China a devansat Statele Unite, devenind cel mai mare beneficiar de investiții străine directe în 2020, an în care, pe plan global, investițiile străine directe (FDI) au scăzut cu 42% în contexul pandemiei de coronavirus, arată un raport publicat duminică de Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), potrivit Bloomberg, citat de Agerpres.

Raportul UNCTAD Investment Trends Monitor arată că la nivel global, investițiile străine directe (FDI) au scăzut până la 859 de miliarde de dolari în 2020, de la 1.500 de miliarde de dolari.

FDI, care includ fuziunile şi achiziţiile transfrontaliere precum împrumuturile şi investiţiile în interiorul unei companii, sunt un indicator al globalizării şi un posibil semnal al creşterii viitoare a lanţurilor de aprovizionare la nivelul companiilor.

”Investiţiile străine directe au terminat anul 2020 cu 30% sub nivelul înregistrat după criza financiară globală 2009”, este precizat în documentul mai sus amintit.

Chiar dacă la nivel global investiţiile străine directe s-au prăbuşit, în cazul Chinei au crescut cu 4% până la 163 de miliarde de dolari în 2020, de la 140 de miliarde de dolari în 2019.

Comparativ, în SUA investiţiile străine directe au scăzut cu 49% până la 134 de miliarde de dolari, de la 251 de miliarde de dolari în 2019.

Economia chineză s-a relansat în al patrulea trimestru, când a înregistrat o creștere peste așteptări, astfel că, pe ansamblul anului trecut, Produsul Intern Brut al Chinei a crescut cu 2.3%. Conform acestori cifre, China este singura mare economie care a reușit să evite o contracție anul trecut.

Raportat la regiuni, investițiile străine directe în America de Nord au scăzut cu 46% până la 166 de miliarde de dolari.

Europa a înregistrat performanţe mai slabe, investiţiile străine directe înregistrând o scădere de două treimi până la minus patru miliarde de dolari. Investiţiile străine directe au scăzut cu 37% în America Latină şi Caraibe şi cu 18% în Africa.

Pentru acest an, Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD) se aşteaptă ca invesţiile străine directe să rămână slabe, din cauza incertitudinii cu privire la evoluţia pandemiei de Covid-19.

Preşedintele american Joe Biden şi omologul francez Emmanuel Macron au avut duminică o primă conversaţie telefonică după instalarea în funcție a noului lider de la Casa Albă, prilej cu care Biden i-a comunicat lui Macron “angajamentul său de a întări relația transatlantică, inclusiv prin intermediul NATO și al parteneriatului Statelor Unite cu Uniunea Europeană”.

Convorbirea Biden – Macron a fost cea de-a patra conversație telefonică a președintelui american cu lideri străini, după discuțiile cu prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cu președintele Mexicului, Andrés Manuel López Obrador, și cu premierul Marii Britanii, Boris Johnson.

Conform unui comunicat al preşedinţiei franceze, cei doi şefi de stat şi-au exprimat “dorinţa de a acţiona împreună pentru pace în Orientul Apropiat şi Mijlociu, în special cu privire la problema nucleară iraniană”.

Această “conversaţie amicală şi de lucru” desfăşurată în limba engleză a durat o oră, conform informaţiilor obţinute din anturajul preşedintelui francez, informează AFP, potrivit Agerpres.

La rândul său, Casa Albă a indicat, într-un comunicat, faptul că preşedintele Joe Biden i-a comunicat omologului francez “dorinţa de a consolida legăturile bilaterale” cu Franţa, “cel mai vechi aliat al nostru”, dar şi “relaţia transatlantică” prin “NATO şi parteneriatul SUA cu UE”.

Cei doi lideri au fost de acord că se impune o coordonare în privinţa “provocărilor comune precum schimbările climatice, COVID-19 şi redresarea economiei globale”, potrivit comunicatului de presă al Casei Albe. De altfel, în mesajul său de felicitare după inaugurarea lui Joe Biden, Emmanuel Macron a salutat revenirea Statelor Unite în Acordul climatic de la Paris.

“Au convenit, de asemenea, să colaboreze în privinţa priorităţilor comune în politica externă, în special cu privire la China, Orientul Mijlociu, Rusia şi Sahel”, conform comunicatul părţii americane.

Administraţia prezidenţială franceză a indicat duminică că preşedintele Macron a fost sensibilizat de referinţa la originile franceze ale preşedintelui Joe Biden, care a depus jurământul cu mâna pe o Biblie Douai, veche de peste 400 de ani.

Preşedintele Joe Biden a discutat sâmbătă cu premierul britanic Boris Johnson în prima sa convorbire telefonică cu un lider european după învestirea în funcție, pe 20 ianuarie, au informat Casa Albă și Downing Street.

Cei doi lideri au abordat subiecte precum pandemia de COVID-19, schimbările climatice, securitatea şi comerţul, dar și revitalizarea relației transatlantice și coordonarea celor două țări în privința priorităților comune de politică externă cu referire la China, Rusia și Iran.

“Președintele și-a transmis intenția de a consolida relația specială dintre țările noastre și de a revitaliza legăturile transatlantice, subliniind rolul critic al NATO pentru apărarea noastră colectivă și valorile comune”, a transmis Casa Albă într-un comunicat.

Premierul Boris Johnson a scris sâmbătă seara pe Twitter și pe Facebook că a fost “grozav” să discute cu preşedintele Biden.

“Aştept cu nerăbdare să aprofundăm alianţa de lungă durată dintre ţările noastre, pe măsură ce promovăm o redresare ecologică şi durabilă după COVID-19”, a spus Johnson.

Un purtător de cuvânt din Downing Street a declarat că premierul Johnson a salutat călduros decizia preşedintelui Biden de a readuce SUA în Acordul de la Paris privind schimbările climatice, în Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi în programul COVAX ce asigură un acces echitabil la vaccinuri, informează un comunicat al biroului premierului britanic.

De asemenea, au discutat despre avantajele unui potențial acord de liber schimb între Londra și Washington, a punctat Downing Street.

Potrivit Casei Albe, președintele Biden a menționat, de asemenea, importanța cooperării, inclusiv prin intermediul organizațiilor multilaterale, cu privire la provocările comune, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, conținând COVID-19 și asigurarea securității globale a sănătății.

El a menționat disponibilitatea sa de a lucra îndeaproape cu prim-ministrul Johnson, întrucât anul acesta Marea Britanie găzduiește G-7 și Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26).

“Liderii au discutat, de asemenea, despre necesitatea coordonării cu privire la prioritățile comune în materie de politică externă, inclusiv China, Iranul și Rusia”, a mai arătat Casa Albă.

Boris Johnson este primul lider european cu care Joe Biden a discutat după învestirea în funcție și cel de-al treilea, după convorbirile noului lider de la Casa Albă cu prim-ministrul Canadei și cu președintele Mexicului.

De asemenea, noul secretar american al apărării, Lloyd Austin a avut deja convorbiri telefonice cu secretarul general al NATO și cu omologii săi din Marea Britanie, Coreea de Sud și Japonia.