Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Premierul Ludovic Orban s-a întâlnit cu negociatorul-șef al UE pentru Brexit: Protejarea drepturilor cetățenilor rămâne în fruntea agendei noastre

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Corespondență din Bruxelles

Viitorul parteneriat dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie trebuie să fie unul ambițios și echilibrat, au convenit marți prim-ministrul Ludovic Orban și negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, în cadrul unei întrevederi bilaterale ce a avut loc la Bruxelles, în prima zi a vizitei la instituțiile UE a șefului Guvernului de la București.

Am căzut de acord împreună cu negociatorul-șef al UE pentru Brexit Michel Barnier că viitorul parteneriat cu Marea Britanie trebuie să fie unul ambițios și echilibrat și să ia în considerare și aspecte ce merg dincolo de cadrul comercial și economic”, a scris premierul Ludovic Orban, pe Twitter.

În condițiile în care peste 411.000 de cetățeni români care locuiesc în Regatul Unit s-au înregistrat pentru obținerea statutului de ”rezident permanent” (settled status) sau pre-settled status în Marea Britanie după Brexit, premierul Orban a punctat că ”protejarea drepturilor cetățenilor rămâne în fruntea agendei noastre”.

De cealaltă parte, Michel Barnier a notat, tot într-o postare pe Twitter, că a avut o ”întâlnire prietenoasă” cu premierul Ludovic Orban și echipa sa, din care au făcut parte ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, și reprezentantul permanent al României la UE, Luminița Odobescu.

Am subliniat importanța Acordului de retragere, îndeosebi protejarea drepturilor cetățenilor. UE este pregătită pentru negocierea viitoarei relații cu Marea Britanie”, a scris Barnier, subliniind că principiul dialogului și al transparenței ”rămân cruciale pentru unitatea europeană”. 

 

Întrevederea Orban-Barnier a avut loc după ce premierul român a avut o întâlnire bilaterală cu președintele Consiliului European Charles Michel. În programul primei zi a vizitei premierului la Bruxelles mai sunt incluse întrevederi cu comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, cu comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, și cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru Pactul Ecologic European, Frans Timmermans.
Ludovic Orban se va întâlni joi și cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la o zi distanță după ce aceasta se va afla la Londra pentru o întrevedere cu premierul britanic Boris Johnson.

Camera Comunelor a aprobat la 20 decembrie proiectul de lege privind Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, pavând astfel calea producerii unui Brexit la 31 ianurie 2020.

Parlamentul britanic și-a dat acordul inițial asupra acordului privind Brexitul, convenit de premierul britanic Boris Johnson cu Bruxelles-ul.

Proiectul de lege a obținut 358 de voturi ”pentru” și 234 de voturi ”împotrivă”, trecând cu o majoritate de 124 de voturi, la doar o săptămână după ce Partidul Conservator a înregistrat o victorie răsunătoare în urma alegerilor generale.

Proiectul de lege interzice guvernului să prelungească perioada de tranziție, care se încheie la 31 decembrie 2020, iar pe durata celor 11 luni trebuie negociat un acord comercial Regatul Unit – UE.

Odată cu acest vot, actul normativ aprobat astfel şi denumit Legea privind Acordul de Retragere din UE (Withdrawal Agreement Bill) intră în următoarea etapă parlamentară, respectiv dezbaterea în comisiile Camerei Comunelor, unde mai poate fi amendat înaintea aprobării definitive în plenul legislativului britanic în ianuarie, ultimul vot fiind preconizat pentru 9 ianuarie.

În ce privește Uniunea Europeană, liderii UE-27 au solicitat Marii Britanii ratificarea și punerea în aplicare în timp util a Acordului de Retragere din Uniunea Europeană și invită Comisia Europeană să prezinte Consiliului o propunere de mandat cuprinzător pentru viitoarea relație dintre UE și Regatul Unit după Brexit.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Politica de coeziune: Comisia Europeană va sprijini un program transfrontalier Bulgaria-România pentru implicarea activă a cetățenilor în proiecte de mediu

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

 

Comisia Europeană și-a anunțat sprijinul pentru pentru un program transfrontalier Bulgaria-România, ce are ca scop intensificarea participării cetățenilor la deciziile de investiții privind proiectele de protecție a mediului din cadrul politicii de coeziune.

De asemenea, Executivul European va mai finanța încă alte 4 programre-pilot naționale și regionale din Spania, Polonia, Italia și Belgia+Țările de Jos. Toate cele cinci programe-pilot vor beneficia de sprijin specific din partea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

”Obiectivul programelor-pilot va fi acela de a promova participarea activă a cetățenilor și a societății civile la conceperea, implementarea și evaluarea proiectelor din cadrul politicii de coeziune, precum și de a stimula cultura transparenței și a responsabilității instituțiilor publice implicate. Promovarea obiectivelor Pactului verde european, a sustenabilității și caracterului incluziv al economiei sunt elemente importante în cadrul programelor selectate”, se arată în comunicatul Executivului.

Potrivut actualului comisar european pentru politica regională: ”Politica de coeziune joacă un rol central în promovarea și contribuția la o redresare economică ecologică, digitală și rezilientă. Politica de coeziune a acționat întotdeauna în favoarea cetățenilor, iar scopul prezentei inițiative este să implice cetățenii în acțiunile din cadrul acestei politici. Implicarea cetățenilor va face ca investițiile să fie mai transparente și mai eficiente, în special într-un moment în care comunitățile și teritoriile se confruntă cu efectele crizei provocate de coronavirus.”

Secretarul general al OCDE, Angel Gurrìa, a declarat: „Activitatea de lungă durată a OCDE cu privire la guvernarea deschisă arată că participarea cetățenilor la procesul decizional public duce la politici mai eficiente și mai legitime și poate contribui la creșterea încrederii între cetățeni și guverne, care se dovedește a fi un aspect deosebit de critic în contextul crizei actuale. Așteptăm cu interes să colaborăm cu țările pentru acest proiect-pilot și cu Comisia pentru a consolida implicarea cetățenilor în politica de coeziune.”

Cele cinci programe au fost selectate pe baza planurilor lor ambițioase și valoroase pentru îmbunătățirea participării cetățenilor în domeniile lor respective:

  • în Spania, guvernul regional din Cantabria se va concentra asupra participării cetățenilor la tranziția către o economie ecologică și cu emisii scăzute de carbon;
  • în Polonia, autoritatea responsabilă de Programul operațional pentru infrastructură și mediu 2014-2020 va încuraja participarea publicului larg la implementarea proiectelor de infrastructură de transport la scară largă, prin crearea unei platforme pentru participare socială;
  • organismul responsabil pentru programul transfrontalier Bulgaria-România va promova participarea la deciziile de investiții privind proiectele de protecție a mediului;
  • programul Interreg Țările de Jos-Flandra va extinde utilizarea instrumentului online pentru participare, în special în cazul microproiectelor de care beneficiază comunitățile locale; iarprogramul regional din regiunea Emilia-Romagna din Italia va elabora o foaie de parcurs privind implicarea cetățenilor în punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă în cadrul investițiilor aferente politicii de coeziune.
  • O echipă specializată a Diviziei pentru guvernare deschisă și inovatoare din cadrul OCDE va oferi sprijin practic autorităților selectate cu privire la modul de a implica societatea civilă, inclusiv în analiza situației actuale, discuții structurate cu părțile interesate relevante și pregătirea unui plan de acțiune.

Următoarele etape

Cele cinci proiecte-pilot se vor desfășura timp de 12 luni începând cu luna iulie 2020. Rezultatele vor fi apoi difuzate pe scară largă, pentru a inspira și alte instituții implicate cu privire la modul optim de implicare a cetățenilor în punerea în aplicare a finanțărilor din fondul de coeziune. Scopul este de a promova inițiative similare pentru programele politicii de coeziune în cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027.

Aceste programe-pilot fac parte dintr-o acțiune mai amplă anunțată de Comisie în cadrul unei conferințe la nivel înalt pe tema „Mobilizarea cetățenilor pentru a asigura o bună guvernanță a politicii de coeziune”, la 6 februarie 2020. În acest context, Comisia va oferi, de asemenea, finanțare „de bază” pentru a sprijini ideile și inițiativele inovatoare de promovare a implicării cetățenilor provenind de la organizațiile societății civile de dimensiuni mai mici și locale.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană își consolidează Spațiul european al educației. Au fost selectate 24 de noi ”universități europene”, din care vor face parte și șapte universități din România

Published

on

Șapte universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană pentru crearea, în consorții internaționale, a altor 24 de ”universități europene”, care vin în completarea primelor 17 alianțe ale instituțiilor de învățământ superior, selectate încă din iunie 2019, consolidând astfel Spațiul european al educației, potrivit unui comunicat al Executivului european. 

Astfel, cele șapte universități din România se alătură celorlalte trei instituții, și anume SNSPA, Universitatea din București și Universitatea Thenică de Construcții Bucureși, selectate în primul apel:

1. Universitatea Politehnica din Timișoara, care va crea o universitate europeană în consorțiul ”E3UDRES2 – Engaged and Entrepreneurial European University as Driver for European Smart and Sustainable Regions”,

2. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care va face parte din consorțiul ”EC2U – European Campus of City- Universities”,

3. Universitatea Politehnica din București, declarată câștigătoare alături de consorțiul ”EELISA – European Engineering Learning Innovation and Science Alliance”,

4. Universitatea din Petroșani , cu consorțiul ”EURECA-PRO – The European University Alliance on Responsible Consumption and Production”,

5. Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, care va face parte din consorțiul ”Eut – European University of Technology”,

6. Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațeganu” din Cluj Napoca, parte a consorțiului ”NeurotechEU – European University of Brain and Technology”,

7. Universitatea de Vest din Timișoara, câștigătoare în consorțiul ”E3UDRES2 – Engaged and Entrepreneurial European University as Driver for European Smart and Sustainable Regions”.

Beneficiind de sprijin financiar din partea programelor Erasmus+ și Orizont 2020, ele sporesc calitatea, incluziunea, digitalizarea și atractivitatea învățământului superior european.

Așadar, fiecare alianță primește până la 5 milioane de euro din programul Erasmus+ și până la 2 milioane de euro din programul Orizont 2020 timp de trei ani, pentru a începe punerea în aplicare a planurilor lor și pentru a asigura accesul altor instituții de învățământ superior din întreaga UE, dintr-un buget total de 287 de milioane de euro, disponibile pentru aceste 41 de universități europene.

Finanțarea din ambele programe reprezintă un pas important în consolidarea interacțiunilor dintre Spațiul european al educației și Spațiul european de cercetare. Progresele fiecărei alianțe sunt monitorizate riguros.

La lansarea celui de-al doilea apel al Executivului european de finanțare, 62 de propuneri de consorții au intrat în competiție, dintre care au fost selectate cele 24 consorții ce vor trebui să creeze tot atâtea universități europene din care vor face parte 165 instituții de învățământ superior din 26 de state membre și din alte țări participante la programul Erasmus+.

Acestea li se vor alătura celor 17 consorții europene din care fac parte 114 instituții de învățământ superior din 24 de state membre, dintre care trei din România, selectate de Comisia Europeană în cadrul primului apel din 2019.

Universitățile europene includ diverse tipuri de instituții de învățământ superior, de la universități de științe aplicate, universități tehnice și școli artistice de film și mass-media, până la universități generaliste și axate pe cercetare.

Ele vor implica aproximativ 280 de instituții de învățământ superior din toate statele membre și din afara Uniunii, situate nu doar în capitale, ci și în regiuni mai îndepărtate ale Europei. Fiecare alianță este compusă, în medie, din șapte instituții de învățământ superior. În timp ce unele alianțe sunt generaliste și cuprind toate disciplinele, altele se concentrează, de exemplu, asupra dezvoltării sustenabile, asupra sănătății și bunăstării, asupra digitalizării și inteligenței artificiale, asupra artei, ingineriei sau spațiului.

Așadar, universitățile europene vor deveni campusuri inter-universitare ce vor facilita libera circulație a studenților, doctoranzilor, personalului și cercetătorilor. Aceștia își vor uni experiența, platformele și resursele necesare pentru a furniza programe sau module comune care acoperă diverse discipline. Aceste curricule vor fi foarte flexibile și vor permite studenților să-și personalizeze educația, alegerea a ceea ce, unde și când să studieze și să obțină o diplomă europeană.

Universitățile europene vor contribui, de asemenea, la dezvoltarea economică durabilă a regiunilor în care se află, deoarece studenții lor vor colabora strâns cu companii, autorități municipale, universități și cercetători pentru a găsi soluții la provocările cu care se confruntă regiunile lor.

Comisia Europeană a propus această nouă inițiativă liderilor Uniunii europene înainte de summitul social de la Gothenburg din noiembrie 2017. Inițiativa a fost aprobată de Consiliul European în decembrie 2017 care a cerut apariția a cel puțin 20 de universități europene până în 2024 și face parte din eforturile de a crea un spațiu european al educației până în 2025.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Pachetul Mobilitate I: Comisia Europeană regretă că noile reguli pentru transportatori adoptate de PE nu respectă obiectivele Pactului Ecologic European

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Comisia Europeană regretă că noile reguli pentru transportatori adoptate de Parlamentul European azi, 9 iulie, nu sunt în acord cu ambițiile Pactului Ecologic European privind atingerea neutralității climatice până în 2050. De asemenea, Comisia Europeană nu a inclus în propunerea sa privind Pachetul Mobilitate I, adoptată în 2017, măsura privind revenirea obligatorie a autovehiculului la bază, în statul membru de origine, la fiecare opt săptămâni, respectiv măsura privind operațiunile de transport combinat, a declarat comisarul european pentru transport, Adina Vălean. 

„Comisia regretă faptul că noul set de reguli include elemente care nu sunt în concordanță cu ambițiile Pactului Ecologic și sprijinul acordat de către Consiliul European obiectivului atingerii neutralității climatice până în 2050. Acestea se referă la returnarea obligatorie a vehiculului în statul membru de bază la fiecare opt săptămâni și restricțiile impuse operațiunilor de transport combinat”, transmite Adina Vălean.

De asemenea, comisarul european precizează că aceste măsuri „nu au făcut parte din propunerile Comisiei adoptate la 31 mai 2017 și nu au făcut obiectul unei evaluări de impact”. Potrivit acesteia, „bligația de returnare a camionului poate duce la ineficiențe în sistemul de transport și la o creștere a emisiilor inutile, poluare și congestionare, în timp ce restricțiile privind transportul combinat ar putea diminua eficacitatea acestuia pentru a sprijini operațiunile multimodale de marfă”.

Prin urmare, oficialul de la Bruxelles mai precizează că Executivul European analizează acum „impactul preconizat al acestor două aspecte asupra climei, mediului și funcționării pieței unice și colectează toate informațiile necesare” și încurajează sectorul transportului rutier și autoritățile naționale să sprijine această activitate, furnizând date relevante pentru evaluare.

„Vom avea concluziile studiilor gata înainte de sfârșitul acestui an”, informează Adina Vălean. „Dacă este necesar, Comisia își va exercita dreptul de a prezenta o propunere legislativă specifică înainte de intrarea în vigoare a celor două dispoziții” care încalcă obiectivele Pactului Ecologic European, mai adaugă comisarul pentru transporturi. 

Potrivit comunicatului Parlamentului European, regulile revizuite referitoare la detașarea șoferilor, perioadele conducere și de repaus și o mai bună aplicare a normelor de cabotaj (adică transportul temporar de bunuri de către transportatori nerezidenți într-un stat membru) au scopul de a pune capăt denaturării concurenței în domeniu și de a oferi condiții mai bune pentru odihna șoferilor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending