Iulia Motoc, fostă judecătoare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și fostă judecătoare a Curții Constituționale, a fost aleasă luni, la New York, judecătoare a Curții Penale Internaționale, România obținând astfel a doua mare victorie la nivel internațional după ce fostul ministru de externe Bogdan Aurescu a fost ales judecător al Curții Internaționale de Justiție.

Alegerea Iuliei Motoc în funcția de judecător al Curții Penale Internaționale, cu prilejul alegerilor organizate la 4 decembrie 2023, a fost salutată de Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Alegerea prof. Iulia Motoc în această funcție, în premieră pentru România, reprezintă un succes al diplomației române și reconfirmă profilul țării noastre de stat profund atașat dreptului internațional și ordinii de drept la nivel internațional, precum și valorilor umanismului sprijinite constant de diplomația română. Promovarea prof. Iulia Motoc pentru o funcție de judecător la Curtea Penală Internațională și alegerea sa în această funcție fac parte din demersurile active ale României de susținere a Curții Penale Internaționale, instanță unică prin mandatul său de sancționare, în condițiile Statutului de la Roma, a celor care săvârșesc crime împotriva umanității, crime de război, genocid sau crime de agresiune. Ministerul Afacerilor Externe își exprimă convingerea că vasta expertiză a prof. Iulia Motoc în domeniul protejării și promovării drepturilor fundamentale va contribui la consolidarea profesionalismului și a eticii la nivelul Curții Penale Internaționale, întărind actul de justiție la nivel internațional”, a transmis MAE.

Iulia Motoc devine astfel primul judecător român ales ca membru al Curții Penale Internaționale, fiind felicitată de reprezentantul permanent al României la UE, Iulia Matei.

Congratulations to @iuliamotoc for being elected as the first RO 🇷🇴 judge at the @IntlCrimCourt!

— Iulia Matei (@IuliaMatei_EU) December 5, 2023

Iulia Motoc este judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului, expert în drept internațional și profesor universitar în cadrul Universității București. A fost membru al Comitetului pentru Drepturile Omului. Înainte de a-și începe mandatul la CEDO, a fost judecător la Curtea Constituțională a României, pentru o perioadă de trei ani, adică 2010-2013.

A fost raportor special al ONU pentru Republica Democrată Congo și a prezidat o serie de organisme internaționale de experți, fiind vicepreședinte al Comitetului ONU pentru Drepturile Omului.

În august 2021, ea a fost aleasă ca membru al Institutului de Drept Internațional. În octombrie 2013 a fost aleasă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Pe data de 18 decembrie 2013 a depus jurământul și a fost oficial desemnată judecător.

Curtea Penală Internaţională (CPI) este prima şi totodată singura instanţă penală internaţională permanentă. Această instituţie a fost înfiinţată prin Statutul de la Roma al CPI, adoptat la data de 17 iulie 1998, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2002. În prezent, 123 de state sunt părţi la Statutul CPI. CPI este complementară jurisdicţiilor penale naţionale, competenţa acesteia incluzând crimele cele mai grave care privesc ansamblul comunităţii internaţionale.

România este în mod tradiţional un susţinător al justiţiei penale internaţionale. Prin vocea ilustrului diplomat şi jurist Vespasian Pella, România a pledat încă din perioada interbelică pentru înfiinţarea unei jurisdicţii penale internaţionale cu caracter permanent în sprijinul păcii şi stabilităţii în lume.

România a semnat Statutul de la Roma al CPI la data de 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, fiind printre primele 60 de state care au întreprins acest demers, făcând astfel posibilă intrarea în vigoare a Statutului.

Cel mai recent, România s-a numărat printre statele care, la 2 martie 2022, au sesizat Procurorul CPI solicitând anchetarea crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și genocidului comise în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Consiliul de Securitate al ONU a aprobat miercuri o rezoluție prin care solicită ” pauze și coridoare umanitare urgente și prelungite în întreaga Fâșie Gza”, marcând astfel primul document adoptat pe această temă de când Hamas a declanșat un război împotriva Israelului, pe 7 octombrie, informează Politico Europe.

Organismul format din 15 membri a adoptat rezoluția, care a fost introdusă de Malta, cu o marjă de 12 voturi la zero, după ce patru rezoluții anterioare nu au trecut. Statele Unite, Marea Britanie și Rusia s-au abținut.

SUA și Marea Britanie se pare că s-au abținut pentru că rezoluția nu condamnă în mod explicit Hamas, în vreme de Rusia a adoptat aceeași poziție deoarece documentul nu menționează o încetare a focului.

În schimb, rezoluția face apel la pauze umanitare ”pentru un număr suficient de zile” pentru a permite ajutorului să ajungă la civili și cere ”eliberarea imediată și necondiționată a tuturor ostaticilor și a altor grupuri, în special copii, reținuți de Hamas”.

În ultimele 40 de zile, atacurile aeriene și operațiunea terestră ale Israelului s-au soldat cu decesul a mai bine de 11,000 de palestinieni, dintre care 4,500 de copii, conform Autorității Palestiniene. Asaltul Israelului asupra teritoriului palestinian dens populat a dus la o criză umanitară după ce Tel Avivul a tăiat alimentarea cu apă, cu combustibil, cu electricitate și cu alimente pentru cei 2,2 milioane de palestinieni. Acțiunile Israelului reprezintă un răspuns la atacul Hamasului din 7 octombrie, în urma căruia 1,200 de persoane au murit, iar alte 240 au fost luate ostatice.

Cel mai mare spital din Gaza, Al-Shifa, a rămas fără combustibilul necesar pentru funcționarea aparatelor de salvare a vieților, în condițiile în care oficialii israelieni au afirmat că Hamas l-a folosit pentru operațiunile sale, iar trupele israeliene au efectuat săptămâna aceasta un raid asupra spitalului, unde s-au adăpostit mii de oameni. Forțele de apărare israeliene au difuzat peste noapte imagini cu ceea ce au spus că sunt arme Hamas găsite în interiorul spitalului, ceea ce Hamas neagă.

Ambasadorul Israelului la ONU, Gilad Erdan, a declarat pe X, fostul Twitter, că țara sa va refuza să respecte rezoluția.

”Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU este deconectată de realitate și este lipsită de sens. Indiferent de ceea ce decide Consiliul, Israelul va continua să acționeze în conformitate cu dreptul internațional, în timp ce teroriștii Hamas nici măcar nu vor citi rezoluția, cu atât mai puțin o vor respecta”, a declarat el.

Rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU sunt obligatorii din punct de vedere juridic, dar în practică multe părți le-au ignorat. Israelul a ignorat rezoluții anterioare, și anume una din 2016 care cerea încetarea tuturor activităților de colonizare în teritoriile palestiniene ocupate, inclusiv în Ierusalimul de Est.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a felicitat, joi seara, pe fostul ministru român de externe Bogdan Aurescu, care a fost ales judecător la Curtea Internațională de Justiție în detrimentul contracandidatului său rus, fiind pentru prima dată când Rusia în istoria ONU nu mai deține o poziție de judecător al CIJ.

“ONU a început să se curețe de influența malițioasă a Rusiei. Pentru prima dată în istoria ONU, statele sale membre au refuzat Rusiei dreptul de a administra justiția în numele lor la Curtea Internațională de Justiție. Lumea vede cine distruge dreptul internațional în loc să îl protejeze. Felicitări reprezentanților Australiei, Mexicului, României, Africii de Sud și Statelor Unite pentru că au obținut voturi pentru CIJ atât în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, cât și în cadrul Adunării Generale a ONU“, a scris Zelenski, pe platforma X (ex-Twitter).

The UN has begun to cleanse itself of Russia’s malicious influence.

For the first time in UN history, its member states denied Russia the right to administer justice on their behalf in the International Court of Justice. The world sees who destroys international law instead of…

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) November 9, 2023

Bogdan Aurescu, fost ministru de externe și actual consilier prezidențial pentru politică externă, a fost ales joi, la New York, drept judecător al Curții Internaționale de Justiție, devenind primul român care va deține această poziție.

Aurescu a fost ales cu 117 voturi din partea Adunării Generale și 9 voturi în cadrul Consiliului de Securitate al ONU.

“Mulțumesc statelor membre ONU pentru încrederea acordată mie și școlii românești de drept internațional. Este, de asemenea, un semn de mare apreciere pentru poziția de principiu a României de a plasa întotdeauna respectul strict pentru dreptul internațional în centrul politicii sale externe, pe care am avut onoarea să o coordonez”, a scris Aurescu, X (ex-Twitter).

Potrivit lui Aurescu, o altă premieră este aceea că, pentru prima dată în istoria CIJ, un judecător din Rusia nu este ales. 

El a mulțumit pentru susținere colegilor din Ministerul Afacerilor Externe, Misiunii Permanente a României la ONU, condusă de ambasadorul Cornel Feruță, și președintelui Klaus Iohannis. De altfel, președintele Iohannis a subliniat că alegerea lui Bogdan Aurescu în funcția de judecător al Curții Internaționale de Justiție reprezintă “o premieră și o victorie pentru România”, iar Ministerul de Externe a precizat că acesta este “succes major la diplomației române”.

Bogdan Aurescu, fost ministru de externe și actual consilier prezidențial pentru politică externă a candidat pentru funcția de judecător la Curtea Internațională de Justiție a ONU de la Haga, fiind co-nominalizat pentru această candidatură de România și alte nouă state – Olanda, Portugalia, Suedia, Letonia, Italia, Polonia, Peru, Estonia și Bulgaria – și a concurat pentru această poziție cu judecătorul rus Kirill Gevorgian, membru al CIJ din 2015 și vicepreședinte al organismului din anul 2021, din partea grupului regional al Europei de Est.

În vreme ce Bogdan Aurescu a fost nominalizat de zece state, Kirill Gevorgian a fost nominalizat doar de Rusia, China și Belarus.

În luna septembrie, în plenul Adunării Generale a ONU, președintele Klaus Iohannis a solicitat sprijinul țărilor lumii pentru “candidatura solidă” a României la Curtea Internațională de Justiție.

Din septembrie 2004, Bogdan Aurescu a fost Agentul României pentru Curtea Internaţională de Justiţie, coordonând – pe tot parcursul procedurilor – activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internaţională de Justiţie privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, finalizat la data de 3 februarie 2009 cu câștigarea a 79,34% din suprafața în dispută, adică a 9700 km² de platou continental și zonă economică exclusivă care au revenit României – unica extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane ale României după 1918.

Bogdan Aurescu este și membru al Comisiei de la Veneția (membru supleant din 2002), cu 30 de opinii, studii, rapoarte pe care le-a autorat sau co-autorat. De asemenea, este membru al prestigioasei Comisii de Drept Internațional a ONU, fiind la al doilea mandat (primul mandat – 2017-2022; al doilea mandat – 2023-2027).

În calitate de membru al Comisiei de Drept Internaţional a ONU a introdus (alături de alți patru membri CDI) pe agenda curentă a Comisiei subiectul ”Sea-level rise in relation to international law” (”Creșterea nivelului mărilor și oceanelor în relație cu dreptul internațional”), un subiect de interes prioritar la nivel global, creșterea nivelului mărilor și oceanelor, un efect direct al schimbărilor climatice, afectând peste două treimi din statele membre ONU. Bogdan Aurescu este profesor universitar în cadrul Departamentului de Drept Public al Facultății de Drept – Universitatea din București, unde predă Drept Internațional Public, Organizații și Relații Internaționale, Jurisdicții Internaționale (a predat, de-a lungul carierei academice și Drept Diplomatic și Consular și Dreptul Internațional al Protecției Minorităților și alte discipline).

La 26 februarie 2022, Ucraina a depus cererea de inițiere a procedurilor contra Federației Ruse la CIJ, iar pe 18 mai 2022, România a luat decizia de a interveni în favoarea Ucrainei la Curtea Internațională de Justiție, în cadrul procedurilor lansate împotriva Federației Ruse. Cererea de intervenție a României a fost depusă la CIJ în septembrie 2022, Aurescu fiind Agentul României în acest proces.

Curtea Internațională de Justiție, cu sediul la Haga, este principalul organ judiciar al Organizației Națiunilor Unite, fiind cea mai prestigioasă și respectată instanță internațională. Toți membrii ONU sunt părți la Statutul Curții. CIJ fost înființată în 1945, în baza Cartei ONU.

CIJ este alcătuită din 15 judecători permanenți, aleși pe termen de 9 ani, cu posibilitatea de a fi realeși, dintre persoanele care se bucură de cea mai înaltă considerație morală și care îndeplinesc condițiile cerute pentru exercitarea în țările lor de origine a celor mai înalte funcții judiciare, sau care sunt juriști având o competență recunoscută în domeniul dreptului internațional. Cei 15 judecători care compun Curtea sunt aleși astfel încât să fie asigurată reprezentarea principalelor forme de civilizație și principalelor sisteme juridice ale lumii.