Connect with us

ROMÂNIA

Premierul Nicolae Ciucă: Am obținut garanții de la Comisia Europeană că România va putea folosi în continuare gazul și energia nucleară

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Premierul Nicolae Ciucă a declarat miercuri că a ”obținut garanții” de la Comisia Europeană că România va putea folosi în continuare gazul și energia nucleară în timpul tranziției către energia verde.

Anunțul a fost făcut de premierul Nicolae Ciucă în debutul ședinței Executivului, în cadrul căreia a prezentat și rezultatele vizitei sale de luni și de marți de la Bruxelles.

Am abordat teme importante pentru cetățeni: gestionarea pandemiei COVID-19, atât sub aspect sanitar, cât din perspectiva implicațiilor în plan economic și social, continuarea campaniei de vaccinare, eforturile de relansare economică, folosirea banilor europeni. Am obținut garanții că România va putea folosi în continuare gazul și energia nucleară pentru a-și consolida economia, asumându-și tranziția la energia verde și implementarea, pe o scară mai largă, a digitalizării”, a spus prim-ministrul.

 

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a solicitat Comisiei Europene adoptarea “cât mai curând a unui act delegat complementar privind taxonomia, care să includă gazul natural și energia nucleară”, în cadrul unei întrevederi pe care a avut-o marți, la Bruxelles, cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în contextul vizitei efectuate la instituțiile UE și la NATO

Premierul României a făcut referire și la obiectivul major al Uniunii vizând dubla tranziție verde și digitală, asigurând de susținerea României pentru avansarea acestuia, ca premisă pentru dezvoltarea în perspectivă a Uniunii și a statelor sale membre, pentru adaptarea la cerințele unei economii a viitorului. În același timp, premierul Nicolae Ciucă a susținut că soluțiile care vor fi formulate la nivelul UE pentru atingerea acestor obiective trebuie să fie echilibrate, adaptate la realitățile economice și sociale din statele membre, inclusiv România, astfel încât să nu prezinte riscul accentuării diferențelor de dezvoltare din interiorul Uniunii și să afecteze stabilitatea economică a statelor membre.

“Premierul Ciucă a reiterat importanța adoptării cât mai curând a unui act delegat complementar privind taxonomia, care să includă gazul natural și energia nucleară“, a transmis Guvernul.

Premierul a participat la un dineu de lucru cu președintele Consiliului European, Charles Michel, căruia i-a subliniat importanța pe care resursele de gaze naturale şi energia nucleară o au în susținerea activității economice de la nivel național, pentru România fiind esențială menținerea rolului acestora în procesul de tranziție. Premierul României a menționat, în context, importanța adoptării cât mai curând a actului delegat complementar privind taxonomia, care să includă gazul natural și energia nucleară.

Uniunea Europeană va include probabil gazele naturale şi proiectele din domeniul energiei nucleare pe lista investiţiilor “verzi”, care va fi prezentată la mijlocul lunii ianuarie, a anunţat Thierry Breton, comisarul pentru piaţa internă, zilele trecute.

De altfel, președintele Klaus Iohannis a cerut din nou, săptămâna trecută, Comisiei Europene să includă energia nucleară și gazele pe lista investiţiilor “verzi”, în timp ce liderii UE au eșuat în a ajunge la un răspuns comun privind criza energiei. După două runde de discuţii intense care au avut loc joi la Bruxelles, şefii de stat şi de guvern au renunţat la planurile care vizau adoptarea unui comunicat cu privire la criza energetică la finalul summitului Consiliului European.

Asemenea solicitărilor transmise și la Consiliul European precedent, preşedintele Iohannis a reamintit importanţa vitală a gazului şi a energiei nucleare pentru România în asigurarea securităţii energetice, a accesului la energie la preţuri accesibile şi a unei tranziţii energetice echitabile.

În spectrul mai larg al măsurilor privind care vizează pachetul “Green Deal”, mai multe țări UE, între care și Franța și Româniafac apel la includerea energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”. ”Toate evaluările științifice solicitate de Comisia Europeană cu privire la impactul energiei nucleare asupra mediului au ajuns la aceeași concluzie: nu există nicio dovadă științifică care să demonstreze că energia nucleară este mai puțin prietenoasă cu clima decât oricare dintre sursele de energie incluse în taxonomie”, se arată într-o declarație semnată lunile trecute de reprezentanții Franței, Poloniei, Ungariei, Slovaciei, Bulgariei, Croației, Sloveniei, României, înainte de hotărârea Comisiei Europene cu privire la includerea sau nu a gazelor naturale și energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”.

În schimb, Germania și alte patru state UE au cerut Comisiei Europene să nu accepte propunerea Franței și României de a include energia nucleară pe lista investițiilor “verzi”.

Într-un semnal clar al angajamentului României în această direcție, președintele Klaus Iohannis și emisarul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au anunțat la summitul liderilor mondiali de la COP26 planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, o centrală cu reactor modular de mici dimensiuni (SMR), “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei. România va deveni astfel prima țară din lume în care va fi implementată tehnologia americană a reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni. Prin această intenție, România va include Reactoare Modulare Mici (SMR) în sistemul național de producere a energiei până în anul 2028, ceea ce va consolida parteneriatul cu SUA în domeniul nuclear civil. Acordul a fost salutat de John Kerry, care a calificat acest pas drept unul “vizionar” și “de pionierat” din partea României, care a arătat că și Franța susține acest tip de energie.

Uniunea Europeană este pe punctul de a finaliza partea de climă din taxonomia sa privind finanţarea sustenabilă, o reglementare inovatoare care vizează direcţionarea capitalului privat dinspre activităţile economice poluante spre cele pe care UE le consideră a fi prietenoase cu mediul. UE şi-a propus o reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, pentru a ajunge la neutralitate climatică până în 2050.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

Published

on

Premierul Nicolae Ciucă a solicitat instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții Comisiei Europene astfel încât România să poată accesa resursele puse la dispoziție în cadrul acestui plan, în contextul în care, săptămâna trecută.

Potrivit unui comunicat al instituției remis CaleaEuropeană.ro, prim-ministrul a prezidat luni reuniunea de la Palatul Victoria a Comitetului de monitorizare a Planului Național de Redresare și Reziliență al României. Cu acest prilej, a fost analizată situația apelurilor de proiecte competitive necesare pentru investițiile prevăzute și aprobate în cadrul PNRR.

Prin activitatea de până acum, Guvernul a dovedit că și-a îndeplinit obiectivele pentru fiecare etapă a PNRR și o va face în continuare, a subliniat șeful Executivului.

”Vrem să ne asigurăm că pașii pe care îi parcurgem sunt optimi pentru atingerea țintelor și jaloanelor asumate de România. Continuarea dialogului cu Comisia Europeană ne dă posibilitatea să clarificăm din timp toate acele elemente luate în considerare de experți la evaluarea apelurilor de proiecte finanțate prin PNRR. Timpul și ritmul în care acționăm acum sunt decisive pentru ca reformele și investițiile pe care România și le-a propus să se concretizeze cât mai repede în beneficiul românilor și economiei naționale”, a subliniat prim-ministrul Nicolae Ciucă.

Citiți și:
Nicolae Ciucă: A fost accesat deja primul miliard de euro din PNRR. România începe să valorifice cele aproape 30 de mld. de euro

În cadrul PNRR, în Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României (CID), sunt prevăzute și aprobate investiții care includ 69 apeluri de proiecte competitive, cu o valoare totală de 13,462 miliarde de euro (reprezentând aprox. 47% din valoarea totală a PNRR), din care 28 au termen de lansare în primele două trimestre ale acestui an.

Până acum au fost identificate 20 de apeluri care includ scheme care trebuie notificate la Consiliul Concurenței, a rezultat din analiza datelor puse la dispoziție de ministere și celelalte instituții care gestionează implementarea PNRR. Dintre acestea, 8 au fost avizate sau sunt în curs de avizare la Consiliul Concurenței, iar restul de 12 se află în diverse stadii de elaborare.

Este vorba despre proiecte de investiții care vizează pădurile și protecția biodiversității, managementul deșeurilor, eficiența energetică și  reziliența clădirilor, domeniul energiei, transformarea digitală, sprijin pentru mediul de afaceri și cercetare, dezvoltare și inovare, dezvoltarea infrastructurii pentru transportul verde, turismul, cultura și buna guvernanță.

”Felicit Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru că azi, în primele trei ore de la lansarea proiectelor, a înregistrat deja cereri de finanțare pentru peste 800 de milioane de euro din bugetul total de 2,7 miliarde al Fondului Local, componentă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Procedurile transparente și buna organizare sunt necesare pentru a ne asigura că reușim să accesăm fiecare euro din cele 30 de miliarde”, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a dat undă verde mai multor măsuri propuse de România pentru implementarea PNRR și schemelor de ajutor de stat așteptate de IMM-uri, anunț făcut de ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, după efectuarea unei vizite la Bruxelles.

De altfel, după vizita care a avut loc în perioada 10-12 mai, ministrul Marcel Boloș a și semnat angajamentele operaționale pentru PNRR ca pas esențial și condiție obligatorie pentru transmiterea primei cereri de plată, în valoare de 2,944 miliarde euro, din care 2,037 miliarde euro reprezintă sprijin nerambursabil (granturi) și 0,907 miliarde euro sprijin sub formă de împrumut.

România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro după ce miniștrii economiei și finanțelor din statele membre ale Uniunii Europene au dat undă verde, la 28 octombrie, Planul Național de Redresare și Reziliență, nu înainte ca președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să evalueze pozitiv, la București, acest document prin intermediul căruia țara noastră va putea să-și redreseze economia și să-și construiască reziliența în urma pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală

Acest lucru a permis Comisiei Europene să transfere țării noastre, la 2 decembrie 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13 % din totalul de granturi alocate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). 

Ccea de-a doua tranșă de 1,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, alocată la 12 ianuarie, a venit să întregească prefinanțarea acordată României, lucru posibil după ce Guvernul a aprobat, la 22 decembrie, Acordul de împrumut dintre Comisia Europeană și țara noastrăsemnat anterior acestui moment de ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, pentru cele 14,94 miliarde de euro din PNRR, care cuprinde 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în jurul a șase piloni și a cincisprezece componente. 

În tot acest proces de implementare, țara noastră va beneficia de sprijinul Comisiei Europene printr-un proiect în colaborare cu Banca Mondială

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu vicepreședintele companiei Lockheed Martin despre consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă s-a întâlnit luni, la Palatul Victoria, cu vicepreședintele pentru afaceri internaționale al companiei Lockheed Martin, Raymond Pisseli. În cadrul întrevederii, au fost analizate oportunitățile de a consolida componenta economică a Parteneriatului Strategic cu SUA, fiind prezentate inițiativele Lockheed Martin în domeniul cooperării industriale și de cercetare-dezvoltare, alături de companiile și instituțiile românești, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Premierul a subliniat importanța sprijinului acordat de Statele Unite ale Americii din perspectiva accesului la tehnologie performantă în domeniul apărării, precum avioane multi-rol, sistemele Himars, Patriot sau bateriile anti-rachetă de la Marea Neagră.

Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Economiei conlucrează strâns pentru ca industria de apărare românească să aibă capacitatea gestionării cooperării cu partenerii trans-atlantici. În acest sens, creșterea bugetului apărării la 2,5 la sută din PIB, începând cu anul viitor, va oferi noi oportunități de finanțare industriei de profil.

Compania Lockheed Martin este prezentă de 25 de ani în România, fiind implicată în mai multe proiecte care au un impact semnificativ în diverse domenii.

În contextul geopolitic actual, generat de relevanța strategică a Mării Negre și de nevoia întăririi rezilienței, inclusiv din perspectivă economică, proiectele de dezvoltare vizează o colaborare de lungă durată, cu o abordare integrată a multiplelor platforme în care se colaborează la acest moment.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja: România trebuie să achite „minim 60 de milioane de euro” din datoria pe care o are la Agenția Spațială Europeană

Published

on

© Romanian Space Agency (ROSA) / Facebook

Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, a declarat luni că România trebuie să achite “minim 60 de milioane de euro” din datoria pe care o are la Agenţia Spaţială Europeană, informează Agerpres.

“România are o situaţie dificilă, pentru că în perioada 2017 – 2019 nu şi-a achitat cotizaţia la Agenţia Spaţială Europeană, devenind singura ţară care, din păcate, nu a făcut asta. Ulterior, din 2019 încolo, noi am început să plătim (…) din aceste sume restante care în acest moment ajung la aproape 100 de milioane de euro, deci o sumă substanţială şi, în contextul actual economic, căutăm să găsim o cale de mijloc în care să plătim cât mai mult din această sumă, fără să periclităm echilibrul fiscal bugetar al ţării”, a afirmat el, după intervenţia din deschiderea conferinţei “Space and Security for Eastern Europe – Romania, 10 years in the European Space Agency”, organizată de Agenţia Spaţială Română.

De asemenea, ministrul a adăugat că această cotizaţie reprezintă de fapt “o investiţie extrem de rentabilă pentru România”.

“Noi trebuie să plătim această datorie în cât mai scurt timp, astfel încât să redevenim membri cu drepturi depline ai European Space Agency (ESA). Noi trebuie să dăm până în luna octombrie minim 60 – 60 şi ceva de milioane de euro. Este o sumă importantă, pentru a putea să reglăm lucrurile cu Agenţia Spaţială Europeană”, a precizat el.

Mai mult, Sebastian Burduja a mărturisit că găseşte decizia de a nu mai plăti cotizaţia României la ESA drept “inexplicabilă”.

În acest context, ministrul a menţionat că dreptul de vot al României la ESA este suspendat, ţara noastră fiind singura în această situaţie. Totuşi, în această perioadă, experţii români au acces la programele ESA.

“Nu ştim cât mai durează indulgenţa Agenţiei Spaţiale Europene”, a completat Burduja.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA4 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

ROMÂNIA14 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu vicepreședintele companiei Lockheed Martin despre consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA

NATO25 mins ago

Klaus Iohannis: România salută decizia Suediei de a adera la NATO și susține un proces rapid de extindere. Alianța noastră va fi mai puternică ca niciodată

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

NATO1 hour ago

Decizie istorică la Stockholm: Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja: România trebuie să achite „minim 60 de milioane de euro” din datoria pe care o are la Agenția Spațială Europeană

CONSILIUL UE2 hours ago

UE prelungește până în 2025 sancțiunile împotriva atacurilor cibernetice care amenință statele membre

SUA3 hours ago

Declarație transatlantică privind tehnologia și comerțul: SUA și UE au ajuns la noi înțelegeri pentru investiții în semiconductori, acordarea licențelor sau integritatea informațiilor în situații de criză

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 hours ago

Nicolae Ciucă: Acordul între BEI și Transgaz pentru elaborarea strategiei de decarbonizare constituie un pas important pentru România în dezideratul său de a face tranziția către o economie verde

U.E.3 hours ago

Lituania critică opoziția Ungariei față de embargoul asupra petrolului rusesc: ”Întreaga UE este ținută ostatică de un stat membru”

ROMÂNIA4 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO1 day ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO1 day ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL1 day ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO1 day ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE6 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

Team2Share

Trending