Connect with us

FONDURI EUROPENE

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu rectori din Consorţiul Universitaria despre finanţare prin PNRR: Educația are nevoie de soluții care să fie cu un pas înaintea nevoilor societății

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă și rectori ai mai multor universități din Consorţiul Universitaria au discutat, marţi, despre extinderea sferei de aplicare a reformei din PNRR, respectiv crearea unei rute profesionale complete pentru învăţământul tehnic superior, cu un buget de 338 milioane de euro, în baza căruia să fie dezvoltate zece consorţii regionale şi să fie dezvoltate şi dotate zece campusuri profesionale integrate.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, consultările au vizat oportunitățile de finanțare oferite prin Planul Național de Redresare și Reziliență și alte surse europene destinate susținerii învățământului tehnic superior și creării de hub-uri digitale.

Mai precis, obiectivul este ca din bugetul de 338 de milioane euro să fie dezvoltate zece consorții regionale, să fie dezvoltate și dotate zece campusuri profesionale integrate și să se realizeze investiții în zece campusuri profesionale integrate mixte (licee și universități tehnice).

”Educația are nevoie de susținere și finanțare adecvate, de soluții care să fie cu un pas înaintea nevoilor societății. Accentul asupra corelării educației cu piața forței de muncă, îmbunătățirea calității procesului de învățământ și a formării profesionale, promovarea competențelor digitale sunt elemente în măsură să contribuie la creșterea competitivității angajaților și a performanței economice. Am încredere că prin dialogul nostru constant vom reuși să îndreptăm lucrurile în direcția corectă: dumneavoastră aveți buna cunoaștere a domeniului, Guvernul are determinarea, iar împreună putem găsi cele mai potrivite soluții”, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.

Guvernul informează prin același comunicat mai sus citat că ”Ministerul Educației, în consultare cu reprezentanți ai Consorțiului Universitaria, va elabora un ghid care să definească în detaliu modalitatea de implementare a acestei reforme, astfel încât să fie implicate unități de învățământ profesional și tehnic inclusiv dual, universități tehnologice, agenți economici și unități administrativ-teritoriale, alți parteneri naționali/europeni (clustere de învățământ dual). Campusurile profesionale integrate vor reprezenta infrastructura școlară și universitară (cămine, cantine, baze sportive, spații de recreere și lectură care vor deservi liceele și universitățile tehnice) și vor fi situate în cadrul consorțiilor de învățământ dual. Beneficiari ai acestor proiecte vor fi elevi din învățământul dual, studenți de la universitățile tehnice, operatori economici, autorități publice locale”, mai este precizat în sursa amintită.

O altă temă a discuției s-a referit la extinderea componentei din PNRR –  Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare și la marile universități, astfel încât pentru bugetul de 500 de milioane de euro al acestei componente să poată aplica marile universități cu profil informatică și cibernetică, nu doar cele tehnice.

În prezent, în grupul țintă sunt incluse Universitatea Politehnică București, Universitatea Politehnică Timișoara, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică Iași, care pot aplica pentru dezvoltarea a patru centre Digital Innovation Hub’s în tehnologii avansate de componente și sisteme microelectronice.

Soluțiile identificate în cadrul discuțiilor de astăzi vor permite și altor mari universități comprehensive, care au programe de profil (informatica, cibernetica, TIC, s.a.) să dezvolte hub-uri digitale cu sprijin financiar din această componentă a PNRR.

Din partea Guvernului, la întâlnire au participat, alături de prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Marcel Boloș, șeful Cancelariei prim-ministrului, Mircea Abrudean, consilierul de stat pentru domeniile educației și cercetării, Sorin Costreie, reprezentanți ai Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Din partea mediului academic au participat rectorii universităților din Consorțiul Universitaria, respectiv rectorul Academiei de Studii Economice din București, Nicolae Istudor – președinte în exercițiu al Consorțiului Universitaria, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Tudorel Toader, rectorul Universității din București, Marian Preda, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, rectorul Universității „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca – Daniel David.

Consorțiul Universitaria este format din universități care reunesc la nivel național peste o treime din cadrele didactice, 42% dintre studenți și peste 50% din cercetarea românească.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

FONDURI EUROPENE

Marcel Boloș: Jumătate de milion de familii de români și-au plătit deja facturile din bani europeni prin intermediul cardurilor pentru energie

Published

on

© MIPE

În perioada 20 februarie – 16 martie 2023, românii vulnerabili au utilizat 155 milioane lei pentru plata facturilor la utilități, prin intermediul cardurilor de energie, fiind efectuate în total peste 500.000 de plăți, din care 88.000 (17,6%) prin mijloace electronice.

La mai puțin de o lună de la startul utilizării cardurilor pentru energie, mai mult de jumătate de milion de familii au folosit banii puși la dispoziție din fonduri europene pentru a-și achita facturile”, a declarat ministrul investițiilor și proiectelor europene Marcel Boloș, potrivit unui comunicat al remis CaleaEuropeană.ro.

Conform sursei citate, până în prezent, 2.110.134 de carduri au ajuns la beneficiari, urmând ca numărul lor să mai crească pe măsură ce se soluționează anchetele sociale.

Reamintim că, în situația în care la un loc de consum sunt luate în calcul veniturile unei persoane care nu mai locuiește acolo, se recomandă:

  1. a) reglementarea juridică a situației reale;
  2. b) solicitarea unei anchete sociale la primărie, care să stabilească numărul și persoanele care locuiesc în fapt la locul de consum. Rezultatul se transmite la Poștă, iar ulterior se actualizează lista.

Beneficiază de această măsură aproximativ 4 milioane de români, bugetul total al programului fiind de 2,8 miliarde lei.

Ajutorul se acordă în două tranșe, a câte 700 lei fiecare, și poate fi utilizat pentru plata următoarelor servicii/produse: electricitate, gaz, energie termică în sistem centralizat de termoficare, butelie, lemn de foc, păcură, peleți și alte materiale de încălzire.

În baza cardului se pot efectua plăți în următoarele perioade:

  • Pentru tranșa I – valoare de 700 lei, în perioada 20.02.2023 – 30.06.2023;
  • Pentru tranșa II – valoare de 700 lei, în perioada septembrie 2023 – 27.12.2023.

Cardurile alocate ambelor tranșe se pot folosi până la 27 decembrie 2023 inclusiv. Sprijinul nu poate fi utilizat în afara termenului de valabilitate prevăzut.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, MIPE a întocmit un ghid cu situații speciale ce pot fi întâmpinate în implementarea măsurii.

Platforma pusă la dispoziție de Poșta Română pentru plăți online poate fi accesată aici, iar ghidul pentru plata online facturilor poate fi găsit aici.

Informații detaliate despre cardurile de energie, precum și îndrumări pot fi obținute la call center-ul Poștei Române: 0319966.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

România, în linie dreaptă pentru a primi 3,2 miliarde de euro din cererea de plată nr. 2 din PNRR. Guvernul a adoptat o ordonanță pentru validarea jaloanelor cerute de Comisia Europeană

Published

on

© MIPE

Guvernul României a adoptat miercuri, în ședința Executivului, un proiect de ordonanță de urgență elaborat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, împreună cu Ministerul Energiei și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, care are rolul de a aduce o serie de modificări punctuale actelor normative care intra sub incidența unor jaloane aferente cererii de plată nr. 2, cu scopul de a răspunde solicitărilor de clarificări din partea Comisiei Europene în procesul de validare a acestora.

”Odată cu Ordonanța aprobată astăzi în Guvern, întrăm în linie dreaptă spre validarea clarificărilor solicitate de Comisia Europeană. Pe deoparte, clarificăm aspectele privind decarbonizarea sectorului energetic care au fost discutate cu CE. Guvernul a obținut un succes referitor la noul context energetic european, prin obținerea din partea CE a unei flexibilități vizavi de reforma și calendarul privind decarbonizarea și înlocuirea cărbunelui din mixul energetic. Romania nu trebuie să închidă grupurile energetice, acestea vor fi trecute în conservare și va putea beneficia de asemenea și de fondurile aferente PNRR. În ceea ce privește legea avertizorului, MIPE a transmis către Parlamentul României o adresă privind modificarea textului legii privind protecția avertizorilor în interes public, așa cum s-a agreat cu reprezentanții de la Bruxelles. Ea a trecut deja ieri în Senat. În contextul acestor demersuri, suntem tot mai aproape ca România să primească integral cele 3,2 miliarde de euro aferente cererii de plată numărul II”, a transmis ministrul Marcel Boloș, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reamintim că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a transmis la 15 decembrie Comisiei Europene cea de a doua cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 3.227.690.000 Euro, din care 2.147.490.000 Euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil și 1.080.200.000 Euro reprezintă sprijin sub formă de împrumut.

De la acel moment, Comisia Europeană a început analizarea celor peste 3.000 de documente trimise de România, pentru verificarea realizării țintelor și jaloanelor aferente acesteia. În cadrul procesului de avizare prealabilă, Comisia Europeană a solicitat prin mai multe iterații o serie  solicita clarificări suplimentare față de documentația prin care un stat membru justifică realizarea țintelor și jaloanelor aferente cererii de plată, această practică fiind una obișnuită în procesul de analiză a cererilor de plată, nu numai în cazul României, ci în cazul tuturor statelor membre.

Printre jaloanele avute în vedere sunt jaloanele 114, 97 și 430.

Unul din obiectivele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență îl reprezintă îndeplinirea jalonului 114 – ”Intrarea în vigoare a legii privind decarbonizarea prin care se adoptă calendarul de eliminare treptată a cărbunelui/lignitului”.

Un alt obiectiv asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență îl reprezintă jalonul 97 – Cereri de propuneri pentru renovarea și renovarea integrată în scopul asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri rezidențiale.

Unul din obiectivele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență o reprezintă îndeplinirea jalonului 430 ”Intrarea în vigoare a legii privind protecția avertizorilor” aferent Reformei 6. Intensificarea luptei împotriva corupției”, componenta 14 – Buna Guvernanță.

Stadiul Planului Național de Redresare și Reziliență

În urma autorizării primei cereri de plată la 22 octombrie, Comisia Europeană a efectuat plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri depuse de România, care au intrat deja în conturile țării noastre. De asemenea, România a încasat deja două tranșe de prefinanțare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 și în ianuarie 2022.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a transmis la 15 decembrie 2022 Comisiei Europene cea de a doua cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 3.227.690.000 Euro, din care 2.147.490.000 Euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil și 1.080.200.000 Euro reprezintă sprijin sub formă de împrumut.

Depunerea celei de-a doua cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență a fost condiționată de îndeplinirea a 51 de ținte și jaloane aferente primelor două trimestre din 2022, fiind reglementate aspecte cheie precum decarbonarea, interoperabilitatea bazelor de date pentru reducerea birocrației și cloud-ul guvernamental.

Cea de-a treia cerere de plată în valoare de 3,1 miliarde de euro urmează a fi transmisă Comisiei în primăvara acestui an și va fi însoțită de documentația aferenta îndeplinirii a 55 de ținte și jaloane.

România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aprox. 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. De la startul implementării și până la finalul lui 2022, România și-a asumat îndeplinirea a 151 de ținte și jaloane.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană oferă clarificări privind încasarea celei de-a doua tranșe din PNRR: Nu s-a amânat. Este încă în evaluare

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Încasarea celei de-a doua tranșe din Planul Național de Redresare și Reziliență al României nu s-a amânat, aceasta fiind încă în stadiul de evaluare la nivelul Comisiei Europene, clarifică instituția europeană, conform Agerpres.

În același timp, reprezentanții Comisiei specifică că reforma pensiilor speciale, jalon din PNRR, nu este cuprinsă în cea de-a doua cerere de plată, ci va fi înglobată în cea de-a treia cerere de plată.

”Pensiile speciale nu ţin de competenţele Uniunii Europene (UE). Cu toate acestea, pentru ca România să primească fondurile alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR), aceasta trebuie să îndeplinească satisfăcător reformele referitoare la pensiile speciale la care ţara s-a angajat prin acest plan. Revizuirea vizează toate pensiile speciale, inclusiv a celor militare, cu scopul de a le alinia cu principiul contributivităţii, şi face parte dintr-o reformă mai amplă a sistemului public de pensii, reprezentând un element cheie al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României”, se menţionează în precizările CE.

De asemenea, reprezentanţii Comisiei subliniază că pentru toate ţintele şi jaloanele incluse în PNRR există un dialog constant între autorităţile române şi Comisia Europeană, însă o evaluare oficială este realizată în momentul în care autorităţile transmit o cerere de plată.

În anexa la decizia Consiliului de punere în aplicare a PNRR este precizat că se ia în calcul acordarea de asistență tehnică pentru a realiza ”o analiză ex ante a reformei sistemului de pensii, pentru a elabora legislaţia care va sta la baza reformei şi pentru a realiza o analiză ex post şi o evaluare a impactului. Implementarea reformei va fi finalizată până la 30 martie 2023”.

Detaliile oferite de Comisia Europeană vin în urma mențiunilor postate de fostul președinte PNL, Florin Cîțu, pe pagina de Facebook, care atrăgea atenția că cea de-a doua tranșă din PNRR întârzie și că, potrivit acestuia ”trebuie să ne luăm adio de la acești bani la cum arată proiectul de lege al pensiilor de serviciu”.

Amintim că la finalul lunii decembrie, premierul Nicolae Ciucă anunța că Guvernul a adoptat o serie de decizii care vizează PNRR, inclusiv ”legea de modificare a pensiilor speciale”. La începutul acestei săptămâni, Senatul a prelungit, în plen, termenul pentru adoptarea proiectului de lege al Guvernului privind reducerea cheltuielilor cu pensiile de serviciu, de la 45 la 60 de zile.

Cât privește cea de-a doua cerere de plantă din PNRR, România a depus solicitarea la Comisia Europeană la mijlocul lunii decembrie.

Depunerea celei de‑a doua cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență a fost condiționată de îndeplinirea a 51 de ținte și jaloane aferente primelor două trimestre din 2022, fiind reglementate aspecte cheie precum decarbonarea, interoperabilitatea bazelor de date pentru reducerea birocrației și cloud-ul guvernamental.

Cea de‑a treia cerere de plată în valoare de 3,1 miliarde de euro urmează a fi transmisă Comisiei în primăvara anului acesta și va fi însoțită de documentația aferenta îndeplinirii a 55 de ținte și jaloane.

România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aprox. 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. De la startul implementării și până la finalul lui 2022, România și‑a asumat îndeplinirea a 151 de ținte și jaloane.

În urma autorizării primei cereri de plată la 22 octombrie, Comisia Europeană a efectuat plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri depuse de România, care au intrat deja în conturile țării noastre. De asemenea, România a încasat deja două tranșe de prefinanțare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 și în ianuarie 2022.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL UE9 mins ago

Statele UE și-au stabilit mandatul de negociere pentru Regulamentul privind datele: UE trebuie să devină lider în societatea bazată pe date în care trăim

CONSILIUL EUROPEAN15 mins ago

Președintele Consiliului European, Charles Michel, vine luni în România, unde va fi primit de președintele Klaus Iohannis

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

Consiliul European: Klaus Iohannis a cerut sprijin suplimentar pentru R. Moldova și a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români

EVENIMENTE16 hours ago

Accelerarea transformărilor de mediu, sociale și de bună guvernare pentru societate și mediul de afaceri în România – dezbatere organizată de Global Shapers sub patronajul Ambasadei Elveției

SUA16 hours ago

Vicepreşedinta SUA, Kamala Harris, începe un turneu în Africa pentru a contracara prezența tot mai are a Chinei și Rusiei pe acest continent considerat de Washington ”viitorul lumii”

CHINA18 hours ago

Înainte de vizita lui Macron la Beijing, China propune un “consens strategic” cu Europa privind încetarea focului și o soluție politică a războiului din Ucraina

ROMÂNIA18 hours ago

Ambasadoarea SUA la București va depune eforturi pentru a ”extinde prezența companiilor și investițiilor americane” în țara noastră: Vom continua să sprijinim România în lupta împotriva corupției

ROMÂNIA19 hours ago

Nicolae Ciucă, către AmCham România: Suntem o țară care are un mare potențial de investiții. Oferim sprijin și R. Moldova, a cărei prosperitate poate fi asigurată prin relații cu mediul de afaceri din România, SUA

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Ursula von der Leyen reacționează după criticile lui Klaus Iohannis: Ajutorul dat fermierilor români nu este suficient. Sunt recunoscătoare României că a depus o moțiune pentru creșterea sumelor

SUA20 hours ago

Antony Blinken nu exclude, pe termen lung, negocieri privind granițele Ucrainei, dar reiterează: ”Sunt decizii pe care ucrainenii trebuie să le ia cu privire la modul în care îşi văd viitorul”

ROMÂNIA19 hours ago

Nicolae Ciucă, către AmCham România: Suntem o țară care are un mare potențial de investiții. Oferim sprijin și R. Moldova, a cărei prosperitate poate fi asigurată prin relații cu mediul de afaceri din România, SUA

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Prioritatea strategică a R. Moldova este de a ”accelera reformele pentru aderarea la UE până în 2030”, subliniază premierul Dorin Recean: Mulțumim României pentru sprijinul ”necondiționat”

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă asigură R. Moldova de sprijin în fructificarea ”capitalului de simpatie fără precedent” pentru a deveni ”stat furnizor de stabilitate în regiune”

CHINA2 days ago

Secretarul de stat al SUA: Rusia și China au intrat “într-o căsătorie de convenienţă, nu din convingere”. Rusia este în mod clar “partenerul junior” în această relaţie

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să evalueze corect poziția fermierilor în protejarea mediului: Sunt parte a soluției, nu a problemei

NATO3 days ago

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

NATO1 week ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

MAREA BRITANIE1 week ago

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

Team2Share

Trending