Connect with us

FONDURI EUROPENE

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu rectori din Consorţiul Universitaria despre finanţare prin PNRR: Educația are nevoie de soluții care să fie cu un pas înaintea nevoilor societății

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă și rectori ai mai multor universități din Consorţiul Universitaria au discutat, marţi, despre extinderea sferei de aplicare a reformei din PNRR, respectiv crearea unei rute profesionale complete pentru învăţământul tehnic superior, cu un buget de 338 milioane de euro, în baza căruia să fie dezvoltate zece consorţii regionale şi să fie dezvoltate şi dotate zece campusuri profesionale integrate.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, consultările au vizat oportunitățile de finanțare oferite prin Planul Național de Redresare și Reziliență și alte surse europene destinate susținerii învățământului tehnic superior și creării de hub-uri digitale.

Mai precis, obiectivul este ca din bugetul de 338 de milioane euro să fie dezvoltate zece consorții regionale, să fie dezvoltate și dotate zece campusuri profesionale integrate și să se realizeze investiții în zece campusuri profesionale integrate mixte (licee și universități tehnice).

”Educația are nevoie de susținere și finanțare adecvate, de soluții care să fie cu un pas înaintea nevoilor societății. Accentul asupra corelării educației cu piața forței de muncă, îmbunătățirea calității procesului de învățământ și a formării profesionale, promovarea competențelor digitale sunt elemente în măsură să contribuie la creșterea competitivității angajaților și a performanței economice. Am încredere că prin dialogul nostru constant vom reuși să îndreptăm lucrurile în direcția corectă: dumneavoastră aveți buna cunoaștere a domeniului, Guvernul are determinarea, iar împreună putem găsi cele mai potrivite soluții”, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.

Guvernul informează prin același comunicat mai sus citat că ”Ministerul Educației, în consultare cu reprezentanți ai Consorțiului Universitaria, va elabora un ghid care să definească în detaliu modalitatea de implementare a acestei reforme, astfel încât să fie implicate unități de învățământ profesional și tehnic inclusiv dual, universități tehnologice, agenți economici și unități administrativ-teritoriale, alți parteneri naționali/europeni (clustere de învățământ dual). Campusurile profesionale integrate vor reprezenta infrastructura școlară și universitară (cămine, cantine, baze sportive, spații de recreere și lectură care vor deservi liceele și universitățile tehnice) și vor fi situate în cadrul consorțiilor de învățământ dual. Beneficiari ai acestor proiecte vor fi elevi din învățământul dual, studenți de la universitățile tehnice, operatori economici, autorități publice locale”, mai este precizat în sursa amintită.

O altă temă a discuției s-a referit la extinderea componentei din PNRR –  Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare și la marile universități, astfel încât pentru bugetul de 500 de milioane de euro al acestei componente să poată aplica marile universități cu profil informatică și cibernetică, nu doar cele tehnice.

În prezent, în grupul țintă sunt incluse Universitatea Politehnică București, Universitatea Politehnică Timișoara, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică Iași, care pot aplica pentru dezvoltarea a patru centre Digital Innovation Hub’s în tehnologii avansate de componente și sisteme microelectronice.

Soluțiile identificate în cadrul discuțiilor de astăzi vor permite și altor mari universități comprehensive, care au programe de profil (informatica, cibernetica, TIC, s.a.) să dezvolte hub-uri digitale cu sprijin financiar din această componentă a PNRR.

Din partea Guvernului, la întâlnire au participat, alături de prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Marcel Boloș, șeful Cancelariei prim-ministrului, Mircea Abrudean, consilierul de stat pentru domeniile educației și cercetării, Sorin Costreie, reprezentanți ai Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Din partea mediului academic au participat rectorii universităților din Consorțiul Universitaria, respectiv rectorul Academiei de Studii Economice din București, Nicolae Istudor – președinte în exercițiu al Consorțiului Universitaria, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Tudorel Toader, rectorul Universității din București, Marian Preda, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, rectorul Universității „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca – Daniel David.

Consorțiul Universitaria este format din universități care reunesc la nivel național peste o treime din cadrele didactice, 42% dintre studenți și peste 50% din cercetarea românească.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

FONDURI EUROPENE

Ministrul Adrian Câciu, la AmCham România CEO Business Forum: România va atrage eficient fondurile alocate pentru perioada de finanțare 2021-2027

Published

on

© Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene / Facebook

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a participat, marți, la AmCham Romania CEO Business Forum, un eveniment care a reunit reprezentanți ai politicilor publice cu cei ai industriilor din România.

La eveniment, peste 150 manageri de top au discutat cu premierul Marcel Ciolacu și cu membrii Cabinetului de miniștri despre principalele priorități pentru creșterea economică a României.

Ministrul Câciu a pus accent pe fondurile europene drept catalizator pentru dezvoltarea economico-socială și pentru sustenabilitatea bugetară.

Totodată, acesta a reiterat faptul că România își va maximiza oportunitatea pe care o are și va atrage eficient fondurile alocate pentru perioada de finanțare 2021-2027.

Săptămâna trecută, Adrian Câciu  a anunțat că valoarea proiectelor depuse pe noul exercițiu financiar 2021-2027 a depășit suma de 24,6 miliarde euro.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Raport Comisia Europeană: Podul suspendat de la Brăila, al treilea ca mărime din UE, proiect-exemplu privind eficientizarea infrastructurii de transport europene din fondurile de coeziune

Published

on

© European Union

Comisia Europeană a publicat Raportul său de sinteză din 2023 privind punerea în aplicare a fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI), prezentând unele dintre realizările generale ale fondurilor ESI la sfârșitul anului 2022. Aceste fonduri sunt principalele instrumente financiare ale politicii de coeziune, sprijinind investițiile în dezvoltarea regională din perioada de programare 2014-2020.

Raportul prezintă gama largă de sprijin disponibil prin intermediul diferitelor programe pentru perioada 2014-2020, precum și impactul direct și pozitiv al acestora asupra regiunilor, întreprinderilor și, în primul rând, asupra persoanelor, care se află în centrul fondurilor ESI. Aceasta arată, de asemenea, flexibilitatea și adaptabilitatea cadrului, pentru a oferi soluții la efectele pandemiei de COVID-19, ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și ale crizei energetice care a urmat.

Deși s-a axat pe convergența și competitivitatea pe termen lung, solidaritatea s-a aflat întotdeauna în centrul fondurilor ESI. Acestea au ajutat statele membre să se ocupe de refugiați și să depășească efectele dezastrelor climatice naturale fără precedent, atenuând în cele din urmă presiunea asupra bugetelor naționale.

Raportul prezintă realizările fondurilor ESI până la sfârșitul anului 2022, arătând că Comisia:

  • au sprijinit peste 5 milioane de întreprinderi;
  • a ajutat 64.5 milioane de persoane să își găsească un loc de muncă, să promoveze incluziunea socială și competențele prin formare;
  • îmbunătățirea serviciilor de sănătate pentru peste 63 milioane de persoane;
  • creșterea capacității de producție de energie din surse regenerabile de energie cu peste 6 000 MW (echivalentul a aproximativ 2 400 de turbine eoliene);
  • a îmbunătățit performanța energetică a peste 550 000 de gospodării;
  • a protejat 17 milioane de persoane împotriva inundațiilor și 15 milioane de persoane împotriva incendiilor forestiere;
  • a sprijinit peste 2.8 milioane de proiecte în sectorul agricol și în zonele rurale;
  • a menținut peste 48 000 de locuri de muncă și a creat peste 6 500 de noi locuri de muncă în sectorul pescuitului și acvaculturii.

Fondurile ESI au fost vectori stabili ai investițiilor în UE. Prin dimensiunea lor pe termen lung și prin orientarea lor tematică, acestea au canalizat resursele către consolidarea coeziunii teritoriale, economice și sociale a regiunilor UE. Acestea au continuat să ajute regiunile și întreprinderile să depășească provocările tranziției verzi și digitale, ajutând în același timp lucrătorii să se perfecționeze și încurajând cooperarea teritorială a UE. Acestea și-au menținut cursul în contextul unor crize fără precedent, de la pandemia de COVID-19 și dezastrele climatice naturale.

De exemplu, în cazul României, unul dintre cele mai mari proiecte finanțate prin politica de coeziune, podul suspendat de la Brăila, a fost inaugurat în acest an. Acesta leagă porturile de la Marea Neagră și delta Dunării de restul țării și de rețeaua transeuropeană de transport. Fondurile politicii de coeziune au contribuit la acest proiect cu 363 milioane de euro. Podul cu patru benzi are o lungime de doi kilometri și se află la 38 de metri deasupra fluviului. Este cel mai mare din România, cel mai mare pod peste Dunăre și al treilea pod suspendat ca mărime din UE. Se preconizează că va reduce timpul de călătorie cu aproximativ 50 de minute și că va fi folosit de aproximativ 11 400 de vehicule pe zi.

De asemenea, cu finanțare din partea FSE, proiectul “Servicii comunitare integrate” din România oferă servicii de sprijin pentru peste 100 de comunități marginalizate. Românii vulnerabili au găsit sprijinul de care au nevoie pentru a se descurca într-un mediu dificil, oferindu-le șansa de a primi educație și servicii medicale esențiale și de a evita izolarea și excluziunea socială. Scopul proiectului a fost acela de a remedia nivelul scăzut de educație și accesul limitat la servicii sociale și medicale prin oferirea de consiliere școlară, orientare profesională, asistență medicală comunitară și servicii sociale. În prezent, activitățile sunt extinse cu sprijinul FSE+ pentru a sprijini alte 2 000 de comunități în cadrul programului românesc de incluziune socială și demnitate.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

AFIR anunță epuizarea fondurilor europene pentru modernizarea infrastructurii agricole

Published

on

© European Union, 2017

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță marți, 9 ianuarie epuizarea fondurilor disponibile pentru intervenția DR-27 Crearea/ modernizarea infrastructurii de acces agricolă și DR-28 Crearea/ modernizarea infrastructurii rutiere de bază din spațiul rural din cadrul Planului Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).

Astfel, în perioada 2 noiembrie –  5 ianuarie 2024, AFIR a primit on-line 189 de cereri de finanțare depuse de autoritățile locale pentru infrastructura agricolă (DR-27). Valoarea solicitărilor de finanțare este de 185,21 milioane de euro, fiind astfel depășită alocarea de 100 milioane de euro.

În ceea ce privește infrastructura rutieră de bază (DR-28), solicitanții au transmis 455 de cereri de finanțare, în valoare de 447 de milioane de euro. Alocarea financiară pentru această intervenție a fost de 200,9 milioane de euro.

Fondurile acordate pentru construcția, extinderea, modernizarea drumurilor agricole către ferme prin intervenția DR-27, cât și pentru construcția, extinderea, modernizarea rețelelor de drumuri de interes local prin intervenția DR-28 sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maximă acordată pentru un proiect poate ajunge la 1.000.000 .

Beneficiarii eligibili pentru acest tip de finanțare sunt Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) pentru DR-27 iar pentru DR-28 beneficiarii sunt Comunele.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL3 hours ago

Volodimir Zelenski cere ”lumii libere” un ”răspuns unit și hotărât” împotriva Iranului și Rusiei pentru a ”preveni răspândirea terorii în întreaga lume”

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Germania va furniza Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană Patriot suplimentar, în contextul ”intensificării atacurilor aeriene ruse”

NATO5 hours ago

NATO ”condamnă” atacul Iranului asupra Israelului și ”îndeamnă la reținere”: ”Este esenţial ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”

CHINA6 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz a început o vizită de trei zile în China, pe fondul tensiunilor economice și războiului rus din Ucraina

ROMÂNIA7 hours ago

România a absorbit 97% din fondurile alocate în cadrul Politicii de Coeziune 2014-2020, anunță ministrul Adrian Câciu: Țara noastră a primit până în acest moment 23,2 miliarde de euro

G78 hours ago

UE condamnă ferm atacul Iranului asupra Israelului și cere evitarea escaladării situației în regiune. Liderii G7 se reunesc prin videoconferință

ROMÂNIA9 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu: Suntem pe deplin solidari cu poporul israelian în fața atacului Iranului. Condamnăm cu fermitate acest atac

ROMÂNIA10 hours ago

România este alături de Israel în fața atacului Iranului, subliniază președintele Senatului, Nicolae Ciucă: Facem apel la evitarea escaladării situației de securitate din regiune deja extrem de dificilă

ROMÂNIA10 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: România condamnă cu fermitate atacul Iranului împotriva Israelului. Facem apel la evitarea unei noi escaladări în regiune

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Joe Biden condamnă ”în cei mai fermi termeni” atacul Iranului asupra Israelului și îl asigură pe Netanyahu de sprijinul de ”neclintit” al SUA față de securitatea Israelului

NATO2 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO4 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Bogdan Ivan: Prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, Romania devine una din cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare

NATO1 week ago

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

NATO2 weeks ago

Klaus Iohannis apreciază că șansele sale la șefia NATO sunt “rezonabile”: Nu intenţionez nici să mă retrag, nici să negociez altceva

Trending