O delegație a Autorității de Supraveghere Financiară, formată din Gabriel Avrămescu, prim-vicepreședintele instituției, și  Gabriela Horga, Sorin Mititelu și Dan Armeanu, vicepreședinți, s-a întâlnit luni, 15 aprilie, cu ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, pentru a discuta despre proiectele legislative care vizează dezvoltarea celor trei piețe reglementate și supravegheate de ASF și anume, piața de capital, piața asigurărilor și piața pensiilor private.

Această întâlnire a avut loc în contextul în care Ministerul Finanțelor are drept de inițiativă legislativă pentru ASF în ceea ce privește modificarea cadrului legislativ primar care guvernează piața financiară non-bancară.

Demersul face parte din strategia ASF de transparentizare a activității sale și de modernizare a celor trei piețe care intră în sfera de competență a Autorității.

Discuțiile, care au avut loc la Ministerul Finanțelor, s-au axat pe mai multe paliere care au vizat, în principal, problematicile de strictă actualitate aferente pieței financiare non-bancare.

În ceea ce privește piața de capital, a fost luat în discuție parcursul de avizare a ordonanței care privește modificarea și completarea legislației specifice, precum și stabilirea unor măsuri de prevenire și combatere a publicității și a tehnicilor agresive de comunicare practicate de entitățile care nu sunt înscrise în Registrul Autorității de Supraveghere Financiară. De asemenea, a avut loc și o informare despre stadiul adoptării Legii 24/2017, care a ieșit din perioada de consultare publică, precum despre actualizarea legislației fondurilor de investiții – legea ecosistem – un proiect important pentru piața de capital. Un alt subiect dezbătut a fost și aderarea României la OCDE. Au fost trecute în revistă prezentarea raportului țării noastre în cadrul Comitetului de Guvernanță OCDE, precum și recomandările făcute în cadrul acestui Comitet.

De asemenea, au făcut obiectul discuțiilor cele mai recente amendamente aduse Legii RCA, 132/2017, care se află acum în dezbatere la Camera Deputaților, și care reprezintă cea mai amplă modificare a legislației asigurărilor obligatorii de răspundere civilă auto de la promulgarea legii menționate până în prezent. Totodată, au fost abordate și aspecte ce privesc legea de funcționare a Fondului de Garantare a Asiguraților, cu precădere cele ce țin de o rezolvare cât mai eficientă a problemelor curente referitoare la despăgubirile acordate asiguraților/beneficiarilor.

Pe parcursul întâlnirii, a fost subliniată și necesitatea dezvoltării pensiilor ocupaționale (Pilon IV) prin măsuri fiscale adecvate ce pot crea un cadru favorabil celor care doresc să administreze acest tip de fonduri. Un alt punct dezbătut a vizat dezvoltarea pensiilor facultative (Pilonul III) care necesită măsuri suplimentare care să stimuleze aderarea la acest pilon, astfel încât economiile populației să se regăsească în investiții care să susțină și mai puternic economia reală și proiectele strategice ale României.

ASF va continua acest tip de întâlniri cu toți stakeholderii pieței financiare non-bancare atât din zona publică, cât și din cea privată pentru a putea pune în practică, în mod transparent și asumat, toate deciziile care să conducă la dezvoltarea și modernizarea sectoarelor asigurări, piață de capital și pensii private.

Secretarul general al Guvernului, Mircea Abrudean, a reliefat că modernizarea și consolidarea administrației publice reprezintă o prioritate strategică a instituției din care face parte, mai ales în contextul discuțiile legate de PNRR, fonduri europene și aderarea țării la OCDE, informează Agerpres.

Acesta a participat luni, la Palatul Victoria, la ceremonia de acordare a diplomelor pentru absolvenţii Programelor de formare specializată pentru numirea într-o funcţie de demnitate publică de prefect şi subprefect 2023, respectiv pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici 2023, eveniment organizat de Institutul Naţional de Administraţie.

Mircea Abrudean a constat accelerarea acțiunilor în direcția modernizării administrației, salutând contribuția Institutului Naţional de Administraţie.

”S-au făcut paşi mărunţi sau mai puţin mărunţi în ultima perioadă sau în anii mai de demult. În ultima perioadă cred că se fac paşi destul de serioşi în direcţia modernizării administraţiei şi Institutul Naţional de Administraţie contribuie pe deplin la acest deziderat al nostru. Aşa că, vă felicit că aţi ales să faceţi parte din această reţea importantă a celor are au absolvit INA, fie că sunteţi prefecţi, subprefecţi, înalţi funcţionari publici, funcţionari sau contractuali”, a declarat Mircea Abrudean.

În egală măsură, acesta a pus accentul pe parteneriatul cu INA, dezvoltat în baza ”cursului de inovare în administraţia publică”.

”Inovarea nu înseamnă doar inteligenţă artificială, nu înseamnă doar digitalizare, înseamnă şi idei noi, pe care cei care lucrează în administraţie le pot pune sub umbrela laboratorului de inovare pe care noi îl avem la SGG şi care este o structură nou înfiinţată cu sprijinul OCDE”, a mai spus Abrudean.

Secretarul general al Guvernului i-a îndemnat pe cei prezenți la eveniment să le explice mai mult oamenilor beneficiile aderării României la OCDE.

”Vreau să vă rog să discutăm mai mult despre OCDE, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Nu se vorbeşte suficient despre acest proiect de ţară al României, care este cel mai important după NATO şi Uniunea Europeană. Foarte puţină lume ştie ce înseamnă această organizaţie şi de ce vrem noi să intrăm acolo. Adică, nu este doar aşa, o discuţie sau un vis pe care-l avem din 2000 încoace, de când tot încercăm să ajungem pe acolo. Deci, vorbiţi mai mult despre OCDE, despre faptul că noi vrem să ajungem în OCDE, pentru că vrem o viaţă mai bună pentru români. Trebuie să le explicăm foarte simplu oamenilor de ce vrem în OCDE, pentru că avem acces la creditări mai bune, pentru că avem investiţii mult mai multe care vor veni în România”, a continuat Abrudean.

Digitalizarea administrației se numără și printre recomandările OCDE specificate în Studiul Economic pentru România.

Amintim că țara noastră a devenit stat candidat la această organizație în ianuarie 2022, primind Foaia de Parcurs în iunie 2022. Acest document stabilește termenii, condițiile și procesul de desfășurare a aderării la Organizație.

România a depus în decembrie 2022 Memorandumul Inițial, care face o autoevaluare a legislației, politicilor și practicilor interne, raportat la instrumentele legislative OCDE.

În prezent, țara noastră se află în etapa tehnică a procesului, care constă din transmiterea de informații suplimentare, organizarea de misiuni tematice și susținerea de prezentări în cele 26 de Comitetele sectoriale OCDE.

Într-un mesaj transmis pe platforma Facebook, președintele Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior, Rareș Burlacu, a evidențiat importanța săptămânii precedente pentru România în contextul procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

„Acest proces este crucial, având în vedere că membrii OCDE contribuie cu peste 90% din volumul investițiilor străine directe la nivel global”, a subliniat Rareș Burlacu.

Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior este o componentă esențială a acestui efort de aderare, având responsabilitatea organizării unei misiuni de evaluare peer review a Punctului Național de Contact (PNC) al României în ceea ce privește conduita responsabilă în afaceri.

Această misiune a implicat membri guvernamentali ai PNC, reprezentanți ai mediului de afaceri, societății civile și mediului academic, precum și experți din cadrul OECD Watch, o organizație afiliată OCDE care reunește reprezentanții societății civile din statele membre.

Discuțiile au vizat funcționarea PNC în diverse aspecte, inclusiv procedurile de lucru, diseminarea îndrumărilor OECD în dialogul cu partenerii sociali, integrarea recomandărilor în politicile publice și asigurarea procesului de mediere conform ghidurilor OECD.

Această evaluare este considerată un pas esențial în consolidarea și îmbunătățirea procesului de conduită responsabilă în afaceri în România, constituind totodată o etapă semnificativă în drumul către aderarea țării la OCDE.

Această inițiativă subliniază angajamentul României față de standardele și valorile promovate de OCDE în domeniul afacerilor și evidențiază determinarea țării de a se alinia la cerințele și practicile internaționale în acest sens.