Premierul Nicolae Ciucă a solicitat instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții Comisiei Europene astfel încât România să poată accesa resursele puse la dispoziție în cadrul acestui plan, în contextul în care, săptămâna trecută.

Potrivit unui comunicat al instituției remis CaleaEuropeană.ro, prim-ministrul a prezidat luni reuniunea de la Palatul Victoria a Comitetului de monitorizare a Planului Național de Redresare și Reziliență al României. Cu acest prilej, a fost analizată situația apelurilor de proiecte competitive necesare pentru investițiile prevăzute și aprobate în cadrul PNRR.

Prin activitatea de până acum, Guvernul a dovedit că și-a îndeplinit obiectivele pentru fiecare etapă a PNRR și o va face în continuare, a subliniat șeful Executivului.

”Vrem să ne asigurăm că pașii pe care îi parcurgem sunt optimi pentru atingerea țintelor și jaloanelor asumate de România. Continuarea dialogului cu Comisia Europeană ne dă posibilitatea să clarificăm din timp toate acele elemente luate în considerare de experți la evaluarea apelurilor de proiecte finanțate prin PNRR. Timpul și ritmul în care acționăm acum sunt decisive pentru ca reformele și investițiile pe care România și le-a propus să se concretizeze cât mai repede în beneficiul românilor și economiei naționale”, a subliniat prim-ministrul Nicolae Ciucă.

Citiți și:

Nicolae Ciucă: A fost accesat deja primul miliard de euro din PNRR. România începe să valorifice cele aproape 30 de mld. de euro

În cadrul PNRR, în Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României (CID), sunt prevăzute și aprobate investiții care includ 69 apeluri de proiecte competitive, cu o valoare totală de 13,462 miliarde de euro (reprezentând aprox. 47% din valoarea totală a PNRR), din care 28 au termen de lansare în primele două trimestre ale acestui an.

Până acum au fost identificate 20 de apeluri care includ scheme care trebuie notificate la Consiliul Concurenței, a rezultat din analiza datelor puse la dispoziție de ministere și celelalte instituții care gestionează implementarea PNRR. Dintre acestea, 8 au fost avizate sau sunt în curs de avizare la Consiliul Concurenței, iar restul de 12 se află în diverse stadii de elaborare.

Este vorba despre proiecte de investiții care vizează pădurile și protecția biodiversității, managementul deșeurilor, eficiența energetică și  reziliența clădirilor, domeniul energiei, transformarea digitală, sprijin pentru mediul de afaceri și cercetare, dezvoltare și inovare, dezvoltarea infrastructurii pentru transportul verde, turismul, cultura și buna guvernanță.

”Felicit Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru că azi, în primele trei ore de la lansarea proiectelor, a înregistrat deja cereri de finanțare pentru peste 800 de milioane de euro din bugetul total de 2,7 miliarde al Fondului Local, componentă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Procedurile transparente și buna organizare sunt necesare pentru a ne asigura că reușim să accesăm fiecare euro din cele 30 de miliarde”, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a dat undă verde mai multor măsuri propuse de România pentru implementarea PNRR și schemelor de ajutor de stat așteptate de IMM-uri, anunț făcut de ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, după efectuarea unei vizite la Bruxelles.

De altfel, după vizita care a avut loc în perioada 10-12 mai, ministrul Marcel Boloș a și semnat angajamentele operaționale pentru PNRR ca pas esențial și condiție obligatorie pentru transmiterea primei cereri de plată, în valoare de 2,944 miliarde euro, din care 2,037 miliarde euro reprezintă sprijin nerambursabil (granturi) și 0,907 miliarde euro sprijin sub formă de împrumut.

România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro după ce miniștrii economiei și finanțelor din statele membre ale Uniunii Europene au dat undă verde, la 28 octombrie, Planul Național de Redresare și Reziliență, nu înainte ca președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să evalueze pozitiv, la București, acest document prin intermediul căruia țara noastră va putea să-și redreseze economia și să-și construiască reziliența în urma pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. 

Acest lucru a permis Comisiei Europene să transfere țării noastre, la 2 decembrie 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13 % din totalul de granturi alocate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). 

Ccea de-a doua tranșă de 1,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, alocată la 12 ianuarie, a venit să întregească prefinanțarea acordată României, lucru posibil după ce Guvernul a aprobat, la 22 decembrie, Acordul de împrumut dintre Comisia Europeană și țara noastră, semnat anterior acestui moment de ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, pentru cele 14,94 miliarde de euro din PNRR, care cuprinde 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în jurul a șase piloni și a cincisprezece componente. 

În tot acest proces de implementare, țara noastră va beneficia de sprijinul Comisiei Europene printr-un proiect în colaborare cu Banca Mondială. 

Premierul Nicolae Ciucă s-a întâlnit luni, la Palatul Victoria, cu vicepreședintele pentru afaceri internaționale al companiei Lockheed Martin, Raymond Pisseli. În cadrul întrevederii, au fost analizate oportunitățile de a consolida componenta economică a Parteneriatului Strategic cu SUA, fiind prezentate inițiativele Lockheed Martin în domeniul cooperării industriale și de cercetare-dezvoltare, alături de companiile și instituțiile românești, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Premierul a subliniat importanța sprijinului acordat de Statele Unite ale Americii din perspectiva accesului la tehnologie performantă în domeniul apărării, precum avioane multi-rol, sistemele Himars, Patriot sau bateriile anti-rachetă de la Marea Neagră.

Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Economiei conlucrează strâns pentru ca industria de apărare românească să aibă capacitatea gestionării cooperării cu partenerii trans-atlantici. În acest sens, creșterea bugetului apărării la 2,5 la sută din PIB, începând cu anul viitor, va oferi noi oportunități de finanțare industriei de profil.

Compania Lockheed Martin este prezentă de 25 de ani în România, fiind implicată în mai multe proiecte care au un impact semnificativ în diverse domenii.

În contextul geopolitic actual, generat de relevanța strategică a Mării Negre și de nevoia întăririi rezilienței, inclusiv din perspectivă economică, proiectele de dezvoltare vizează o colaborare de lungă durată, cu o abordare integrată a multiplelor platforme în care se colaborează la acest moment.

Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, a declarat luni că România trebuie să achite “minim 60 de milioane de euro” din datoria pe care o are la Agenţia Spaţială Europeană, informează Agerpres.

“România are o situaţie dificilă, pentru că în perioada 2017 – 2019 nu şi-a achitat cotizaţia la Agenţia Spaţială Europeană, devenind singura ţară care, din păcate, nu a făcut asta. Ulterior, din 2019 încolo, noi am început să plătim (…) din aceste sume restante care în acest moment ajung la aproape 100 de milioane de euro, deci o sumă substanţială şi, în contextul actual economic, căutăm să găsim o cale de mijloc în care să plătim cât mai mult din această sumă, fără să periclităm echilibrul fiscal bugetar al ţării”, a afirmat el, după intervenţia din deschiderea conferinţei “Space and Security for Eastern Europe – Romania, 10 years in the European Space Agency”, organizată de Agenţia Spaţială Română.

De asemenea, ministrul a adăugat că această cotizaţie reprezintă de fapt “o investiţie extrem de rentabilă pentru România”.

“Noi trebuie să plătim această datorie în cât mai scurt timp, astfel încât să redevenim membri cu drepturi depline ai European Space Agency (ESA). Noi trebuie să dăm până în luna octombrie minim 60 – 60 şi ceva de milioane de euro. Este o sumă importantă, pentru a putea să reglăm lucrurile cu Agenţia Spaţială Europeană”, a precizat el.

Mai mult, Sebastian Burduja a mărturisit că găseşte decizia de a nu mai plăti cotizaţia României la ESA drept “inexplicabilă”.

În acest context, ministrul a menţionat că dreptul de vot al României la ESA este suspendat, ţara noastră fiind singura în această situaţie. Totuşi, în această perioadă, experţii români au acces la programele ESA.

“Nu ştim cât mai durează indulgenţa Agenţiei Spaţiale Europene”, a completat Burduja.