Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Premierul Luxemburgului, discurs despre viitorul Europei în Parlamentul European: Criza refugiaților și Brexit sunt evenimente ce ne dau elan. UE oferă o valoare adăugată cetățenilor

Published

on

Uniunea Europeană a oferit țărilor sale membre cea mai lungă perioadă de pace de pe continentul european, iar statele europene trebuie să fie unite în continuare pentru a-și proteja cetățenii, a afirmat Xavier Bettel în plenul Parlamentului European de la Strasbourg într-o dezbatere cu deputații europeni privind viitorul Europei.

”Trebuie să facem Uniunea mai puternică și mai capabilă să răspundă provocărilor de astăzi (…) criza refugiaților și referendumul britanic sunt evenimente ce ne dau elan. Trebuie să luăm deciziile ce se impun pentru a menține o Europă liberă, puternică și deschisă către lume”, a spus Bettel în cadrul unei dezbateri în care a participat și predecesorul său, Jean-Claude Juncker, prim-ministru timp de 18 ani și actual președinte al Comisiei Europene.

În discursul său, premierul luxemburghez a ținut să sublinieze că ”UE oferă o valoare adăugată cetățenilor europeni”, dar că una ”dintre cele mai mari provocări este faptul că aceste avantaje care rezultă din statutul de membru sunt considerate ca niște date cuvenite”. 

Liderul acestui stat fondator al UE a mai precizat că statele membre ale Uniunii nu pot face față provocărilor de la nivel mondial pe cont propriu.

”Problemele globale nu le mai pot duce statele membre singure. (…) Numai un răspuns european la provocările actuale poate asigura bunăstarea și securitatea cetățenilor noștri în secolul XXI”, a completat Bettel.

”Cetățenii noștri doresc să participe la creșterea economică și la bunăstare. Piața europeană este premisa pentru ca întreprinderile să rămână competitive la nivel global. Trebuie să aprofundăm în continuare uniunea economică și monetară. Euro și piața unică se condiționează reciproc și în același timp, apofundarea pieței unice este una dintre preocupările noastre principale. Trebuie să evităm soluțiile temporare care împiedică soluțiile pe termen lung”, a conchis liderul luxemburghez. 

Xavier Bettel este al 6-lea lider național din UE care dezbate în acest an viitorul Europei cu deputații europeni după participarea premierului irlandez Leo Varadkar (17 ianuarie), premierului croat Andrej Plenkovic (6 februarie), premierului portughez Antonio Costa (14 martie), a președintelui francez Emmanuel Macron (17 aprilie)și a premierului belgian Charles Michel (3 mai).

Aceste dezbateri vor continua cu premierul Olandei, Mark Rutte (iunie), premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki (iulie), premierul Greciei (septembrie) și premierul Estoniei, Juri Ratas (octombrie).

Pe 23 octombrie președintele Klaus Iohannis va deveni primul înalt oficial al statului român care va susține un discurs privind viitorul Europei în plenul Parlamentul European de la Strasbourg. Dezbaterile de acest tip din acest an se vor încheia cu un discurs privind viitorul UE susținut de Angela Merkel, la Strasbourg, în luna noiembrie.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Alegeri europene: România, pe locul 3 în UE referitor la creșterea prezenței la vot față de alegerile din 2014 și de două ori peste media europeană

Published

on

© Diana Zaim/ CaleaEuropeană.ro

România este al treilea stat din Uniunea Europeană referitor la creșterea prezenței la urne față de alegerile din 2014 și de două ori peste media europeană, scrie Reprezentanța Comisiei Europene în România pe pagina sa de Facebook.

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE – 50,93%, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.

Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de 51,07 % la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni.

Prin comparație, la nivel european, prezența la vot la alegerile din 2014 au fost prezenți a fost de 42,61%, cu 8,32% mai puțin față de alegerile din acest an.

Citiți și Premieră de la aderarea la UE: Prezența cetățenilor români la alegerile europene a depășit procentul de 50%

În ce privește România, prezența vot la scrutinul din 2019 a crescut cu 18,63% față de alegerile din 2014.

Potrivit Parlamentului European, prezența cea mai ridicată la urne la alegerile din 23-26 mai a fost înregistrată în Belgia (88,47%), Luxemburg (84,1%), Malta (72,7%) Danemarca (66%) și Spania (64,3%).

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Premieră în Parlamentul European: Un cipriot turc susținător al reunificării Ciprului a fost ales eurodeputat

Published

on

©️ European Parliament

Un cipriot turc a fost ales în premieră în Parlamentul European, în persoana profesorului de istorie politică de la Universitatea Cipru din capitala Nicosia Niyazi Kizilyurek, relatează DPA, potrivit Agerpres.

Postul de radio de stat RIK a anunţat duminică intrarea lui Kizilyurek în Parlamentul European, citând comisia electorală.

Profesorul în vârstă de 60 de ani a candidat pe lista partidului AKEL, de stânga. Kizilyurek este un susţinător al reunificării Ciprului de mulţi ani.

Citiți și

Parlamentul European a publicat noi rezultate provizorii: PPE și S&D rămân principalele forțe politice, însă o largă majoritate pro-europeană va necesita un consens cu ALDE+Renaissance și cu Verzii

Rezultate în Europa. Cine sunt câștigătorii și pierzătorii alegerilor europene cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 de ani. Forțele europene și cele anti-europene își împart dominația în marile țări UE

Din 1974, Cipru a fost divizat între partea nordică turcă nerecunoscută internaţional şi Republica Cipriotă greacă care are capitala la Nicosia.

Insula Cipru este în întregime membră a UE. Totuşi, legea UE şi reglementările comunitare nu se aplică în partea nordică a insulei, care este ocupată de Turcia.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Parlamentul European a publicat noi rezultate provizorii: PPE și S&D rămân principalele forțe politice, însă o largă majoritate pro-europeană va necesita un consens cu ALDE+Renaissance și cu Verzii

Published

on

Partidul Popular European (PPE) rămâne cel mai mare grup politic din Parlamentul European cu 182 de mandate, fiind urmat de Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor din PE (S&D) conform celor mai recente rezultate provizorii ale alegerilor pentru legislativul european, centralizate luni la ora 11:41 şi anunţate de legislativul european pe site-ul www.election-results.eu.

Potrivit estimărilor parțiale, Partidul Popular European a câștigat alegerile europene, urmând să obțină 180 de mandate, fiind urmat de Socialiștii Europeni (147) și de ALDE + Renaissance (109). Astfel, în premieră, PPE și Socialiștii nu vor mai putea forma o majoritate fără sprijinul unei a treia forțe politice, în timp ce o largă majoritate pro-europeană ar putea fi realizată prin consensul a patru forțe politice – PPE, S&D, ALDE + Renaissance și Verzi – care ar totaliza 505 de eurodeputați. De asemenea, o majoritate pro-europeană va putea fi întocmită și prin numărul total al eurodeputaților populari, socialiști și liberali (436), însă rezultatele foarte bune al Verzilor pot spori șansele unei coaliții mai largi.

Conform sursei citate, situaţia locurilor obţinute de grupurile politice în Parlamentul European este următoarea:

PPE – Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat) – 180

S&D – Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European – 147

ALDE&R – Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa + Renaissance + USR PLUS – 109

Verts/ALE – Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană – 69

CRE – Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni – 59

ENL – Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii – 58

EFDD – Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe – 54

GUE/NGL – Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică – 38

NI – Deputaţi neafiliaţi – 6

Alţii – Deputaţi nou-aleşi care nu fac parte din niciun grup politic al Parlamentului care îşi încheie mandatul – 29

Componenţa Parlamentului European este bazată pe rezultatele naţionale provizorii sau finale, publicate după închiderea urnelor în toate statele membre, pornind de la structura Parlamentului actual, adică parlamentul configurat în ultima şedinţă parlamentară a legislaturii actuale, se precizează pe site.

Până la ora indicată, au fost folosite:

– rezultate finale (rezultate publicate de autoritatea electorală oficială a statului membru, după numărarea tuturor voturilor) din Cehia, Cipru, Croaţia, Finlanda, Franţa, Germania, Slovacia;

– rezultate provizorii (rezultatele naţionale provizorii sau finale, publicate după închiderea urnelor în toate statele membre, pornind de la structura Parlamentului actual) din Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria;

– estimări (rezultate din agregarea rezultatelor electorale disponibile, a estimărilor sau a exit-poll-urilor publicate în statele membre după închiderea urnelor) din Regatul Unit şi Irlanda

Începând din 2009, conform Regulamentului de procedură al Parlamentului, un grup politic este constituit din cel puţin 25 de deputaţi aleşi în cel puţin şapte state membre.

Alegerile pentru noul Parlament European (legislatura 2019-2024) s-au desfăşurat în toate ţările membre ale Uniunii Europene în perioada 23-26 mai 2019. Rezultatele scrutinului sunt prezentate de Parlamentul European în colaborare cu grupul Kantar.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending