Președintele Klaus Iohannis a declarat, azi, cu ocazia reuniunii anuale a ambasadorilor acreditați la București, că România va continua doar proiectele care sprijină direct cetățenii din Republica Moldova, atâta timp cât guvernul de la Chișinău nu arată că este determinat să își reformeze instituțiile și să urmeze un parcurs european.

„În ceea ce privește Republica Moldova, reiterez poziția României: parcursul european este singura și cea mai sigură cale către reformarea profundă a instituțiilor, de natură să aducă beneficii palpabile cetățenilor săi. Din păcate, așa cum am mai spus, nu suntem deloc convinși că actualul guvern de la Chișinău își propune acest obiectiv. De aceea, vom continua doar proiectele de sprijin care sunt dedicate direct cetățenilor, proiectele cu impact la nivel local și proiectele de interconectare strategică”, a precizat șeful statului. 

Citiți și 

Klaus Iohannis, element de noutate în discursul său anual de politică externă: Lucrăm la modernizarea parteneriatului strategic dintre România și Marea Britanie

Klaus Iohannis continuă ”era predictibilității” în primul său discurs de politică externă de la preluarea noului mandat: Uniunea Europeană, NATO și SUA rămân pilonii de bază ai politicii noastre externe

Potrivit președintelui României, cooperarea bilaterală „deplină”  va fi reluată „doar atunci când vom vedea la nivel guvernamental acțiune concretă îndreptată spre continuarea parcursului european, a procesului de reformă, cu precădere în domenii precum justiția, administrația și combaterea corupției, de natură să asigure un parcurs democratic și predictibilitate în plan intern și extern”. 

Cu alte cuvinte, președintele Iohannis a transmis că „direcțiile mari de acțiune, trasate în anii trecuți, rămân valabile”. 

Șeful diplomației române Bogdan Aurescu a apreciat luni, în cadrul reuniunii miniștrilor de externe din țările UE, că acțiunile Republicii Moldova privind implementarea obligațiilor asumate în relațiile cu Uniunea Europeană trebuie monitorizate atent și strict. Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul de externe a ridicat ca punct pe agendă situația din Republica Moldova și a prezentat evaluarea și poziția României cu privire la recentele evoluții politice de la Chișinău.

În intervenția sa, Aurescu a accentuat importante realizate în domeniul reformelor de către Republica Moldova în cele cinci luni de mandat ale Guvernului Maia Sandu, și asupra efectelor negative generate de schimbarea de guvernare determinată de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova.

Potrivit sursei citate, șeful diplomației române a exprimat susținerea pentru o abordare UE în relația cu Republica Moldova bazată pe următoarele principii: 1) monitorizarea atentă și strictă a acțiunilor Chișinăului în implementarea obligațiilor asumate în relațiile cu UE, în special a Acordului de Asociere și a Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător; 2) condiționarea strictă a asistenței financiare și a sprijinului politic al UE de înregistrarea de progrese reale în realizarea reformelor și în funcție de angajamentul demonstrat prin fapte concrete și nu prin vorbe al Guvernului de la Chișinău; 3) orientarea sprijinului cu prioritate către proiecte de interes direct pentru cetățenii Republicii Moldova și pentru proiecte strategice de natură să sprijine conectarea acestora la spațiul european de valori și dezvoltare și, nu în ultimul rând, 4) menținerea unității de acțiune și coordonării demersurilor la nivelul UE.

Aceste elemente au fost transmise și direct în contextul unei întrevederi bilaterale a ministrului român de externe cu omologul său de la Chișinău, în marja reuniunii Consiliului Ministerial al OSCE de la Bratislava, care a avut loc la 5 decembrie.

De altfel, comunicatul publicat de MAE român în urma întrevederii dintre Bogdan Aurescu și omologul din Republica Moldova a relevat o abordare dură din partea Bucureștiului.

În cadrul întâlnirii de la Bratislava ministrul de externe Bogdan Aurescu a apreciat că sprijinul partenerilor externi de dezvoltare ai Republicii Moldova va trebui reevaluat și condiționat strict, fiind necesară ajustarea sa corespunzătoare în funcție de angajamentul real demonstrat de noul Guvern socialist în continuarea reformelor asumate mai ales privind justiția și administrația, respectiv prin Acordul de Asociere încheiat cu UE, respectiv acordul cu FMI, cu respectarea principiilor democratice și ale statutului de drept.

La nivel politic, relațiile dintre România și Republica Moldova cunosc o presiune din partea Bucureștiului în urma căderii guvernului pro-european condus de Maia Sandu și a înlocuirii acestuia cu un cabinet apropiat președintelui pro-rus Igor Dodon.

Președintele Klaus Iohannis a semnat luni, de Ziua Internațională Anticorupție, decretul privind promulgarea legii pentru ratificarea Acordului de cooperare dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova în domeniul prevenirii şi combaterii corupției.

Acordul a semnat la 19 decembrie 2018, la Chișinău. Acesta prevede consolidarea relaţiilor de cooperare dintre cele două guverne şi crearea unui mecanism de interacţiune, bazat pe principii reciproc avantajoase şi norme eficiente de cooperare în domeniul fortificării mecanismelor de prevenire şi combatere a corupţiei.

Potrivit documentului, prin intermediul autorităţilor specializate – Centrul Naţional Anticorupţie al Republicii Moldova şi Ministerul Afacerilor Interne al României – părţile vor întreprinde toate măsurile şi vor depune eforturi pentru a sprijini iniţiativa comună de combatere a faptelor de corupţie şi a celor conexe corupţiei. 

Normele Acordului vin să stabilească limitele şi modalităţile de cooperare a părţilor în domeniul schimbului operativ de informaţii pentru investigarea eficientă a infracţiunilor de corupţie, precum şi a infracţiunilor asimilate şi/sau în legătură directă cu infracţiunile de corupţie. Acesta stabileşte şi posibilitatea de efectuare a schimbului de experţi în vederea însuşirii celor mai bune practici de luptă împotriva corupţiei, intensificarea schimbului de date şi informaţii operative, precum şi sporirea numărului echipelor comune de investigaţii; creşterea posibilităţii de angrenare a organizaţiilor/ instituţiilor / iniţiativelor europene şi internaţionale în vederea sprijinirii activităţilor desfăşurate în temeiul acordului, dar şi sporirea încrederii partenerilor de dezvoltare şi a capacităţii de contribuire la gestionarea problematicii frontierei externe a Uniunii Europene.

La nivel politic, relațiile dintre România și Republica Moldova cunosc o presiune din partea Bucureștiului în urma căderii guvernului pro-european condus de Maia Sandu și a înlocuirii acestuia cu un cabinet apropiat președintelui pro-rus Igor Dodon.

Recent, în urma unei întâlniri cu omologul său de la Chișinău, ministrul de externe Bogdan Aurescu a apreciat că sprijinul partenerilor externi de dezvoltare ai Republicii Moldova va trebui reevaluat și condiționat strict, fiind necesară ajustarea sa corespunzătoare în funcție de angajamentul real demonstrat de noul Guvern socialist în continuarea reformelor asumate mai ales privind justiția și administrația, respectiv prin Acordul de Asociere încheiat cu UE, respectiv acordul cu FMI, cu respectarea principiilor democratice și ale statutului de drept.