Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene a adoptat marți, la Bruxelles, prima listare de persoane sancționate în baza noului regim de sancțiuni al UE pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova, regim creat la propunerea ministrului român de externe, Bogdan Aurescu, care a salutat adoptarea acestei decizii, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Decizia vine cu două zile înainte de summitul Comunității Politice Europene de la Chișinău, în ajunul aceleiași reuniuni fiind anunțată și dublarea sprijinului macro-financiar al UE pentru Republica Moldova. După 150 de milioane de euro alocați în aprilie 2022, Consiliul a majorat această sumă cu 145 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că Moldova va avea la dispoziție în total 295 de milioane de euro.

RO🇷🇴 salută adoptarea azi a primelor listări de persoane cf. regimului de sancțiuni UE ce vizează acțiuni de destabilizare a RMD🇲🇩, creat în timp record, la propunerea mea. RO va continua să sprijine rezilienta, integrarea🇪🇺 & calea democratică a RMD🇲🇩.@nicupopescu @sandumaiamd

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) May 30, 2023

Acordul politic privind crearea regimului de sancțiuni a fost obținut la reuniunea Consiliului Afaceri Externe din 24 aprilie 2023, procesul de adoptare a regimului fiind finalizat din punct de vedere procedural la 28 aprilie 2023.

România a deținut un rol central în crearea acestui regim de sancțiuni al UE, precum și în întocmirea pachetului de listări. Demersurile politico-diplomatice ale MAE au determinat un sprijin solid din partea tuturor statelor membre ale UE și a instituțiilor europene, ceea ce a condus la adoptarea regimului într-un timp record – fiind cel mai rapid proces de creare a unui regim de sancțiuni UE de până acum.

Pachetul adoptat pe 30 mai cuprinde cinci persoane listate în baza regimului de sancțiuni pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova, precum și două persoane listate în baza regimului de măsuri restrictive pentru acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, acestea din urmă fiind în strânsă conexiune cu acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova

“Aprobarea listărilor constituie un pas important în sancționarea celor responsabili de acțiuni destabilizatoare, iar decizia are o importanță deosebită în contextul regional actual marcat de consecințele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, precum și de presiunile hibride, ample și sistematice la adresa Republicii Moldova, care includ ingerințe în procesele politice interne și tentative de subminare a ordinii constituționale. România are un interes major în implementarea acestui regim de sancțiuni și a listărilor de persoane în baza acestuia, din considerente care privesc inclusiv asigurarea securității, rezilienței și stabilității în Vecinătatea Estică în ansamblul său, fiind, de asemenea, o măsură care va spori securitatea României și a cetățenilor ei. România rămâne un susținător ferm al parcursului european al Republicii Moldova și continuăm să sprijinim activ ancorarea sa fermă și ireversibilă în valorile democrației și statului de drept’’, a declarat cu acest prilej ministrul Bogdan Aurescu.

În baza regimului de sancțiuni privind R. Moldova, au fost listate următoarele persoane:

Ilan Șor: președinte al Partidului Șor și om de afaceri implicat în finanțarea ilegală a partidelor politice din R. Moldova, incitare la violență împotriva opoziției democratice și intimidare a autorităților statului, precum și organizarea de tabere de instruire pentru persoane în scopul de a provoca acțiuni violente în cadrul protestelor de stradă din R. Moldova;

Igor Chaika: om de afaceri rus cu influență în spectrul politic de la Chișinău implicat în canalizarea banilor către activele serviciilor secrete ruse din R. Moldova, cu scopul de facilita acțiuni de destabilizare a R. Moldova;

Gheorghe Cavcaliuc: fost șef adjunct al Inspectoratului General de Poliție și președinte al Partidului Acasă Construim Europa, este responsabil de acte destabilizatoare, implicare în protestele violente din perioada recentă din R. Moldova. Totodată, este implicat în tentative de răsturnare a guvernului ales în mod democratic, prin crearea unui guvern din umbră;

Marina Tauber: vicepreședinte al Partidului Șor și mâna dreaptă a lui Ilan Șor, a contribuit semnificativ la protestele violente, făcând parte dintre principalii organizatori ai acestora. Încălcând măsurile dispuse de Parchetul Anticorupție, aceasta a folosit dispozitive de comunicare speciale pentru a transmite instrucțiuni directe privind recrutarea, transportul și remunerarea protestatarilor;

Vladimir Plahotniuc: fost președinte al Partidului Democrat din R. Moldova, face obiectul a numeroase proceduri penale în legătură cu infracțiuni legate de deturnarea de fonduri ale statului moldovean și transferul ilegal al acestora în afara țării. În ultimii ani, chiar și atunci când nu a deținut nicio funcție în stat, Plahotniuc a continuat să influențeze negativ politica din R. Moldova.

În baza regimului de sancțiuni privind Ucraina, dar pentru acțiuni cu efect destabilizator în R. Moldova:

Aleksandr Kalinin: liderul Partidului Regiunilor din R. Moldova, a sprijinit în mod constant acțiuni care amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, prin sprijinirea forțelor militare din Rusia și promovarea simbolurilor invaziei;

Grigore Caramalac: președintele Fundației IFAVIS, este responsabil de organizarea, prin fundația pe care a fondat-o, de evenimente patriotice în teritoriile ocupate din estul Ucrainei, cu sprijinul autorităților de ocupație.

Crearea acestui regim de sancțiuni se înscrie în seria de acțiuni politico-diplomatice inițiate de România în sprijinul Republicii Moldova, printre care sunt de amintit: obținerea, în 2022, prin demersuri la cel mai înalt nivel, a deciziei Consiliului European de acordare a statutului de candidat la aderarea la UE; crearea, în 2022, a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, la inițiativa ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu împreună cu omologii săi din Germania și Franța, care a adunat deja fonduri substanțiale pentru Republica Moldova și acordă sprijin prin grupurile sale de lucru pentru procesul de reformă pentru aderare; crearea Misiunii de Parteneriat UE în Republica Moldova (EUPM Moldova) prin decizia Consiliului Afaceri Externe din 24 aprilie 2023 și lansată la Consiliul Afaceri Externe din 22 mai 2023, MAE român obținând ca aceasta să fie condusă de un diplomat român – Misiunea civilă vizează sporirea rezilienței sectorului de securitate al Republicii Moldova în domeniul gestionării crizelor și al amenințărilor hibride, inclusiv în ceea ce privește securitatea cibernetică și acțiunile de dezinformare; și multe altele.

În baza regimului de sancțiuni al UE pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova, UE poate lua măsuri restrictive pentru contracararea acțiunilor care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova, precum și democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea acesteia.

Sancțiunile pot viza persoanele care subminează procesul politic democratic, inclusiv organizarea alegerilor, sau care încearcă să răstoarne ordinea constituțională, spre exemplu prin acte de violență. De asemenea, regimul de sancțiuni poate viza persoane care se angajează în abateri financiare grave în ceea ce privește fondurile publice și exportul neautorizat de capital, în măsura în care ar putea prelua controlul sau influența serios activitățile autorităților statului. Deciziile privind măsurile restrictive includ interdicția de călătorie, înghețarea fondurilor și a resurselor economice, precum și interdicția de a pune fonduri și resurse economice la dispoziția persoanelor fizice și juridice, entităților sau organismelor responsabile de acțiuni sau politici care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova.

Regimul de sancțiuni este conform cu și implementează concluziile Consiliului European din 15 decembrie 2022, în conformitate cu care UE va continua să sprijine Republica Moldova în acțiunile de combatere a consecințelor multiple ale războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. El vine în completarea măsurilor restrictive implementate de SUA (octombrie 2022) și Regatul Unit (decembrie 2022) în legătură cu persoane asociate acțiunilor destabilizatoare în Republica Moldova.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, va inaugura miercuri, la Chișinău, noua misiune de parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova și va înmâna oficial noile echipamente furnizate de UE pentru forțele armate ale Republicii Moldova.

Joi, 1 iunie, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și șeful diplomației UE, Josep Borrell, vor participa la cea de-a doua reuniune a Comunității Politice Europene, găzduită de Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, informează Serviciul European de Acțiune Externă într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Șefi de stat sau de guvern de pe întreg continentul se vor reuni la Bulboaca, în Republica Moldova, pentru a promova dialogul politic și cooperarea în vederea consolidării securității, stabilității și prosperității continentului european.

Înaintea summitului, miercuri, 31 mai, președintele von der Leyen se va întâlni cu președinta Sandu.

Mai târziu în aceeași zi, Josep Borrell va inaugura oficial noua misiune de parteneriat a Uniunii Europene în Moldova, împreună cu viceprim-ministrul și ministrul de externe Popescu și ministrul de interne, Ana Revenco.

Consiliul Uniunii Europene a lansat săptămâna trecută Misiunea de parteneriat al UE în Republica Moldova (MPUE Moldova) în cadrul politicii de securitate și apărare comune pentru a spori reziliența sectorului de securitate din această țară.

Scopul misiunii, instituită oficial la 24 aprilie 2023 la cererea autorităților din Republica Moldova și la propunerea României, este de a contribui la consolidarea structurilor de gestionare a crizelor din Republica Moldova și de a spori reziliența acesteia la amenințările hibride, inclusiv la securitatea cibernetică, și de a combate manipularea și interferența informațiilor străine (FIMI). Șeful misiunii va fi diplomatul român Cosmin Dinescu. Comandantul operațiunii civile va fi Stefano Tomat, director general al SEAE pentru capacitatea civilă de planificare și conducere (CPCC).

Apoi, în prezența ministrului moldovean al apărării, Anatolie Nosatîi, Înaltul Reprezentant al UE va înmâna oficial echipamentul nou livrat Forțelor Armate ale Republicii Moldova, finanțat în cadrul Instrumentului european pentru pace.

La 1 iunie, în marja reuniunii Comunității Politice Europene, Borrell se va întâlni cu prim-ministrul moldovean Dorin Recean.

Statele membre ale Uniunii Europene au decis marți, cu două zile înainte de summitul Comunității Politice Europene de la Chișinău, să sporească de aproape de două ori valoarea asistenței macrofinanciare pentru Moldova, pe care au convenit să o acorde cu un an în urmă.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, în aprilie 2022, cu o zi înainte ca România, Germania și Franța să lanseze platforma de sprijin pentru Republica Moldova, instituția care grupează statele membre ale Uniunii adoptase legislația care permite UE să ajute financiar Moldova cu 150 de milioane de euro. Astăzi, în ajunul summitului CPE de la Chișinău, Consiliul a majorat această sumă cu 145 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că Moldova va avea la dispoziție în total 295 de milioane de euro.

Asistența macrofinanciară a Uniunii are ca scop sprijinirea stabilizării economice și a agendei de reforme structurale a Republicii Moldova, suplimentând resursele puse la dispoziție în cadrul acordului financiar cu FMI.

“Moldova poate continua să se bazeze pe UE. Vom continua să sprijinim Moldova, inclusiv din punct de vedere financiar. Având în vedere circumstanțele actuale, este oportun să dublăm fondurile pe care le punem la dispoziția Moldovei”, a declarat Elisabeth Svantesson, ministrul de finanțe al Suediei.

Din suma maximă de 295 de milioane de euro, UE va oferi până la 220 de milioane de euro sub formă de împrumuturi și până la 75 de milioane de euro sub formă de granturi. Asistența va contribui la acoperirea necesităților balanței de plăți a Moldovei, așa cum au fost identificate în programul FMI.

Există efecte negative considerabile ale războiului Rusiei din Ucraina asupra economiei moldovenești. Având în vedere că există în continuare un deficit rezidual semnificativ de finanțare externă în balanța de plăți a Moldovei pentru 2023, în plus față de resursele furnizate de FMI și de alte instituții multilaterale, Consiliul a considerat că este necesar să se majoreze asistența macrofinanciară a Uniunii acordată Moldovei. Această majorare este, în circumstanțele excepționale actuale, considerată a fi un răspuns adecvat la solicitarea Moldovei de sprijin pentru stabilizarea sa economică, în conjuncție cu programul FMI.

Prezenta decizie va intra în vigoare în a treia zi de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

UE și statele sale membre sunt unite în sprijinul lor neclintit pentru Moldova.

Moldova a primit statutul de țară candidată la UE în iunie 2022. Încă înainte de a i se acorda statutul de candidat la UE, Moldova a primit asistență financiară din partea UE în cadrul Instrumentului european de vecinătate. Această asistență este acum în creștere.

UE ajută Moldova în paralel cu programul Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru Moldova din 20 decembrie 2021, în cadrul mecanismului extins de creditare/mediu extins de creditare. În mai 2022, ca urmare a nevoilor de finanțare în creștere care decurg în mare parte din efectele războiului din Ucraina asupra economiei moldovenești, FMI a adoptat, de asemenea, o decizie de a crește sprijinul financiar acordat Moldovei.