Connect with us

FONDURI EUROPENE

Premierul Nicolae Ciucă: Avizul pozitiv pentru prima cerere de plată din PNRR, rezultatul efortului coordonat la nivel guvernamental. Pregătim transmiterea celei de-a doua cereri de plată

Published

on

© Guvernul României

Decizia Comisiei Europene de a da aviz pozitiv primei cereri de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Rezilientă confirmă disponibilizarea a 2,6 miliarde de euro pentru economia românească şi reprezintă rezultatul efortului coordonat la nivel guvernamental pentru îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor asumate pentru ultimul trimestru al anului trecut, a fost mesajul transmis de premierul Nicolae Ciucă.

” Valorificăm resursele de care România beneficiază prin PNRR și pregătim pentru această toamnă transmiterea celei de a doua cereri de plată, fundamentată pe realizarea a ceea ce ne-am asumat că facem în primele două trimestre ale acestui an, mai exact îndeplinirea a 51 de noi jaloane/ținte”, a mai spus prim-ministrul.

Acesta a dat asigurări că Guvernul monitorizează ”cu atenție tot ce ne-am asumat la nivel guvernamental prin acest mecanism european de finanțare pentru ca România să beneficieze de aproape 30 de miliarde de euro”.

”Am semnat deja contracte de finanțare pentru construcția de creșe, renovarea unor obiective sociale importante sau construcția altora noi, performante energetic, pentru realizarea de locuințe destinate tinerilor specialiști din sănătate și învățământ, pentru mobilitate urbană verde și dezvoltarea durabilă a localităților. Autostrada Moldova, proiect așteptat de mulți ani, are perspective certe de finanțare din PNRR după ce contractul a fost, de asemenea, semnat”, a detaliat Ciucă.

Premierul și-a exprimat convingerea că ”împreună cu resursele alocate prin Politica de Coeziune și prin exercițiile bugetare multianule, fondurile alocate României de Uniunea Europeană reprezintă o resursă cheie pentru dezvoltarea pe termen scurt, mediu şi lung a economiei şi societăţii româneşti”.

Comisia Europeană a aprobat joi o evaluare preliminară pozitivă a primei cereri de plată a României în valoare de 2,6 miliarde de euro, din care 1,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 0,8 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), instrumentul-cheie aflat în centrul NextGenerationEU.

Citiți și:
Ursula von der Leyen, “vești bune pentru România”: Comisia Europeană aprobă prima plată din PNRR. România va primi 2,6 de miliarde de euro după ce statele UE vor da undă verde evaluării Comisiei

La 31 mai 2022, România a prezentat Comisiei o cerere de plată bazată pe atingerea celor 21 de jaloane și ținte selectate din Decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru prima tranșă.

Acestea vizează reforme privind transportul durabil, decarbonizarea, siguranța rutieră, piața energiei electrice, înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, îmbunătățirea proceselor de administrare fiscală, intensificarea luptei împotriva corupției, reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii și sistemul de audit și control al României pentru punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență.

Comisia a transmis Comitetului economic și financiar (CEF) evaluarea sa preliminară pozitivă cu privire la îndeplinirea de către România a etapelor necesare pentru această plată, solicitându-i avizul.

Comisia urmează să țină cont de avizul CEF, care va fi emis în termen de cel mult patru săptămâni. În urma avizului CEF, Comisia va adopta decizia finală privind plata contribuției financiare, în conformitate cu procedura de examinare, prin intermediul unui comitet de comitologie. În urma adoptării deciziei de către Comisie, plata în favoarea României ar urma să fie efectuată.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

FONDURI EUROPENE

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sprijină România în accesarea fondurilor europene. Ministrul Marcel Boloș a semnat acordul privind asistența din partea BERD

Published

on

© MIPE

Ministrul Marcel Boloș și directorul regional pentru România și Bulgaria al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Mark Davis, au semnat marți la sediul MIPE Acordul de asistență pentru implementarea proiectelor finanțate prin intermediul fondurilor europene dintre Guvernul României și BERD.

Potrivit unui comunicat MIPE remis CaleaEuropeană.ro, la eveniment au mai participat Mihaela Mihăilescu, director adjunct pentru România al BERD, Dana Ionescu, specialist în infrastructură municipală al BERD, Carmen Moraru, secretar de stat și Răzvan Popescu, subsecretar de stat MIPE.

Obiectul Acordului este de a asigura sprijin României în realizarea obiectivelor privind dezvoltarea și implementarea politicilor de reformă structurală, îmbunătățirea nivelului de absorbție și a eficienței fondurilor aferente Politicii de Coeziune pentru perioada 2021 – 2027 și Mecanismului de Redresare și Reziliență.

”Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este un partener strategic pentru România prin acordarea de asistență tehnică pentru susținerea principalelor reforme, modernizarea administrației publice și implementarea proiectelor finanțate cu fonduri europene. Acordurile anterioare au consacrat colaborarea dintre Guvern și BERD şi sunt convins că vom continua în această manieră, pentru utilizarea cât mai eficientă a fondurilor europene. Le mulțumesc pentru deschiderea față de România și pentru  disponibilitatea de a susține în continuare eforturile noastre de a ne atinge obiectivele de dezvoltare și de a maximiza oportunitățile fără precedent pe care le aduc fondurile din Politica de Coeziune și Mecanismul de Redresare și Reziliență”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Anterior semnării acestui Acord, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a realizat, împreună cu ministerele de linie, autoritățile de management și cu autoritățile publice implicate în modernizarea administrației publice și realizarea reformelor structurale, identificarea nevoilor de asistență tehnică.

Cum este România sprijinită de BERD 

Expertiza oferită de Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare va sprijini următoarele tipuri de intervenții:

  • Legislație, strategii și programe de investiții sectoriale în domenii cheie;
  • Sprijin pentru pregătirea și implementarea proiectelor și schemelor de investiții care urmează să primească finanțare în perioada de programare 2021–2027;
  • Întărirea capacității instituțiilor administrației publice și instituțiilor sectoriale, sprijin pentru implementarea reformelor structurale, inclusiv în sectoarele de infrastructură, cât și pentru monitorizarea și evaluarea programelor și proiectelor finanțate cu fonduri europene.

Au fost identificate 9 domenii orientative de cooperare:

  • Orașe verzi (Planuri de Acțiune pentru Orașe Verzi);
  • Sectorul apei;
  • Infrastructura naţională și locală/regională;
  • Energie din surse regenerabile și planuri de decarbonizare;
  • Termoficare;
  • Eficiență energetică;
  • Întreprinderi mici și mijlocii;
  • Instrumente financiare;
  • Parteneriat Public-Privat (PPP).

Odată cu semnarea Acordului, a fost încheiat contractul de asistență tehnică pentru evaluarea preliminară a instrumentelor de finanțare a măsurilor de eficiența energetică destinate mediului de afaceri, cu scopul de a identifica un instrument de finanțare dedicat, ce urmează a fi implementat în cursul anului viitor.

Acordul semnat marți este al treilea de acest fel semnat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, alte două acorduri de asistență fiind încheiate în 2013 și 2016.

Semnarea Acordului de asistență tehnică dintre Guvernul României, reprezentat prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a fost aprobată în Executiv în data de 12 octombrie.

BERD deține un portofoliu de 180 de proiecte active în România, în valoare de 2,2 miliarde de euro. Numărul de proiecte derulate până în prezent se apropie de 500 cu o investiție cumulată de 10 miliarde de euro.

În plan internațional, are un capital subscris de 29,8 miliarde euro (la sfârșitul anului 2021), cele mai semnificative contribuţii aparţinând SUA – 10% din capital, Japonia, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie – fiecare câte 8,6%, Rusia – 4% și Canada – 3,4%.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

România primește primii bani din PNRR: Comisia Europeană a efectuat plata primei tranșe de 2,6 de miliarde de euro către țara noastră

Published

on

© European Union 2022 - Source : EC Audiovisual

Comisia Europeană a efectuat joi prima plată de 2,6 miliarde de euro către România în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, anunțul executivului european fiind făcut la finalul vizitei premierului român Nicolae Ciucă la Bruxelles, care a cuprins și o întrevedere cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.

Plata în valoare de 2,6 miliarde de euro cuprinde 1,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 0,8 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, fără prefinanțare, informează Comisia Europeană într-un comunicat, executivul de la Bruxelles precizând că aceasta a fost posibilă datorită îndeplinirii de către România a celor 21 de etape și obiective legate de prima tranșă.

Acestea acoperă mai multe reforme care contribuie la tranziția digitală, precum și în domeniile mobilității durabile, decarbonizării, auditului și controlului, educației și sănătății, precum și etape preliminare în reformele fiscale și ale sistemului de pensii.

Sunt incluse, de asemenea, măsuri de sprijinire a întreprinderilor și de asigurare a bunei guvernanțe a țării.

La fel ca pentru toate statele membre, plățile efectuate în cadrul mecanismului de redresare și reziliență (RRF), instrumentul-cheie care se află în centrul NextGenerationEU, sunt bazate pe performanță și sunt condiționate de punerea în aplicare de către România a investițiilor și reformelor descrise în planul său de redresare și reziliență.

La 31 mai 2022, România a prezentat Comisiei o cerere de plată bazată pe îndeplinirea celor 21 de etape și obiective stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru prima tranșă.

Citiți și Ursula von der Leyen, “vești bune pentru România”: Comisia Europeană aprobă prima plată din PNRR. România va primi 2,6 de miliarde de euro după ce statele UE vor da undă verde evaluării Comisiei

La 15 septembrie 2022, Comisia a aprobat o evaluare preliminară pozitivă a cererii de plată a României. Avizul favorabil al Comitetului economic și financiar privind cererea de plată a deschis calea pentru adoptarea de către Comisie a unei decizii finale privind plata fondurilor. Săptămâna trecută, Comisia Europeană a autorizat plata primei cereri din PNRR.

Planul global de redresare și reziliență al României va fi finanțat prin granturi în valoare de 12,1 miliarde de euro și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro.

Sumele plăților efectuate către statele membre sunt publicate în tabloul de bord privind redresarea și reziliența, care arată progresele înregistrate în punerea în aplicare a RRF în ansamblu și a planurilor individuale de redresare și reziliență.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Marcel Ciolacu: Apartenența la UE este un avantaj pentru fermierii români. Agricultura românească a primit peste 20 de miliarde de euro începând cu 2015

Published

on

© captură video/ Marcel Ciolacu - Facebook

Agricultura românească a primit peste 20 de miliarde de euro începând din 2015, de când a început actualul ciclu de plăți din fonduri europene, iar în primele nouă luni ale acestui an, în conturile fermierilor români au intrat 2,57 miliarde de euro, a susținut miercuri președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, în cadrul conferinței de deschidere a Indagra, informează Agerpres.

”Apartenența la UE este un avantaj pentru fermierii români și ne asigurăm că valorificare corectă a acestor bani este un avantaj. În primele nouă luni ale acestui an, în conturile României şi, implicit, ale fermierilor români au intrat 2,57 miliarde de euro. La acestea se vor adăuga 1,3 miliarde de euro reprezentând avansul la plăţile directe, plăţi care au început deja din 16 octombrie. La această dată, deja au intrat aproape 800 de milioane de euro către 375.000 de fermieri, iar plăţile la timp vor continua, pentru că ştim cât de importantă este asigurarea fondurilor pentru pregătirea anului următor agricol. Din 2015, de când a început actualul ciclu de plăţi din fonduri europene, agricultura românească a primit peste 20 de miliarde de euro, bani investiţi în producţia românească, în dotarea fermelor şi unităţilor de procesare româneşti cu echipamente moderne, în inputuri menite să crească productivitatea şi sustenabilitatea afacerilor româneşti din agricultură. Avem fermieri pricepuţi, avem tehnologie de ultimă generaţie pe care o puneţi dumneavoastră la dispoziţie, avem pământ roditor şi, foarte important, în sfârşit, avem o strategie clară, coerentă, de dezvoltare a agriculturii pentru perioada 2023 – 2027”, a declarat Ciolacu.

România a transmis Planul Național Strategic către Comisia Europeană la 18 octombrie.

Alocările pentru perioada de tranziție 2021-2022 se ridică la 6,2 miliarde de euro, urmând ca din 2023, prin Planul Național Strategic să fie cheltuite aproximativ 15,9 miliarde de euro.

Cât privește Indagra, aceste este cel mai cunoscut eveniment agricol din țara noastră, găzduit de Romexpo, și poate fi vizitat până pe 30 octombrie.

În paralel, va avea loc şi Indagra Food – târgul internaţional pentru industria alimentară, la care sunt aşteptate peste 412 de firme expozante.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA8 hours ago

MAE: Atitudinea „nejustificată și inamicală” a Austriei va avea „consecințe inevitabile” pentru relațiile bilaterale

U.E.8 hours ago

A fost adoptat programul ”Calea către deceniul digital”, esențial pentru transformarea digitală a UE până în 2030

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Președinta Parlamentului European cere Consiliului UE să găsească un compromis pentru aderarea României la Schengen: Sunt dezamăgită de amânarea aderării

ROMÂNIA14 hours ago

Klaus Iohannis, după ce Austria a blocat aderarea României la Schengen: Riscă să afecteze unitatea europeană. România merita un vot favorabil și nu ne vom opri până nu vom adera

POLITICĂ14 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, după ce România a ratat aderarea la Schengen: Vom relua procesul și vom proteja în continuare frontierele externe ale UE. Regretăm și nu înțelegem poziția inflexibilă a Austriei

Dan Motreanu14 hours ago

Dan Motreanu, revoltat de blocarea intrării României în Schengen de către Austria: O ticăloșie care nu a avut la bază niciun argument logic

SCHENGEN14 hours ago

Comisarul european Ylva Johansson, către cetățenii români: Meritați să fiți în Schengen! Împart dezamăgirea cu voi, iar aderarea României va rămâne prioritatea mea

Vasile Blaga15 hours ago

Vasile Blaga: Dacă cineva iese în câștig din poziția Austriei, iese Putin, pentru că va crea frustrare și în România și în Bulgaria

ROMÂNIA15 hours ago

Marcel Ciolacu: Opoziția nedreaptă a Austriei față de intrarea României în Schengen este un cadou gratuit de Crăciun pentru Putin. Viena s-a decuplat de Europa

Eugen Tomac15 hours ago

Eugen Tomac, după ce România a fost respinsă pentru aderarea la Schengen: Este cea mai mare umilință de când suntem membri UE

ROMÂNIA16 hours ago

Austria și Olanda au votat împotriva aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen. Aderarea Croației de la 1 ianuarie 2023, aprobată

Rareș Bogdan19 hours ago

Rareș Bogdan i-a subliniat cancelarului Austriei prezența puternică a mediului de afaceri austriac în România și posibilitatea unei crize la nivel european prin opoziția la aderarea la spațiul Schengen

SCHENGEN20 hours ago

Consiliul JAI: Austria sfidează apelul Comisiei Europene și reafirmă că va vota împotriva aderării României la Schengen

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

UE intensifică presiunea asupra Rusiei cu un al nouălea pachet de sancțiuni. Măsurile vizează figuri-cheie în atacurile din Ucraina și sectoarele bancar, energetic și tehnologic

SCHENGEN22 hours ago

Ministrul de interne, înainte de un Consiliu JAI istoric pentru România: Mandatul meu este clar, voi solicita vot pentru aderarea României la Schengen

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă anunță că România va cere joi un vot pentru aderarea la Schengen: Toate statele ne susțin, cu excepția Austriei. Mergem până la capăt, starea de incertitudine nu mai poate continua

ROMÂNIA4 days ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO7 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO1 week ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 week ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

Team2Share

Trending