiei Europei.

Prin acesta, Uniunea Europeană se asigură că bugetul UE va fi protejat în momentul în care constată că încălcările principiilor statului de drept într-un anumit stat membru afectează sau prezintă un risc substanțial de a afecta buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-o manieră suficient de directă.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PPE

Grupul PPE-CoR la lansarea Platformei Broadband 2021: Tehnologia digitală, imperativă pentru a asigura continuarea vieții profesionale și private în contextul pandemiei COVID-19

Published

on

© European Union, 2017

Tehnologia digitală este imperativă pentru a asigura continuarea vieții profesionale și private în contextul pandemiei COVID-19, au transmis membrii grupului PPE din cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR), cu ocazia reuniunii de lansare a Platformei Broadband pentru 2021. 

Strategia digitală a UE presupune ca transformarea digitală să fie în avantajul cetățenilor și al întreprinderilor și să contribuie, în același timp, la crearea unei Europe neutre din punct de vedere climatic până în 2050. Comisia este hotărâtă să transforme această perioadă în „deceniul digital” al Europei. Uniunea trebuie să își consolideze suveranitatea digitală și să-și stabilească propriile standarde, cu un accent clar pe date, tehnologie și infrastructură.

În cadrul reuniunii de lansare a Platformei Broadband pentru 2021, punctele cheie ridicate de membrii PPE-CoR au fost eliminarea lacunelor în materie de conectivitate, utilizând tehnologia digitală pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră  și acordarea unui sprijin tuturor regiunilor pentru a investi în infrastructura de conectivitate.

În octombrie, CoR a adoptat avizul „O strategie pentru viitorul digital al Europei și o strategie pentru date”, elaborat de Mark Weinmeister, secretar de stat al afacerilor europene al regiunii germane Hesse, care recunoaște rolul central al transformării digitale în răspunsul UE la COVID-19. Avizul solicită reguli mai simple pentru IMM-uri și institutele de cercetare pentru a accesa fondurile UE pentru investiții în digitalizare și date, acces la infrastructura digitală atât în ​​zonele rurale, cât și în cele urbane, consolidarea competențelor digitale în toate grupele de vârstă ale societății, sprijin prin programe de formare pentru abordarea lipsei de experți în date în UE, precum și a programelor de sprijin pentru întreprinderi noi și întreprinderi în domeniul datelor.

În 2017, Comitetul Regiunilor și Comisia Europeană au lansat Platforma Broadband cu scopul de a ajuta internetul în bandă largă de mare viteză să ajungă în toate regiunile europene, inclusiv în zonele rurale și slab populate, unde nu există suficientă dezvoltare. De atunci, Platforma a fost un instrument cheie pentru a face auzită vocea autorităților locale și regionale, alimentând procesul de elaborare a politicilor Comisiei Europene. Având în vedere transformările în domeniul ecologiei și al digitalizării, precum și provocările aduse de Covid-19, astăzi, platforma este mai importantă ca niciodată.

De asemenea, în luna decembrie 2020, Consiliul sublinia în concluziile sale potențialul tranziției duble pentru crearea de noi locuri de muncă ecologice și digitale necesare pentru redresarea economică după pandemia COVID-19. Tranziția digitală ar trebui să fie echitabilă și incluzivă și nu ar trebui să lase pe nimeni în urmă.

Tot în acest sens, în anul 2017, statele membre ale Uniunii Europene au adoptat, Declarația ministerială de la Tallinn privind guvernarea digitală, care reprezintă un angajament politic ferm al țărilor europene pentru accelerarea în continuare a transformării digitale a activităților guvernamentale, bazat pe mai multe principii pentru asigurarea accesibilității.

Michael Murphy, președintele Comisiei pentru politica economică și a Platformei Broadband, a deschis ședința, subliniind contextul oportun pentru o astfel de întâlnire:

„De la începutul pandemiei Covid-19 am văzut cu toții o accelerare a transformării digitale în viața noastră de zi cu zi. Tehnologia digitală a devenit imperativă pentru a asigura continuitatea vieții noastre profesionale și private, fie prin telemuncă, școală la domiciliu, comerț electronic, e-sănătate, guvernare electronică, democrație digitală sau divertisment digital.” Murphy a adăugat că, în acest context, autoritățile locale și regionale sunt provocate să facă conectivitatea și transformarea digitală să funcționeze pentru cetățeni. „Suntem preocupați să umplem golurile de conectivitate acolo unde există și să folosim oportunitățile pe care tehnologia digitală le oferă zonelor rurale”.

Markku Markkula, fost președinte și vicepreședinte al CoR și președintele regiunii Helsinki și al consiliului de administrație al orașului Espoo, a declarat că fondul de recuperare trebuie utilizat pentru a avea atât o influență imediată, cât și o influență pe termen lung la scară globală. El a subliniat necesitatea concentrării pe digitalizare și în realizarea obiectivelor pentru acordul ecologic european. El solicită mai multă sinergie în utilizarea diferitelor surse de finanțare. „Trebuie să acordăm o atenție deosebită asigurării unor proiecte paneuropene cu prioritate ridicată.” În această privință, Markkula a propus Comisiei Europene ca împreună cu CoR să creeze proiecte la nivel european prin fonduri de recuperare pentru a utiliza digitalizarea în agricultură și noile tehnologii pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea lacurilor, râurilor și mării.

De asemenea, Svenja Schulze, Ministrul Federal al mediului, conservării naturii și securității nucleare din Germania a declarat:

„Digitalizarea este o pârghie excelentă pentru a accelera tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, circulară și mai rezistentă. În același timp, trebuie să punem în aplicare cadrul politic adecvat pentru a evita efectele negative ale digitalizării asupra mediului. Aceste concluzii reflectă modul echilibrat în care UE trebuie să acționeze pentru a profita la maximum de această dublă tranziție”

Vanessa Charbonneau, vicepreședinte al Région des Pays de la Loire, a vorbit despre realitatea de la fața locului și despre necesitatea de a fi conectat la o bandă largă de mare viteză. Ea a explicat că regiunea sa are două seturi existente de infrastructură cu fibră optică, primul fiind privat, în zonele urbane.

Al doilea a fost dezvoltat de sectorul public prin activitatea a 5 localități (departamente), cu sprijinul FEDR și asigură faptul că 100% din teritoriu este acoperit de cabluri din fibră optică. Ea a întrebat despre posibilitatea utilizării fondurilor de recuperare, inclusiv a programelor precum React EU și Invest EU, pentru a continua tipul de muncă deja întreprinsă, pentru dezvoltarea  continuă a infrastructurii.

Grupul PPE-CoR joacă un rol activ în cadrul platformei prin intermediul membrilor săi:

  • Vanessa Charbonneau (FR / ECON, NAT) Vicepreședinte al Région des Pays de la Loire
  • Markku Markkula (FI / ENVE, SEDEC) Fost președinte și vicepreședinte al CoR, președinte al regiunii Helsinki și președintele consiliului de administrație al orașului Espoo.
  • Michael Murphy (IE / ECON, CIVEX) Membru al Consiliului Tipperary,
  • Delegația CoR și președintele Comisiei ECON
  • Tanya Hristova (BG / COTER, SEDEC) Șefa delegației bulgare a CoR și primar în Gabrovo

Material realizat de Andreea Radu, stagiar CaleaEuropeană.ro.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mesaj pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan: Dialogul este esenţial, dar aşteptăm gesturi credibile pe teren

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (PPE), i-a solicitat joi ministrului turc, Mevlut Cavusoglu, ”gesturi credibile” din partea Ankarei înainte de a relua dialogul în vederea normalizării relațiilor dintre Uniunea Europeană și Turcia, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Dialogul este esenţial, dar noi aşteptăm gesturi credibile pe teren”, a menționat von der Leyen după ce l-a primit pe emisarul președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, pe fondul unei iritări declanșate de revirimentele frecvente ale acestuia din urmă.

Ursula von der Leyen a precizat că întrevederea a fost un ”scurt schimb de opinii” şi a reamintit decizia de a sancţiona acţiunile ilegale şi agresive ale Ankarei luată în decembrie de liderii europeni.

Ministrul turc de externe s-a întâlnit în cursul dimineţii cu şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell. El va fi primit vineri de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

”Preşedintele Erdogan i-a invitat pe Charles Michel şi pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să meargă în Turcia şi am venit pentru a pregăti această vizită”, a anunţat Mevlüt Cavusoglu într-o declaraţie înainte de întâlnirea cu Josep Borrell, în cadrul căreia acesta din urmă a discutat despre ”interesul strategic al UE de a dezvolta o relație de cooperare și reciproc avantajoase cu Turcia, ancorată în valori și principii”, potrivit unui comunicat la Serviciului European de Acțiune Externă.

De mai multe săptămâni responsabilii turci şi-au înteţit apelurile la dialog cu europenii, pentru a rezolva subiectele aflate la baza tensiunilor, care, pe lângă disputa maritimă turco-greacă, sunt alimentate de rolul Turciei în conflictele din Siria, Libia şi mai recent Nagorno-Karabah.

Întâlnirea lui Cavusoglu cu oficiali europeni și NATO are loc cu doar câteva zile înainte de reluarea discuțiilor de tatonare, pe 25 ianuarie la Istanbul, dintre Turcia şi Grecia în vederea soluţionării disputei lor cu privire la explorarea de hidrocarburi în estul Mediteranei.

De asemenea, să nu uităm că președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat la 12 ianuarie că este pregătit să ”repună pe șine” relațiile dintre Turcia și Uniunea Europeană, marcate de tensiuni puternice generate de mai multe dosare, printre acestea aflându-se și explorarea zăcămintelor de hidrocarburi din estul Mării Mediterane.

La 11 decembrie, liderii țărilor membre UE au decis în urma unui summit desfășurat la Bruxelles să sancționeze acțiunile ”ilegale şi agresive” ale Turciei în Marea Mediterană împotriva Greciei şi Ciprului.

Șefii de stat sau de guvern l-au mandatat astfel pe Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, să le raporteze până cel târziu în martie 2021 cu privire la evoluţia situaţiei şi să propună în acel moment, dacă va fi necesar, extinderea sancţiunilor la alte persoane sau companii.

Deja există o listă neagră întocmită în noiembrie 2019 pentru a sancţiona activităţile de foraj ale Turciei în apele teritoriale ale Ciprului. Pe lista aceasta se află doi responsabili ai Turkish Petroleum Corporation (TPAO), care au interdicţie de călătorie şi ale căror bunuri de pe teritoriul UE au fost îngheţate.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

PE cere un act legislativ care să garanteze lucrătorilor dreptul de a se deconecta digital de la lucru fără repercusiuni negative

Published

on

© European Parliament Media Center

Parlamentul European cere un act legislativ al Uniunii care să garanteze lucrătorilor dreptul de a se deconecta digital de la lucru fără repercusiuni negative, se arată în comunicatul Legislativului European.

Eurodeputații îi cer Comisiei Europene să propună o lege care să le permită persoanelor care lucrează digital să se deconecteze de la muncă în afara programului de lucru. Legislația ar mai trebui să stabilească cerințe minime pentru munca de la distanță și să clarifice condițiile de muncă, orele de lucru și perioadele de odihnă.

Reuniți în prima sesiune plenară din 2021, deputații europeni au votat această inițiativa legislativă a Parlamentului cu 472 voturi pentru, 126 împotrivă și 83 abțineri.

Potrivit eurodeputaților, utilizarea pe scară tot mai largă a instrumentelor digitale în scopuri profesionale a dus la apariția unei culturi de a fi „conectați în permanență”. Acest lucru are un impact negativ asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată a angajaților. Munca de acasă a fost esențială pentru a proteja anumite locuri de muncă și companii în timpul crizei generate de COVID-19. Totuși, efectele combinate ale unui program de lucru prelungit și ale unor exigențe mai mari au condus la creșterea numărului de cazuri de anxietate, depresie, epuizare și de alte probleme legate de sănătatea fizică și mentală.

Eurodeputații consideră că dreptul de a se deconecta este un drept fundamental, care le permite lucrătorilor să nu se ocupe de sarcinile de serviciu în afara orelor de muncă, fie că e vorba de telefoane, corespondență electronică sau alte forme de comunicare digitală. Acest lucru se aplică inclusiv vacanțelor și altor forme de concediu. Statele membre sunt încurajate să ia toate măsurile necesare pentru a le permite lucrătorilor să își exercite acest drept, inclusiv prin acorduri colective între partenerii sociali. Statele trebuie să garanteze că lucrătorii nu vor fi supuși discriminării, criticilor, concedierii sau altor măsuri nefavorabile din partea angajatorilor.

Raportorul Alex Agius Saliba (S&D, Malta) a declarat în urma votului: „Nu putem abandona milioane de lucrători europeni care sunt epuizați de presiunea de a fi mereu disponibili și de ore de lucru prea lungi. Acum este momentul să le stăm alături și să le oferim ceea ce merită: dreptul de a se deconecta. Acest lucru este vital pentru sănătatea noastră mentală și fizică. Este timpul să actualizăm drepturile lucrătorilor astfel încât să corespundă noilor realități ale erei digitale.”

De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, ponderea muncii la distanță a crescut cu aproape 30%. Se preconizează că cifra va rămâne ridicată sau chiar va crește pe viitor. Cercetările Eurofound indică o probabilitate de peste două ori mai mare ca persoanele care lucrează în mod obișnuit de acasă să lucreze în plus față de cele maximum 48 de ore săptămânale prevăzute, comparativ cu persoanele care lucrează în spațiile de lucru ale angajatorilor. Aproape 30% dintre persoanele care lucrează de acasă declară că lucrează și în timpul liber, zilnic sau de mai multe ori pe săptămână, comparativ cu sub 5% din lucrătorii care-și desfășoară activitatea la birou.

Continue Reading

Facebook

ENGLISH1 min ago

French-German Day. Ambassadors Laurence Auer and Cord Meier-Klodt: Europe was made possible because two countries decided to reconciliate. The spirit of the Elysée Treaty shaped EU’s recovery fund

PPE50 mins ago

Grupul PPE-CoR la lansarea Platformei Broadband 2021: Tehnologia digitală, imperativă pentru a asigura continuarea vieții profesionale și private în contextul pandemiei COVID-19

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mesaj pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan: Dialogul este esenţial, dar aşteptăm gesturi credibile pe teren

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

PE cere un act legislativ care să garanteze lucrătorilor dreptul de a se deconecta digital de la lucru fără repercusiuni negative

Corina Crețu2 hours ago

Corina Crețu a votat în PE pentru investiții mai mari în locuințe decente și la prețuri accesibile: Sper ca tinerii să nu mai sufere că nu au acces la o locuință, condiție esențială pentru o viață decentă

INTERVIURI2 hours ago

EXCLUSIV Ambasadorii Franței și Germaniei, interviu de Ziua reconcilierii franco-germane: Am adus mai multă pace și prosperitate Europei, iar împreună cu România construim un viitor european comun

Daniel Buda2 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda a votat în favoarea alocării mai multor fonduri pentru sprijinirea celor mai defavorizate persoane din Europa în faza de redresare

ROMÂNIA2 hours ago

România are noi ambasadori în Marea Britanie și în Rusia. Președintele Klaus Iohannis a semnat decretele de acreditare pentru 12 șefi de misiuni diplomatice

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a informat Comitetul Evreiesc American că România aproape a finalizat aprobarea primei Strategii Naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Șefii de stat sau de guvern au amânat decizia cu privire la un certificat de vaccinare unic la nivelul UE. Aceștia vor lua o hotărâre într-o întrevedere ulterioară

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac2 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE2 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac3 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending