Ministerul Afacerilor Externe al României a transmis duminică o reacție oficială cu privire la deteriorarea accelerată a securității în Orientul Mijlociu, exprimând “profundă îngrijorare” față de riscul extinderii conflictului și reiterând apelul la soluții diplomatice, inclusiv în privința programului nuclear iranian.

“Ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la escaladarea situației de securitate din Orientul Mijlociu”, precizează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, subliniind că “eforturile diplomatice sunt imperative pentru a preveni o nouă escaladare și pentru a asigura o soluție negociată și verificabilă pentru programul nuclear iranian, bazată pe principiul neproliferării.”

În același timp, România reiterează “dreptul Israelului de a se apăra și de a-și proteja cetățenii”, în conformitate cu dreptul internațional.

“Considerăm că securitatea regională are nevoie de angajamente diplomatice active. România va continua să lucreze cu partenerii și aliații săi pentru a contribui împreună la o stabilitate regională durabilă”, mai arată poziția oficială exprimată de diplomația română.

Totodată, autoritățile române subliniază că, în contextul crizei, sunt întreprinse eforturi pentru asigurarea securității cetățenilor români din regiune.

Conflictul dintre Israel și Iran, cunoscut adesea de specialiști ca războiul prin interpuși între cele două țări este un conflict care durează de mai bine de 40 de ani. În conflictul israeliano-libanez, Iranul a sprijinit milițiile șiite libaneze, mai ales Hezbollah, în vreme ce în conflictul israeliano-palestinian, Teheranul a sprijinit grupări palestiniene precum Hamas.

La 13 iunie 2025, Israelul a atacat ținte din mai mult din zeci locații și orașe din Iran. sub numele de cod Operațiunea Rising Lion, Forțele de Apărare ale Israelului și Mossad au avariat situri nucleare și instalații militare cheie și au ucis mai mulți dintre liderii militari de vârf ai Iranului. Civili iranieni, inclusiv femei și copii, au fost uciși în unele dintre atacuri. Atacul a fost cel mai mare asupra Iranului de la războiul Iran-Irak din anii 1980.

În seara zilei de 13 iunie 2025, Iranul a început să lanseze o serie de lovituri de represalii asupra Israelului.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a descris atacul drept începutul unei ofensive de mai multe zile, în timp ce Uniunea Europeană a îndemnat la reluarea eforturilor diplomatice, iar președintele american Donald Trump, care a negat implicarea SUA, a îndemnat Teheranul să accepte un acord privind programul său nuclear.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, susține că România are „toate motivele” pentru a participa la reconstrucția Ucrainei, subliniind că această etapă va fi „una dintre cele mai importante ecuații economice și geopolitice ale Europei în următorii ani.”

„Reconstrucția Ucrainei va fi una dintre cele mai importante ecuații economice și geopolitice ale Europei în următorii ani. În orice reconstrucție post-conflict, proximitatea geografică reprezintă un avantaj semnificativ, dar statele care pornesc pe acest drum trebuie să fie bine pregătite. România are toate motivele să fie parte a acestei reconstrucții – și toate mijloacele – pentru a dovedi, încă o dată, că este un aliat de mare încredere, ajutând la nevoie un vecin cu importanță strategică. (…) Pașii pe care ii facem astăzi, prin proiecte, investiții, alianțe, strategii, ne vor defini poziția în Europa următorilor 20 de ani sau chiar mai mult”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Acesta a efectuat o vizită ieri, 14 iunie, la Sighetu Marmației pentru a susține, în mod direct, o idee pe care a propus-o și pe care a văzut-o devenind realitate: Alianța Regională pentru Reconstrucția Ucrainei, un parteneriat între 12 județe din România și cele două agenții de dezvoltare regională din Nord-Vest și Nord-Est.

Potrivit acestuia, „Alianța aceasta nu presupune un efort bugetar din partea României”: „Uniunea Europeană și partenerii noștri internaționali vor investi masiv în reconstrucția Ucrainei, dar noi trebuie să fim prezenți pentru a le oferi ajutor logistic și forță de muncă românească. Este un proces ce va implica mii de proiecte, fluxuri de materiale, echipamente, muncitori, companii, autorități publice și finanțatori internaționali.”

„Reconstrucția va avea nevoie de tot ceea ce România poate oferi: rute sigure, centre logistice, forță de muncă, know-how, stabilitate”, a mai adăugat ministrul român.

De asemenea, Marcel Boloș a punctat faptul că regiunile de frontieră ale României pot deveni „puncte de acces pentru marile proiecte europene și internaționale.”

Cu ocazia împlinirii a 145 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice cu Statele Unite ale Americii, Guvernul României a transmis un mesaj prin care reafirmă angajamentul ferm al țării noastre pentru consolidarea parteneriatului strategic bilateral.

„Acum 145 de ani, România și Statele Unite au stabilit relații diplomatice. Sărbătorim și onorăm tot ceea ce am realizat împreună cu partenerul nostru strategic cheie”, se arată în mesajul transmis de Executivul de la București.

PM interim @CatalinPredoiu: 145 years ago🇷🇴& 🇺🇸established diplomatic relations. We celebrate&honor all that we achieved together with our key strategic partner. We are ready to intensify defense&security cooperation, economic projects and stronger people-to-people connections.

— Guvernul României (@GuvernulRo) June 14, 2025

Guvernul subliniază că relația româno-americană a cunoscut o evoluție solidă în ultimele decenii, bazată pe valori și obiective strategice comune. În acest context, autoritățile române se declară pregătite să aprofundeze cooperarea în domenii esențiale pentru securitatea și prosperitatea ambelor națiuni: „Suntem pregătiți să intensificăm cooperarea în domeniul apărării și securității, proiectele economice și legăturile tot mai puternice între oameni”, precizează Guvernul României.

Citiți și: Ministrul Emil Hurezeanu: România și SUA, un parteneriat de 145 de ani, în care ”voința noastră comună rămâne neschimbată”

Tot astăzi, 14 iunie, președintele Nicușor Dan a transmis la împlinirea a 145 de ani de relații diplomatice cu Statele Unite ale Americii că România este pregătită să lucreze împreună cu președintele Donald Trump pentru a atinge întregul potențial al parteneriatului strategic cu SUA.

Relațiile între România şi SUA au fost ridicate la nivel de Parteneriat strategic la 11 iulie 1997, cu ocazia vizitei președintelui american William (Bill) J. Clinton la București. De la lansarea sa, parteneriatul strategic a a reprezentat un reper esențial al politicii externe a României, precum şi un instrument eficient de cooperare în sprijinul eforturilor țării noastre de reformă în domeniile politic, economic, militar și administrativ.

Consolidarea sa a fost marcată de „Declaraţia comună cu privire la Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii”, adoptată la 13 septembrie 2011, la Washington, de către Preşedinţii României şi SUA; de “Declarația comună cu privire la implementarea Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii“, adoptată la 19 iunie 2018, la București, de către delegațiile celor două părți la Reuniunea la nivel politic de Dialog Strategic România-SUA; respectiv de „Declarația Comună a Președintelui României, Klaus Iohannis, și a Președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald J. Trump”, din 20 august 2019, de la Washington D.C. 

Cea mai recentă reuniunea anuală de dialog strategic la nivel politic dintre România și Statele Unite (Runda a IX-a) a avut loc la Washington, la 21 iunie 2024. Aceasta a atins toate domeniile principale ale cooperării bilaterale dintre România și Statele Unite ale Americii, inclusiv: dialogul politic, cooperarea în domeniul apărării, cooperarea în domeniul economic și comercial și relații interumane. Agenda evenimentului a inclus sesiuni dedicate unor teme importante pentru dialogul bilateral, precum cooperarea regională și sprijinul pentru partenerii UE și NATO din regiunea Mării Negre, cooperarea în domeniul energiei nucleare, cooperarea în domeniul interconectivității, accederea României în programul Visa Waiver și cooperarea pe linie de afaceri interne, respectiv cooperarea în domeniul educației.

În conformitate cu Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024^[i], aprofundarea și extinderea Parteneriatului Strategic cu SUA este una dintre componentele^[ii] triadei de acțiune care fundamentează politica externă și de securitate a României. România îşi construieşte strategia de securitate pornind de la premisa că principalele sale garanţii sunt apartenenţa la NATO şi relaţia privilegiată cu SUA, partener care îi împărtăşeşte percepţia asupra nivelului ameninţărilor în zona frontierei estice a Alianţei.

Pentru mai multe informații despre parteneriatul strategic bilateral dintre România și SUA, click AICI.