Connect with us

INTERNAȚIONAL

Premierul Republicii Moldova, Maia Sandu, mesaj pentru Laura Codruța Kövesi: ”Este un exemplu clar că Europa de Est poate livra justițiari anti-corupție puternici, care aduc valoare pentru întregul continent”

Published

on

© Guvernul Republicii Moldova

Premierul Republicii Moldova salută numirea candidatului român pentru funcția de procuror-șef la Parchetul European: ”Votul de astăzi pentru Laura Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef european este un exemplu clar că Europa de Est poate livra justițiari anti-corupție puternici, care aduc valoare pentru întregul continent.”

Totodată, șeful execituvului de la Chișinău a menționat că o așteaptă pe Laura Codruța Kovesi în Republica Moldova: ”avem ce discuta”, mai scrie Maia Sandu.

Reamintim că ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO.

Surse europene au declarat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro că 17 state membre au votat pentru Laura Codruţa Kövesi, iar cinci împotrivă.

Citiți șiAmbasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene

Potrivit surselor citate, negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului UE urmează să aibă o nouă întâlnire pentru a lua act de stadiul tratativelor. Ulterior, Parlamentul European va supune la vot candidatura Laurei Codruţa Kövesi în sesiune plenară, iar Consiliul Uniunii Europene va vota, la nivel de miniștri, în formațiunea Justiție și Afaceri Interne.

Rezultatul final a fost salutat, pe rând, de președintele PNL, Ludovic Orban, de vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, Siegfried Mureșan, și de liderul Renew Europe din PE, Dacian Cioloș.

Citiți și: Klaus Iohannis, reacție după votul din Consiliul UE pentru Laura Codruța Kövesi: La fel ca în acest caz, voi continua să sprijin români integri și profesioniști în funcții europene de conducere

Citiți, pe larg, despre Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European va fi votată joi de statele membre UE

Negociatorii Consiliului Uniunii Europene şi cei ai noului Parlament European format după alegerile din 23-26 mai au avut marţi o primă rundă de discuţii cu privire la desemnarea şefului Biroului Procurorului Public European (EPPO), poziţie pentru care se află în cursă şi Laura Codruţa Kövesi.

La 12 septembrie, Parlamentul European, care după alegerile europene din luna mai şi-a reconfirmat sprijinul pentru candidata Laura Codruţa Kövesi, şi-a desemnat noua echipă de negociatori pentru funcţia de procuror-şef european.

Noua echipă este formată din preşedinta Comisiei de control bugetar (CONT) a PE, Monika Hohlmeier, eurodeputată germană din grupul Partidului Popular European (PPE) din PE, Juan Fernando Lopez Aguilar, preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), membru al grupului S&D din Spania, şi Maite Pagazaurtundua, vicepreşedintă a comisiei LIBE şi membră a grupului Renew Europe, tot din Spania, a anunţat joi pe contul său de Facebook eurodeputatul român Siegfried Mureşan.

De asemenea, la 18 iulie, noul Parlament European și-a reconfirmat sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European.

Reamintim că procurorul Jean-François Bohnert, candidatul francez pentru același post, a fost propus în luna iulie de ministrul francez al Justiţiei pentru a conduce Parchetul Naţional Financiar (PNF) din Franţa, lăsându-i practic cale liberă pentru şefia Parchetului European contracandidatei sale Laura Codruța Kövesi. Ulterior, președinții Franței și României, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, au avut o convorbire telefonică în care liderul francez a transmis că va retrage candidatura lui Jean-François Bohnert și că o va susține pe Laura Codruța Kövesi la conducerea Parchetului European.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

MApN a demarat licitațiile pentru extinderea infrastructurii Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Ministerul Apărării Naționale a dat startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, conform unui anunț publicat pe e-licitatie.ro și în Tenders Electronic Daily – TED, parte a Jurnalului Oficial al UE.

Data limita de depunere a candidaturilor este 27 mai 2021, iar data expedierii invitațiilor de prezentare de oferte sau de participare către candidații selectați este 28 septembrie 2021. Durata contractului, de la data atribuirii, va fi de 106 de luni.

Contractul este unul clasificat, iar firmele participante vor trebui să obțină avizul de securitate pentru acces la informații clasificate secret de serviciu.

Procedura de achiziție este una restrânsă, iar criteriul de atribuire este în funcție de oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic având în vedere o serie de criterii.

Ministerul Apărării Naţionale a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

Ministerul Apărării Naţionale a solicitat aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru iniţierea procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie pentru serviciile de proiectare şi execuţie lucrări la Baza 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu.   

“România îşi doreşte consolidarea statutului de stat – pol de stabilitate pe flancul estic al UE şi NATO, inclusiv în plan militar, iar acest lucru se face şi prin augmentarea, îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie armată, în special în scop defensiv şi al serviciilor de suport şi apărare asociate. Perspectiva dotării forţelor aeriene cu alte tipuri de aeronave de luptă multirol, precum şi diversificarea gamei de misiuni şi exerciţii naţionale sau cu participare internaţională ce urmează a se executa pe şi de pe această locaţie presupune regândirea şi redimensionarea facilităţilor existente în prezent în zona aerodromului Mihail Kogălniceanu şi aducerea acestora la un nivel de dezvoltare corespunzător”, se arată în scrisoarea transmisă conducerii Parlamentului de ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, la data respectivă.

Potrivit documentului, “gama de misiuni care este încredinţată în prezent unităţii, respectiv executarea serviciului de luptă Poliţie Aeriană şi Căutare Salvare, precum şi utilizarea frecventă a facilităţilor existente în operaţiuni de îmbarcare/ debarcare trupe şi materiale necesare teatrelor de operaţii impun cu necesitate dezvoltarea infrastructurii existente în vederea asigurării condiţiilor minimale pentru desfăşurarea în siguranţă a acelor misiuni”.  

Ministrul Apărării a menţionat mai multe misiuni care urmează să se desfăşoare şi necesită dezvoltarea infrastructurii, printre care “exerciţii şi activităţi de instruire în comun sau activităţi de crosservicing pentru aeronavele din dotarea Forţelor Aeriene române şi ale partenerilor, executarea serviciului de Poliţie Aeriană extins, executarea serviciului de luptă Căutare şi Salvare şi a misiunilor de tip MEDEVAC şi SMMU sau executarea activităţilor de instruire în zbor şi la sol a personalului care deserveşte aeronavele de luptă de tip multirol”.  

Conform sursei citate, investiţia imobiliară este planificată a se realiza în perioada 2020 – 2039, valoarea contractului de achiziţie pentru realizarea proiectului fiind estimată la 2.171 milioane euro, fără TVA, valoarea exactă urmând a fi stabilită în urma derulării procedurilor de achiziţie.   

Proiectul este unul strategic pentru MApN şi are în vedere “realizarea unor facilităţi minimale operaţionale noi şi dezvoltarea celor existente la Baza 57 Mihail Kogălniceanu, pentru Forţele Aeriene Naţionale şi partenerii strategici, pentru operarea în siguranţă şi în timpi optimi a unei escadrile de avioane multirol, în intervenţii de apărare sau ofensive”, se arată într-un document al MApN.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele SUA Joe Biden salută vizita “istorică” a Papei Francisc în Irak: “Un simbol al speranţei pentru lumea întreagă”

Published

on

© Vatican News

Preşedintele american Joe Biden a salutat luni o vizită “istorică” a papei Francisc în Irak, estimând că ea a fost purtătoarea unui mesaj “important” de fraternitate şi de pace, relatează AFP şi DPA, potrivit Agerpres.

“Să-l vezi pe Papa Francisc vizitând vechi locuri religioase precum oraşul natal al profetului Avraam, întâlnindu-se cu marele ayatollah Ali Sistani şi rugându-se la Mosul – un oraş care, în urmă cu numai câţiva ani, a suferit violenţele şi intoleranţa unei grupări precum Statul Islamic – este un simbol al speranţei pentru lumea întreagă”, a afirmat Joe Biden într-un comunicat remis de Casa Albă.

Ajuns vineri în Irak şi revenit luni la Roma, suveranul pontif a parcurs întreaga ţară, mergând la Bagdad, Mosul şi Qaraqosh, în nordul chinuit de jihadişti.

După ce a felicitat “guvernul şi poporul irakian” pentru organizarea acestei vizite “monumentale”, liderul de la Casa Albă şi-a reafirmat “admiraţia” pentru Papa Francisc.

Joe Biden, al doilea preşedinte catolic din istoria SUA după John F. Kennedy, a elogiat în special angajamentul suveranului pontif în favoarea “toleranţei religioase”.

La 20 ianuarie, imediat după inaugurarea lui Biden în funcția de președinte al SUA, Papa Francisc i-a transmis noului lider de la Casa Albă ca sub conducerea sa “poporul american să continue să dobândească forţă din înaltele valori politice, etice şi religioase care au inspirat naţiunea de la înfiinţarea sa”.

Continue Reading

SUA

Primul înalt oficial al administrației Biden care vine în Europa: John Kerry, trimisul special pentru climă, efectuează vizite la Londra, Bruxelles și Paris și participă la reuniunea Colegiului Comisiei Europene

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Trimisul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, efectuează de luni până miercuri o vizită în Europa, în prima deplasare externă a unui înalt oficial al administrației conduse de Joe Biden, informează Departamentul de Stat într-un comunicat.

Fost șef al diplomației SUA în perioada 2013-2017 și unul dintre secretarii de stat cu cele mai multe călătorii externe, John Kerry se va afla în perioada 8-10 martie la Londra, Bruxelles și Paris pentru a colabora cu aliații europeni în direcția consolidării ambiției climatice globale.

Întrevederile lui Kerry cu oficialii britanici, europeni și francezi vor avea loc în perspectiva summitului privind clima pe care președintele Joe Biden a anunțat că vrea să-l găzduiască pe 22 aprilie, de Ziua Pământului.

La Londra, secretarul Kerry se va întâlni cu reprezentanți ai guvernului britanic care găzduiește Conferința COP26 în noiembrie în Glasgow. La Bruxelles, secretarul Kerry se va întâlni cu reprezentanții Comisiei Europene. La Paris, se va întâlni cu oficiali ai guvernului francez.


Potrivit Comisiei Europene, la Bruxelles, John Kerry este așteptat să participe la reuniunea Colegiului Comisarilor Europeni.

De altfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut vinerea trecută prima sa convorbire telefonică cu președintele SUA Joe Biden, acesta din urmă invitând-o pe șefa executivului european la summitul din 22 aprilie.

Totodată, John Kerry a fost primul înalt oficial al administrației Biden care a intrat în dialog cu aliații europeni, el participând pe 22 ianuarie la o reuniune informală în format videoconferință cu miniștrii afacerilor externe din statele membre UE.

Reîntoarcerea Statelor Unite în acordul climatic de la Paris, din care SUA s-au retras în timpul administrației Trump,  a fost materializată luna trecută după ce, la 20 ianuarie, în prima zi a președinției sale, Joe Biden a semnat ordinul executiv de revenire a Statelor Unite în Acordul COP21.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

PPE16 mins ago

Rareș Bogdan face apel la cetățeni să se informeze: România este printre cele mai relaxate țări ca măsuri anti-COVID-19 și în top 3 ca număr de persoane de vaccinate

PARLAMENTUL EUROPEAN33 mins ago

Kamala Harris a pledat pentru consolidarea “alianței transatlantice” într-o intervenție premieră în plenul Parlamentului European de Ziua Internațională a Femeii

NATO14 hours ago

MApN a demarat licitațiile pentru extinderea infrastructurii Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu

FONDURI EUROPENE14 hours ago

Klaus Iohannis a promulgat legea prin care România accesează cele 4,1 miliarde de euro de la UE, disponibile sub formă de împrumut prin programul SURE

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Președintele SUA Joe Biden salută vizita “istorică” a Papei Francisc în Irak: “Un simbol al speranţei pentru lumea întreagă”

ROMÂNIA16 hours ago

Restricția de vârstă pentru vaccinul AstraZeneca a fost eliminată

ROMÂNIA16 hours ago

Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, despre PNRR: Am făcut paşi înainte. Vom ajunge la o formă pe care să o putem discuta cu preşedintele și pe care să o transmitem ulterior Comisiei Europene

FONDURI EUROPENE16 hours ago

Președintele Klaus Iohannis a promulgat bugetul pe anul 2021, unul “axat pe investiții și pe accesarea fondurilor europene”

SUA16 hours ago

Primul înalt oficial al administrației Biden care vine în Europa: John Kerry, trimisul special pentru climă, efectuează vizite la Londra, Bruxelles și Paris și participă la reuniunea Colegiului Comisiei Europene

MAREA BRITANIE17 hours ago

Uniunea Europeană și Statele Unite încheie negocierile pentru acordul privind cotele agricole post-BREXIT

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

FONDURI EUROPENE4 days ago

Nicușor Dan: Primăria Capitalei a depus la MIPE proiecte care însumează 7 miliarde de euro. Acestea vizează domenii precum protecţia mediului, sănătatea, termoficarea, educaţia

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE2 weeks ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE2 weeks ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

Advertisement
Advertisement

Trending