Trei din zece români afirmă că au încredere în preşedintele american Donald Trump, potrivit unui sondaj de opinie realizat de INSCOP Research în perioada 20-26 iunie în care mai sunt analizați și alți lideri internaționali precum regele Charles al III-lea, președintele francez Emmanuel Macron, președinta Republicii Moldova Maia Sandu și președintele rus Vladimir Putin.

Regele Charles al Marii Britanii conduce în clasamentul încrederii în lideri internaționali, cu 45.5% încredere destul de multă și foarte multă, în condițiile în care 90.7% dintre respondenți spun că au auzit de acesta.

Monarhul britanic este urmat de președintele SUA, Donald Trump, cu 30.5% încredere destul de multă și foarte multă (notorietate 96.2%), Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, cu 28.7% (notorietate 82%) și Emmanuel Macron, președintele Franței, cu 26.3% (notorietate 85.8%).

În liderul rus Vladimir Putin au încredere destul de multă și foarte multă 15.6% dintre cei intervievați, la un nivel de notorietate de 99.3%.

Regele Charles al Marii Britanii se bucură de o încredere ridicată mai ales din partea următoarelor categorii de populație: votanții PNL și USR, bărbații, persoanele cu vârsta peste 60 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din urbanul mic și angajații la privat.

Au încredere destul de multă și foarte multă în Donald Trump mai ales: votanții AUR, bărbații, persoanele cu vârsta peste 60 de ani, cei cu educație medie, locuitorii din rural și utilizatorii Tik-Tok.

Votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare tind să aibă cea mai multă încredere în Maia Sandu, președinta Republicii Moldova.

Au încredere în Emmanuel Macron, președintele Franței, mai ales: votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații la stat.

Votanții AUR, bărbații, persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani și utilizatorii Tik-Tok sunt categoriile care au cea mai mare încredere în Vladimir Putin, președintele Rusiei.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1150 de persoane, prin metoda CATI – interviuri telefonice.  Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.

Președintele Nicușor Dan a trimis Curții Constituționale a României (CCR), joi, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, relatează Agerpres.

Șeful statului arată că Parlamentul i-a transmis această lege în vederea promulgării pe 21 iunie.

Președintele consideră că, prin modalitatea de adoptare și prin conținutul său normativ, legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale, respectiv art. 1 alin. (3) și (5), art. 20, art. 30, art. 31, art. 33 din Constituție.

Nicușor Dan subliniază că “orice acțiune a statului care se referă la polarizarea existentă trebuie să ofere toate garanțiile pentru a nu putea fi citită ca o acțiune a unei opțiuni politice a societății, cu reprezentare parlamentară majoritară, împotriva celeilalte”.

“Statul român trebuie să acționeze cu fermitate pentru a preveni și pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel. Dacă nu o face însă într-o manieră echilibrată, cu respectarea strictă a prevederilor constituționale, efectul va fi contrar. Societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autoritățile statului este la cote reduse și orice acțiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare crește tensiunea socială și neîncrederea în autorități”, spune el.

Șeful statului invocă critici de constituționalitate din perspectiva necesității clarității și previzibilității legii.

El indică lipsa de claritate a noțiunii de legionar și de fascist.

“Absența unei definiții legale exprese a noțiunii de legionar lasă loc arbitrariului în activitatea organelor judiciare (parchete și instanțe de judecată) chemate să urmărească și să judece cele două infracțiuni prevăzute în art. I pct. 5 și 6 din Lege, ceea ce poate să genereze practică neunitară și instabilitate juridică la nivelul societății. Pericolul este cu atât mai serios cu cât infracțiunile menționate sunt sancționate cu pedepse relativ severe (închisoarea de la 3 la 10 ani, respectiv de la unu la 5 ani, și interzicerea unor drepturi), ceea ce face ca lipsa de claritate a legii să determine riscuri importante față de libertatea individului și celelalte garanții procesuale asociate dreptului la un proces echitabil. Similar, nici termenul de fascist nu beneficiază de o definiție legală, chiar dacă acesta este folosit constant în cuprinsul O.U.G. nr. 31/2002, ceea ce ridică aceeași problemă de neconformitate a textelor legale cu standardele impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție”, afirmă șeful statului.

Președintele mai spune că, prin comparație, legislațiile celorlalte state membre ale Uniunii Europene identifică mai precis sfera organizațiilor, a faptelor, a materialelor și a simbolurilor interzise.

Ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, Andrei Muraru, a avut o întrevedere luni, 7 iulie, cu asistentul special al Președintelui Trump și director senior pentru Europa și Rusia în cadrul Consiliului Securității Naționale, Charles McLaughlin, informează Ambasada României la Washington.

Discuția s-a concentrat asupra perspectivelor de cooperare bilaterală între România și Statele Unite, cu accent asupra rolului României în plan regional, a securității și apărării (inclusiv postura militară a SUA), a eforturilor României în direcția creșterii bugetului apărării potrivit deciziilor Summitului NATO de la Haga și consolidării infrastructurii militare. De asemenea, cei doi oficiali au discutat despre cooperarea în domeniul energiei.

Cu acest prilej, ambasadorul Muraru a pledat pentru admiterea României în programul Visa Waiver, după decizia din mai a Departamentul de Securitate Internă al SUA (DHS) de a anula desemnarea României pentru a proteja integritatea programului și pentru a asigura securitatea frontierelor și a imigrației. Administrația Biden desemnase România ca țară VWP la 9 ianuarie 2025,  în ciuda preocupărilor legate de securitate. La 25 martie 2025, însă, DHS a suspendat punerea în aplicare a VWP pentru a efectua o revizuire a desemnării României.

În cadrul dialogului, ambasadorul român și reprezentantul președintelui SUA au mai abordat situația regională de securitate, conflictul din Ucraina și rolul României în procesul de reconstrucție post-conflict, precum și sprijinul acordat Republicii Moldova.