Connect with us

U.E.

Premierul maghiar Viktor Orban, printre cei 1.000 de invitați la Universitatea de Vară de la Băile Tușnad

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Premierul Ungariei, Viktor Orban, se numără printre cei cei 1.000 de invitaţi ai Universităţii de Vară “Tusvanyos”, ajunsă la a 30-a ediţie, care se va desfăşura între 23 şi 28 iulie, la Băile Tuşnad.

Popa Ilona, organizator principal al Universităţii de Vară de la Băile Tuşnad, a declarat într-o conferinţă de presă, susţinută luni la Miercurea Ciuc, că aproximativ 1.000 de invitaţi vor susţine prelegeri, pe diferite teme, în cele 27 de corturi organizate împreună cu partenerii evenimentului, în campingul din Băile Tuşnad, relatează Agerpres.

Potrivit organizatorilor, în cele 30 de ediţii ale evenimentului, Viktor Orban a lipsit o singură dată, respectiv în anul în care a semnat aderarea Ungariei la NATO.

Tema ediţiei din acest an este “Una-i tabăra!”, care face referire la faptul că toţi participanţii din trecut ai Universităţii de Vară de la Bálványos, respectiv Băile Tuşnad, “au format şi formează în continuare o comunitate unitară şi cu aceeaşi viziune asupra Ardealului, asupra Ţinutului Secuiesc, şi în general au şi viziuni similare sau identice cu referire la Europa Centrală şi de Est”.

Universitatea de Vară de la Băile Tușnad este și locul unde premierul Viktor Orban a anunțat îmbrățișarea conceptului politic al democrației iliberale în 2012.

Anul trecut, la Băile Tușnad, Orban a vorbit despre eșecul elitei europene ”părtinitoare” și a arătat că  “nu vrea o Uniune Europeană condusă de Franţa”, făcând referire la necesitatea ca Germania să fie vigilentă în contextul unor alegeri europarlamentare decisive anul viitor. Cu toate acestea, în cadrul negocierilor maraton recente cu privire la numirile în fruntea instituțiilor UE, Viktor Orban s-a opus nominalizării lui Manfred Weber sau a lui Frans Timmermans la șefia Comisiei Europene, în cazul primului făcând jocul președintelui francez Emmanuel Macron.

În cei 21 de ani scurși între 1998 și 2019, Viktor Orban a trecut de la postura celui mai tânăr prim-ministru din Europa și liderul maghiar care reprezenta Ungaria în premieră la NATO la conservatorul naționalist și eurosceptic care se poziționează împotriva curentului pro-european.

Revenit la putere în 2010, Viktor Orban, a lansat o “contrarevoluţie” care a scos la lumină fracturile între estul şi vestul Europei, însă discursul său iliberal nu mai este unul izolat, în contextul ascensiunii mişcărilor populiste pe întreg continentul european.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Ursula von der Leyen, vizită în Etiopia, prima în afara UE după preluarea mandatului de președinte al Comisiei Europene. Problemele migrației şi sprijinul acordat operaţiunilor de securitate africane, pe agendă

Published

on

© Moussa Faki Mahamat/ Twitter

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a început sâmbătă în Etiopia prima sa vizită în afara Uniunii după preluarea oficială a conducerii Extecutivului european, în cursul căreia problemele migrației şi sprijinul acordat operaţiunilor de securitate africane vor figura în program, potrivit France Presse, citat de Agerpres.

Fost ministru german al Apărării, care și-a preluat mandatul depreședinte al Comisiei Europene la 1 decembrie, Ursula von der Leyen a sosit sâmbătă dimineața la Addis Abeba. Aceasta s-a deplasat la cartierul general al Uniunii Africane (UA) pentru a se întâlni cu președintele Comisiei UA, Moussa Faki Mahamat.

Ursula von der Leyen se va întâlni apoi cu premierul etiopian Abiy Ahmed, care va fi primit marți la Oslo Premierul Nobel pentru Pace. Cei doi oficiali vor discuta despre sprijinul pe care îl poate acorda Uniunea Etiopiei, unde în 2020 vor avea loc alegeri generale.

După aceste întrevederi, prima femeie la conducerea Comisiei Europene urmează să aibă o întâlnire cu președinta etiopiană Sahle-Worke Zewde, de asemenea, prima femeie aflată în această funcție.

Uniunea Europeană a sprijinit constant operațiunile de pace și de securitate inițiate de Uniunea Africană.

 Mecanismul de sprijinire a păcii pentru Africa, stabilit în 2004, a permis alocarea a 2.7 miliarde de euro pentru operaţiunile de pace şi de securitate pe continent, destinate pentru 14 intervenţii sub mandat african în 18 ţări.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a dat asigurări partenerilor europeni că România va lua măsuri pentru corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu

Published

on

© Ministerul Finanțelor Publice/ Facebook

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, i-a asigurat pe miniștrii de finanșe din cadrul Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), reunit la Bruxelles la 5 decembrie, că a identificat pachetul de măsuri necesare și potrivite în vederea realizării unei consolidări fiscale durabile în România.

În contextul discuțiilor pe marginea Pactului de Stabilitate și Creștere, am prezentat Consiliului cele mai recente date economice referitoare la rectificarea bugetară. I-am asigurat pe partenerii europeni că acest guvern va lua măsuri eficiente pentru corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu” a declarat ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, potrivit unui comunicat al Mininsterului Finanțelor Publice.

În cadrul Procedurii de deviere semnificativă de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO), au fost puse în discuție evoluțiile României și Ungariei.

Citiți și: 
Comisia Europeană: România trebuie să corecteze, în 2020, abaterea semnificativă pentru atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu

Consiliul UE a adoptat o decizie legată de faptul că nu au fost luate măsuri eficiente drept răspuns la Recomandarea Consiliului din 14 iunie 2019 și a emis o recomandare pentru corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, în cazul ambelor state membre.

În ceea ce privește România, Comisia Europeană a recomandat României la 20 noiembrie, să corecteze, în 2020, abaterea semnificativă pentru atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu, ca urmare a neîndeplinirii Recomandării Consiliului UE din iunie 2019.

Mai exact, în cazul României, la 14 iunie 2019, Consiliul a constatat că în 2018 o deviere semnificativă observată de la calea de ajustare către obiectivul bugetar pe termen mediu s-a produs din nou și a emis o recomandare pentru ca autoritățile să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depășește 4,5% în 2019 și 5,1% în 2020, corespunzând unei ajustări structurale anuale de 1,0% din PIB.

La 25 septembrie 2019, Comisia a întreprins o misiune de supraveghere îmbunătățită în România în scopul monitorizării la fața locului în temeiul articolului 11, alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice.

Raportul Comisiei a constatat că autoritățile române intenționează să efectueze doar o ajustare structurală începând cu 2022 și, prin urmare, nu intenționează să acționeze la Recomandarea Consiliului din 14 iunie 2019.

În ceea ce privește raportul cerut de Consiliu în iunie, la 15 octombrie 2019, autoritățile române au prezentat un document care conține acțiunile întreprinse ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 14 iunie.

Raportul înaintat nu a cuprins o proiecție cuprinzătoare a categoriilor bugetare individuale și nici nu include impactul bugetar al fiecărei măsuri menționate. Prin urmare, raportul nu respecta cerințele de raportare recomandate de Consiliu.

Astfel, Comisia Europeană a propus adoptarea de către Consiliu a unei decizii privind lipsa adoptării unor măsuri eficace și o recomandare revizuită adresată României de a lua măsuri în 2020 pentru a corecta abaterea sa semnificativă de la traiectoria de ajustare în direcția obiectivului bugetar pe termen mediu.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ambasada Franței în România salută solidaritea dintre Marina Franceză și cea Română, după ce nava ”Commandant Birot” face escală în țara noastră pentru a treia oară în 2019

Published

on

© Forțele Navale Române - Faceboom/ by Cosmin Costea & Cristian Vlăsceanu

Ambasadoarea Franţei în România, Michele Ramis, a declarat vineri, în Portul Constanţa, că escala în ţara noastră a navei maritime franceze de patrulare Commandant Birot, dislocată în Marea Neagră, reprezintă o oportunitate pentru desfăşurarea de exerciţii în comun între militarii forţelor navale ale celor două state, evidenţiind totodată solidaritatea Franţei faţă de forţele aliate, relatează Agerpres.

“Această patrulare în Marea Neagră a unei nave a Marinei Franceze, a cincea în 2019 şi a treia care face escală în România în acest an, demonstrează încă o dată interesul puternic manifestat de Franţa în această regiune. Aceasta face ca Franţa să fie naţiunea europeană nonriverană cea mai prezentă în Marea Neagră din 2019. Această detaşare evidenţiază (…) solidaritatea noastră cu aliaţii noştri, această vizită la Constanţa reprezintă, de asemenea, o oportunitate pentru Marina Română şi Marina Franceză de a desfăşura exerciţii în comun şi dezvoltă o mai bună cunoaştere reciprocă şi realizarea unui schimb de experienţă. Aceste exerciţii sunt descrise şi forţelor aeriene române şi detaşamentelor aeriene aliate detaşate la Baza Mihail Kogălniceanu, în scopul de a îmbunătăţi şi varia antrenamentele respective”, a spus Michele Ramis, într-o conferinţă de presă organizată în Portul Constanţa, pe cheiul unde este acostată nava Commandant Birot.

Nava maritimă franceză de patrulare Commandant Birot, dislocată în Marea Neagră, face o escală în Portul Constanţa, în perioada 4 – 7 decembrie, în cadrul misiunilor regulate pentru a arăta solidaritatea Franţei faţă de aliaţii săi şi pentru a păstra libertatea de navigaţie pe această mare, a informat Ambasada Franţei în România.

Conform sursei citate, escala bastimentului francez în Portul Constanţa se înscrie în cooperarea dintre forţele navale franceze şi române şi va permite realizarea de acţiuni comune.

Nava maritimă de patrulare Commandant Birot, cu un echipaj de 96 de marinari, a fost concepută iniţial pentru lupta împotriva submarinelor în mediul din apropierea coastelor, dar astăzi este o platformă multirol, capabilă să îndeplinească misiuni care acoperă cele cinci funcţii strategice ale armatelor: descurajare, prevenire, proiecţie, protecţie şi informaţii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending