Connect with us

SUA

Premierul Mateusz Morawiecki: Polonia dorește să fie liantul care ține împreună SUA și Uniunea Europeană

Published

on

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a precizat că țara sa dorește să devină ”o piatră de temelie” care să țină împreună statele occidentale, în contextul în care prăpastia dintre Statele Unite și Uniunea Europeană se adâncește, ca urmare a războiului comercial declanșat de Donald Trump, dar și în contextul diferențelor de oponie existente între Bruxelles și liderul de la Casa Albă privind diferite dosare, printre acestea numărându-se acordul nuclear cu Iranul sau Acordul climatic de la Paris.

Foto: Flickr/gov.pl

”Toată lumea a observat probabil că drumurile Uniunii Europene și ale Statelor Unite au început să meargă în direcții diferite, iar acum depinde doar de noi dacă vom deveni o piatră de temelie pentru a integra cele două entități”, a spus Morawiecki într-un interviu pentru publicația săptămânală pro-guvernamentală Gazeta Polska, care va fi publicat luni, anunță Politico Europe.

Comentariile lui Morawiecki reprezentă un nou semnal pe care îl trimite Varșovia Washingtonului, și anume că dorește o mai mare apropiere între Polonia și SUA, în contextul în care ambele state au relații tensionate cu Bruxelles-ul.

În luna mai, Polonia și-a arătat deschiderea pentru a găzdui o prezență militară americană pe teritoriul țării sale și este dispusă să aloce până la 2 miliarde de dolari pentru a obține acest lucru.

Comisia Europeană a decis la 20 decembrie, anul trecut, să lanseze procedura de activare a articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene, articol ce prevede cazurile în care un stat membru poate fi privat de dreptul de vot în Consiliu, în legătură cu temerile privind statul de drept în Polonia. În decizia sa, executivul european a oferit guvernului polonez un termen de 90 de zile pentru aplicarea recomandărilor, termen care a expirat pe data de 20 martie.

Conform articolului 7 din tratatul UE activat de Comisia Europeană la 20 decembrie anul trecut, procedura ulterioară necesită o decizie din partea Consiliului UE, cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, privind ”existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2”, de către un stat membru. Totodată, înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză şi îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeaşi procedură.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Accederea României în programul Visa Waiver, discutată în trilaterala ambasadorului României la Washington cu ministrul de interne Lucian Bode și șeful Departamentului pentru Securitate Internă al SUA

Published

on

© Andrei Muraru/Facebook

Accederea României în programul Visa Waiver a fost discutată în trilaterala ambasadorului României la Washington cu ministrul de interne Lucian Bode și șeful Departamentului pentru Securitate Internă al SUA, potrivit unei postări pe Facebook.

 

„M-am bucurat să îl revăd pe Secretarul Departamentului pentru Securitate Internă al SUA, membru al Guvernului federal, Alejandro Majorkas, de data aceasta alături de ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode. Având în vedere faptul că familia maternă a Secretarului Majorkas are origini românești, mama lui fiind născută în București, iar străbunicii în Suceava, întâlnirea a fost și un prilej pentru o incursiune emoționantă în istoricul familiei sale”, a scris Andrei Muraru, pe Facebook.

Diplomatul român a menționat că cei trei au discutat „în detaliu despre unul dintre țelurile României în relația bilaterală cu Statele Unite – accederea în programul Visa Waiver”. „Vom lucra împreună pentru a elimina această barieră și pentru a întări astfel relațiile economice, culturale și nu în ultimul rând sociale, între comunități”, a declarat Andrei Muraru, legat de acest subiect.

La rândul său, ministrul afacerilor interne Lucian Bode a transmis dorința autorităților române de a intensifica dialogul cu partea americană în acest dosar, astfel încât cetățenii români să poată călători cât mai curând fără vize în SUA.

„Din postura de aliat stabil și de încredere al SUA, sper să avem cât mai curând progrese concrete privind accederea României la Programul Visa Waiver. Omologul meu m-a asigurat de tot sprijinul său în acest sens”, a declarat demnitarul român, potrivit unui comunicat.

Lucian Bode a efectuat o vizită în SUA, în perioada 16-18 mai, cu prilejul  aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA, o bornă semnificativă a relațiilor bilaterale dintre cele două state.

În cadrul vizitei, ministrul afacerilor interne a avut întrevederi la Departamentul de Stat, Departamentul pentru Securitate Internă și Congresul SUA.

Discuțiile cu oficialii americani au vizat eforturile instituționale în acord cu recomandările Departamentului de Stat formulate în cadrul Raportului privind traficul de persoane (TiP Report), România dispunând de instrumentele necesare pentru un răspuns adecvat la provocările generate de acest tip de criminalitate, respectiv structuri, legislație, strategii și planuri de acțiune.

Întâlnirile au constituit, de asemenea, o excelentă oportunitate de reconfirmare a cooperării foarte bune dintre autoritățile române și agențiile de aplicare a legii din SUA în domeniul combaterii criminalității organizate, cu accent pe combaterea migrației ilegale și a criminalității cibernetice, precum și a intensificări schimbului de informații.

În cadrul întrevederilor cu membri ai Congresului SUA, Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Nicolae Bode, a discutat provocările actualului context regional atât din perspectiva gestionării crizei umanitare generate de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, cât și în plan securitar.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Congresul SUA aprobă un ajutor de 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina, cel mai mare pachet de asistență militară, economică și umanitară pentru ucraineni

Published

on

© The White House

Senatul american a aprobat joi, cu o majoritate covârșitoare, un nou ajutor de aproape 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina, trimițând proiectul de lege care fusese anterior aprobat și în Camera Reprezentanților la Casa Albă pentru ca președintele Joe Biden să îl promulge, relatează Reuters.

Au votat în favoarea celui mai mare pachet de asistenţă militară, economică şi umanitară pentru ucraineni de până acum 86 de senatori americani iar 11, toți din partea Republicanilor, s-au pronunţat împotrivă. După ce va fi promulgat de preşedinte, textul va ridica totalul asistenţei Statelor Unite pentru Ucraina la peste 50 de miliarde de dolari.

Sprijinul bipartizan puternic a subliniat dorința legiuitorilor – majoritatea republicanilor, precum și a colegilor democrați ai lui Biden – de a sprijini efortul de război al Ucrainei, fără a trimite trupe americane. Acest vot a venit la câteva ore după ce Senatul a confirmat candidatul lui Biden pentru funcția de ambasador al SUA în Ucraina, diplomatul de carieră Bridget Brink, ocupând un post care a fost vacant timp de trei ani.

“Felicit Congresul pentru adoptarea pachetului de măsuri de securitate pe care l-am solicitat și pentru că a trimis un mesaj bipartizan clar către lume că SUA este alături de Ucraina. Acest pachet ne va permite să trimitem și mai multe arme și muniții Ucrainei, care își apără democrația și libertatea”, a reacționat președintele american, pe Twitter.

Când Biden va promulga legea privind cheltuielile suplimentare, aceasta va ridica suma totală a ajutorului american aprobat pentru Ucraina la peste 50 de miliarde de dolari de la începutul invaziei rusești, la 24 februarie.

Biden ceruse inițial Congresului 33 de miliarde de dolari pentru Ucraina, dar membrii Congresului au majorat suma la aproximativ 40 de miliarde de dolari, cu scopul de a finanța Ucraina pentru următoarele luni, mai arată sursa citată.

Pachetul include 6 miliarde de dolari pentru asistență de securitate, inclusiv instruire, echipamente, arme și sprijin; 8,7 miliarde de dolari pentru refacerea stocurilor de echipamente americane trimise în Ucraina și 3,9 miliarde de dolari pentru operațiunile Comandamentului European al SUA.

De asemenea, preşedintele Biden este autorizat să aprobe discreţionar 11 miliarde de dolari pentru transferuri de produse şi servicii din stocurile SUA în situaţii de urgenţă, fără alte aprobări din partea Congresului, subliniază și Agerpres.

Proiectul include 5 miliarde de dolari pentru a aborda insecuritatea alimentară la nivel global din cauza conflictului, aproape 9 miliarde de dolari pentru un fond de sprijin economic pentru Ucraina și aproximativ 900 de milioane de dolari pentru a ajuta refugiații ucraineni.

Liderul majorităţii democrate, senatorul Chuck Schumer, a declarat că “este un pachet mare şi va acoperi nevoile mari ale poporului ucrainean care luptă pentru supravieţuire”. “Prin aprobarea acestui ajutor de urgenţă, Senatul poate spune acum poporului ucrainean: ajutorul este pe cale să sosească. Ajutor real. Ajutor semnificativ. Ajutor care poate asigura victoria ucrainenilor”.

Legea privind asistenţa pentru Ucraina a întârziat în Senat după ce senatorul republican Rand Paul a refuzat să accepte o procedură rapidă de vot. Democraţii dispun de o majoritate strânsă în ambele camere ale Congresului, însă regulile Senatului prevăd că pentru a se trece rapid la votul final este necesară în cele mai multe cazuri unanimitatea.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulţumit Senatului SUA şi a declarat: “Ne îndreptăm spre victorie cu încredere şi strategic”.

Ucraina a fost invadată de forţele ruse cu aproape trei luni în urmă, iar susţinerea occidentală este vitală pentru continuarea rezistenţei.

Continue Reading

NATO

Joe Biden declară susținerea SUA pentru aderarea cât mai rapidă a Finlandei și Suediei la NATO: Un moment istoric care va consolida securitatea noastră

Published

on

© President Biden/ Twitter

Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a afirmat joi că Finlanda şi Suedia îndeplinesc “toate criteriile” pentru a adera la NATO şi a anunţat că va cere Congresului american să aprobe “cât mai rapid posibil” candidaturile lor, relatează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.

“Astăzi sunt mândru să le asigur că au susţinerea completă a SUA”, a declarat Biden într-un discurs susţinut la Casa Albă, alături de premierul suedez Magdalena Andersson şi preşedintele finlandez Sauli Niinisto, a doua zi după depunerea oficială a cererilor de aderare la Alianţa Nord-Atlantică depuse de cele două ţări.

Preşedintele american a spus, în grădina de trandafiri a Casei Albe, că SUA vor lucra cu cele două ţări nordice pentru “a face faţă oricărei agresiuni” de care ar putea fi vizate în timpul procedurii de aderare.

“Acesta este un moment istoric pentru Finlanda, Suedia și pentru întreaga lume – un moment care va transforma partenerii apropiați în aliați și va consolida securitatea noastră colectivă în acest moment crucial. Susțin cu tărie cererile lor de aderare la NATO și voi continua să le sprijin în demersurile lor de aderare”, a scris șeful statului american, ulterior, pe Twitter.

Invitându-i pe cei doi lideri la Washington a doua zi după depunerea cererilor oficiale de aderare, SUA îşi arată încă o dată nerăbdarea de a asista la extinderea Alianţei, comentează AFP.

“Suntem pregătiți să contribuim la securitatea întregii Alianțe: asumându-ne angajamentul de a oferi garanții reciproce de securitate pe care îl implică statutul de aliat al NATO”, a afirmat și președintele Finlandei, Sauli Niinisto.

Dacă marea majoritate a ţărilor membre NATO împărtăşesc acest entuziasm, Turcia a ameninţat că va bloca procesul.

Turcia le-a transmis aliaților că va respinge aderarea Suediei și Finlandei la NATO, a anunțat joi președintele turc Tayyip Erdogan

Poziția de neînduplecat a președintelui turc continuă și după ce Turcia a primit asigurări din partea SUA privind înlăturarea preocupărilor sale legate de aderarea Finlandei și Suediei la NATO, după cum a declarat ministrul de externe turc Mevlüt Çavuşoğlu ca urmare a întrevederii pe care a avut-o cu omologul american Antony Blinken, miercuri, la New York, în cadrul primei reuniuni a Mecanismului Strategic SUA-Turcia.

Çavușoğlu a declarat anterior că discuțiile cu SUA privind vânzarea de avioane F-16 către Ankara au progresat pozitiv. El s-a referit la o scrisoare a Departamentului de Stat adresată Congresului SUA, în care se precizează că livrarea avioanelor „nu este importantă doar pentru Turcia, ci și pentru SUA”.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat vinerea trecută ostilitatea față de aderarea celor două țări, acuzându-le că servesc drept „adăpost pentru teroriștii PKK” (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), considerat organizație teroristă de către Turcia, Uniunea Europeană și de Statele Unite., dar și că oferă sprijin YPG, ramura siriană a PKK.

În plus, în ultimii cinci ani, atât Suedia, cât și Finlanda nu au fost de acord cu cererile Ankarei de extrădare a zeci de teroriști, inclusiv membri ai PKK și ai grupului terorist Gülenist (FETÖ), grupul care s-ar afla în spatele loviturii de stat eșuate, din 2016, din Turcia.

Finlanda și Suedia au depus miercuri, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina și care pune în mișcare un proces de aderare așteptat să se deruleze rapid după soluționarea obiecțiilor Turciei. 

Discuțiile privind aderarea celor două state la NATO au început deja, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, avertizând că încă nu poate oferi un aviz pozitiv acestor demersuri, și cu NATOSUAFinlanda și Suedia anunțând că vor purta discuții cu Ankara.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a dat asigurări că aliații vor căuta soluții pentru  a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță și a cerut aliaților să se ridice la importanța acestui moment istoric, într-o aluzie la refuzul Turciei de a accepta aderarea celor două țări nordice.

Continue Reading

Facebook

U.E.31 mins ago

Deputații din Polonia au ajuns la un compromis privind reforma justiției pentru a debloca fondurile prevăzute prin PNRR

ROMÂNIA51 mins ago

Accederea României în programul Visa Waiver, discutată în trilaterala ambasadorului României la Washington cu ministrul de interne Lucian Bode și șeful Departamentului pentru Securitate Internă al SUA

U.E.59 mins ago

Cancelarul german este în favoarea revizuirii tratatelor UE, dar atrage atenția cu privire la ”contemplarea chestiunilor instituționale”

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Consiliul UE și PE au ajuns la un acord provizoriu cu privire la un ghișeu unic pentru vămi cu scopul de a facilita comerțul internațional și de a scurta timpul de vămuire

U.E.2 hours ago

Charles Michel, la Belgrad: Trebuie să accelerăm integrarea în UE și trebuie să creăm stimulente pentru reforme

ROMÂNIA2 hours ago

Marcel Ciolacu, după întrevederea cu Antonio Costa: În guvernările colegilor social-democrați, Portugalia a fost un model de dezvoltare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

REPowerEU: Gheorghe Falcă subliniază nevoia investițiilor pentru ca UE să devină independentă energetic de Rusia

COMUNICATE DE PRESĂ3 hours ago

Primul demers al comunității de afaceri din România pentru mediu: eMAG, GreenTech și Fundația Conservation Carpathia lansează Angajamentul pentru Mediu

CONSILIUL DE SECURITATE3 hours ago

Bogdan Aurescu a prezentat, în Consiliul de Securitate al ONU, contribuția României pentru contracararea efectelor războiului Rusiei contra Ucrainei

NATO3 hours ago

Premierul Poloniei: Vom apăra Finlanda și Suedia în cazul în care sunt atacate în timpul procesului de aderare la NATO

U.E.19 hours ago

Viktor Orban consideră că ”anul 2024 va fi unul decisiv, al marelui test”: Conservatorii trebuie ”să recucerească instituțiile” din Bruxelles și Washington

NATO19 hours ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă salută prezența militarilor portughezi în România: Realitatea ne determină să consolidăm mai departe apărarea NATO în regiunea Mării Negre

Eugen Tomac1 day ago

Eugen Tomac, pledoarie pentru R. Moldova în Parlamentul European: Locul acesteia este în UE. Poporul său este unul european

ONU1 day ago

Bogdan Aurescu a propus, la ONU, realizarea unui coridor internațional de transport pentru facilitarea exporturilor de produse alimentare din Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Maia Sandu, discurs istoric de la pupitrul Parlamentului European: Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina, Kiev este Ucraina. Și vor fi întotdeauna

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

SUA2 days ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

NATO2 days ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.3 days ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

Team2Share

Trending