Connect with us

U.E.

Premierul Nicola Sturgeon îi transmite prim-ministrului Boris Johnson printr-o scrisoare că va continua pregătirile pentru un nou referendum privind independența Scoției

Published

on

Premierul Scoției, Nicola Sturgeon, l-a avertizat pe noul prim-ministru al Regatului Unit, Boris Johnson, că va continua pregătirile pentru organizarea unui referendum privind independența Scoției, având în vedere că planurile Londrei privind Brexit-ul vor afecta negativ economia scoțiană, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Utilizând ocazia trimiterii primei scrisoari către noul șef al Guvernului britanic, liderul Partidului Național Scoțian i-a reamintit lui Johnson de estimările Executivului scoțian care atrag atenția că un Brexit fără acord ar putea provoca pierderea a 100.000 de locuri de muncă în regiune. ”Luând în calcul comentariile legate de părăsirea Uniunii Europene la 31 octombrie cu sau fără acord, indiferent de ce va fi, este esențial, acum, mai mult ca oricând, ca Scoția să aibă o opțiune alternativă”, i-a scris Sturgeon lui Johnson.

Completând că guvernul său va continua procesul legislativ pentru a facilita organizarea unui al doilea referendum privind independența Scoției, despre care a precizat la 24 aprilie că ar putea avea loc înainte de alegerile parlamentare din mai 2021, Nicola Sturgeon i-a spus lui Johnson că ”dreptul scoțienilor de a-și determina propriul viitor este un principiu democratic fundamental care trebuie respectat”, potrivit The Guardian.

Proiectul de lege privind referendumul (Scoția) nu specifică data, întrebarea sau perioada de referendum, care vor fi stabilite prin legislație secundară. Liderul Partidului Național Scoțian s-a angajat anterior să asigure transferul necesar al puterilor de la Palatul Westminster către Palatul Holyrood (sediul Parlamentului scoțian).

”Guvernul scoţian va continua să facă pregătiri pentru a oferi oamenilor din Scoţia opţiunea de a deveni o ţară independentă”, a subliniat Sturgeon.

Johnson a refuzat să excludă blocarea unui al doilea referendum privind independența regiunii.

Atunci când a vizitat Scoția în timpul campaniei sale pentru funcția de lider al Partidului Conservator, prim-ministrul birtanic a menționat că ”trebuie să respectăm promisiunea” potrivit căreia votul din 2014 a fost decisiv pentru o generație.

În ziua învestirii sale în funcția de premier al Marii Britanii, Nicola Sturgeon a făcut apel la Boris Johnson să evite un Brexit fără acord, arătându-și dezamăgirea față de preluarea șefiei Executivului de către acesta.

”Sunt sigură că marea majoritate a cetăţenilor Scoţiei nu ar fi ales să predea cheile de la guvern unei persoane cu opiniile sale şi cu trecutul său”, a scris ea pe Twitter.

Sturgeon a promis că va acţiona pentru ”a bloca planul său privind un Brexit fără acord – ceea ce ar aduce un prejudiciu catastrofal Scoţiei”.

La 24 aprilie, premierul Scoției declara că țara sa trebuie să organzieze un nou referendum privind independența sa față de Regatul Unit, înaintea alegerilor parlamentare din luna mai 2021.

”O alegere între Brexit şi viitorul Scoţiei ca naţiune europeană independentă trebuie oferită în mandatul acestui parlament”, a afirmat ea în forul legislativ scoţian.

”Scoția ar trebui să fie o forță motrice în Europa. În schimb, ne confruntăm cu riscul de a fi marginalizați, într-un Regat Unit care devine din ce în ce mai marginalizat pe scena internațională. Independența, dimpotrivă, ne-am premite să ne protejăm locul în Europa”, a spus Sturgeon în fața parlamentarilor.

Scoţia face parte din Regatul Unit de peste trei secole. Cetăţenii au respins independenţa prin vot, cu o diferenţă de 10% în favoarea unioniştilor, într-un referendum organizat în 2014.

Amintim, de asemenea, că 62% dintre scoțieni au votat la 23 iunie 2016 pentru rămânerea în Uniunea Europeană, stabilind o diferență de 24 de puncte procentuale față de tabăra care s-a opus apartenenței la UE, ce a obținut 38% din totalul voturilor exprimate.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Solidaritate europeană: Cehia va prelua șase pacienți bolnavi de COVID-19 din Franța

Published

on

© European Union

Cehia va trata şase pacienţi bolnavi de COVID-19 din Franţa la un spital universitar din Brno, al doilea cel mai mare oraş al său, pentru a ajuta la reducerea presiunii asupra sistemului medical francez, a anunţat duminică premierul ceh Andrej Babis, potrivit Reuters.

“Franţa ne-a adresat o solicitare de ajutor pentru spitalizarea unora dintre pacienţii săi”, a scris pe Twitter şeful guvernului de la Praga.

“Datorită faptului că avem o capacitate suficientă, putem ajuta. Şase pacienţi ar urma să fie transferaţi în Spitalul Universitar din Brno”, a spus el, fără a menţiona din ce zonă din Franţa vor veni bolnavii.

Cehia, ţară cu 10,7 milioane de locuitori, înregistra duminică 4.543 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, ritmul de creştere fiind de până în 10% în ultimele patru zile, şi 67 de decese, informează Agerpres.

Sistemul de sănătate din Cehia s-a confruntat cu o presiune mai mică în privinţa cazurilor grave decât în unele dintre ţările din Europa de Vest, după ce au fost introduse devreme măsuri dure de distanţare socială şi de închidere a frontierei. Toate acestea au dus însă aproape la o stagnare a economiei.

Gestul Cehiei nu este unul singular. Anterior, Cehia a trimis echipamente medicale în Italia, Spania şi Slovenia, dar a interzis exporturile private de măşti de protecţie.

Pe de altă parte, Franța a ajuns a cincea cea mai afectată țară din lume și a patra din Europa, cu peste 90.000 de cazuri și peste 8.000 de decese.

La nivel european, alte gesturi de solidaritate au fost consemnate prin faptul că spitalele din Germania au preluat 113 pacienţi infectaţi cu noul coronavirus din state partenere din Uniunea Europeană.

Continue Reading

U.E.

Irlanda: Prim-ministrul Leo Varadkar redevine practician medical pentru a ajuta sistemul de sănătate în lupta împotriva coronavirusului

Published

on

© Council of the European Union

Premierul Irlandei, Leo Varadkar, s-a înregistrat din nou ca practician medical şi va lucra o tură pe săptămână pentru a da o mână de ajutor în contextul crizei coronavirusului, a spus duminică un purtător de cuvânt al biroului său, potrivit Reuters, informează Agerpres.

Varadkar a lucrat ca medic timp de şapte ani înainte de a renunţa la profesie şi de a deveni politician şi a fost scos din registrul medical în 2013.

Conform unui articol din Irish Times, Varadkar s-a înregistrat din nou în martie în contextul în care criza lua amploare şi intenţionează să lucreze pentru serviciul de sănătate (Health Service Executive – HSE) cu o tură pe săptămână într-o zonă potrivită calificărilor sale.

În martie, ministrul Sănătăţii, Simon Harris, a lansat o campanie de recrutare de specialişti pentru ca serviciul de sănătate să poată face faţă pandemiei de coronavirus, folosind mesajul: “Ţara are nevoie de voi”.

HSE a precizat că a vorbit cu mii de specialişti în îngrijiri de sănătate care ar putea fi eligibili să revină în câmpul muncii, după ce a primit peste 70.000 de răspunsuri la iniţiativa sa, intitulată: “La dispoziţie pentru Irlanda”.

Conform Irish Times, Varadkar ajută la evaluările medicale prin telefon. Orice persoană care e posibil să fi fost expusă la coronavirus este iniţial evaluată prin telefon.

Varadkar vine dintr-o familie de medici. El este fiul unui doctor şi al unei asistente, conform Irish Times, iar partenerul său de viaţă, două surori şi soţii acestora lucrează cu toţii în sistemul de sănătate.

Irlanda înregistrează peste 4.600 de cazuri confirmate cu noul coronavirs și 137 de decese.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, mesaj de ziua NATO în România: Avem în NATO un sprijin important, mai ales în aceste clipe

Published

on

© Eugen Tomac/ Facebook

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a transmis un mesaj cu prilejul zilei NATO în România prin care iterează importanța apartenenției României la Alianța Nord-Atlantică: ”De 16 ani, România este aliat NATO, cea mai puternică alianță politico-militară, apărând cu onoare obiectivele strategice ale Alianței, dar și interesele noastre naționale.”

”Astăzi, avem în NATO un sprijin important, mai ales în aceste clipe, în care toate țările lumii sunt deja în război cu un inamic invizibil”, a mai subliniat președintele Partidului Mișcării Populare în mesajul său.

Potrivit deputatul european, România a devenit s-a alăturat celor ”71 de ani de eforturi susținute spre a asigura pacea și stabilitatea”.

Eugen Tomac se arată convins că solidaritatea și cooperarea vor reuși ”să ne treacă și de această grea încercare.”

Totodată, deputatul european salută și recenta aderare a Macedoniei de Nord, devenind al 30-lea stat membru al NATO: ”Din acest an suntem chiar mai puternici, recenta aderare a Macedoniei întărindu-ne pozițiile în Balcanii de Vest.”

”Suntem mulți, să rămânem uniți”, a fost îndemnul lui Eugen Tomac.


România a împlinit, la 29 martie, 16 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

Citiți și 71 de ani de la înființarea NATO, Alianța ”clădită pentru a face față crizelor” și mai necesară ca oricând pentru unitatea Occidentului

În 2020, această aniversare coincide cu cea mai gravă criză de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – pandemia cu noul coronavirus -, iar beneficiile apartenenței României la Alianța Nord-Atlantică s-au resimțit, încă o dată, la nevoie. Săptămâna trecută, la solicitarea României, două aeronave NATO au asigurat transportul a 200.000 de combinezoane de protecție de la Seul la București pentru a sprijini eforturile țării noastre de combatere a răspândirii acestui virus. De asemenea, marcarea a 16 de ani de la aderare coincide și cu o nouă extindere a Alianței Nord-Atlantice. Pe 27 martie 2020, Macedonia de Nord a devenit oficial al 30-lea stat membru al NATO, punând capăt unui proces de aderare care ar fi trebuit să înceapă în urma summitului aliat de la București din 2008, dar care a fost amânat până în 2018 când guvernele de la Skopje și Atena au ajuns în sfârșit la o înțelegere pentru schimbarea denumirii țării în Macedonia de Nord.

Cei șaisprezece ani de NATO mai coincid și cu datele publicate recent în raportul pentru anul 2019 al Alianței Nord-Atlantice. La 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, aniversați anul trecut, NATO a efectuat cel mai amplu sondaj cu privire la activitatea sa, iar România se situează între primele trei state membre ale căror cetățeni au cea mai mare încredere că apartenența la NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. De asemenea, România este pe locul al treilea între cele 29 de națiuni euro-atlantice în ce privește sprijinul cetățenilor pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianța Nord-Atlantică.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending