Connect with us

ROMÂNIA

Premierul Nicolae Ciucă: Holocaustul din România, moment tulbure al istoriei naționale care nu trebuie uitat sau minimalizat

Published

on

© Print screen live videonico

Premierul Nicolae Ciucă, prezent în Templul Coral București, a adus un omegiu pios omagiu tuturor celor care și-au pierdut viația în urma Holocaustului din România și ale Pogromului legionar antievreiesc din București, datorită politicilor discriminatorii, antisemite și rasiste promovate de statul român într-un „moment tulbure al istoriei noastre naționale.”

„Acest capitol întunecat din trecutul nostru, când evreii din România au devenit victime ale tragediei Holocaustului, nu trebuie uitat sau minimalizat.Omagiindu-i pe cei morți sau deportați, pe cei obligați să-și părăsească țara, pe cei deposedați de bunurile lor, de drepturile și libertățile garantate de Constituție și tratați ca ființe inferioare, ne facem un examen de conștiință și încercăm să înțelegem cauzele și consecințele abdicării de la valorile și tradițiile poporului nostru, de la obligațiile pe care ni le-am asumat după Marea Unire de la 1918”, a transnis premierul României în discursul său. 

„Cinstim memoria celor peste 23.000 de evrei, cei mai mulți dintre ei fără a avea cetățenie română, care au fost alături de militarii români în bătăliile cumplitului Prim-Război Mondial, la sfârșitul căruia s-a întrupat România Unită. Națiunea română nu va uita niciodată această loialitate istorică remarcabilă a dumneavoastră în unul din momentele fundamentale ale istoriei noastre moderne”, a mai transmis acesta.

Potrivit prim-ministrului, „înființarea Comisiei pentru studierea Holocaustului în România a fost un act necesar și oportun. A afla adevărul despre tragedia sutelor de mii de cetățeni români în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost un act imperativ”.

„Tinerele generații trebuie să cunoască tragedia pe care oameni nevinovați au fost nevoiți să o traverseze doar pentru simplul fapt că erau evrei sau romi, tragedie pentru care statul român și instituțiile sale de atunci poartă principala răspundere. Pentru ca astfel de momente dureroase să nu mai fie posibile, pentru ca astfel de fapte să nu se mai întâmple, este necesară o vastă operă de educație civică, istorică și politică a întregii societăți, a tinerilor în special”, a mai adăugat acesta în discursul său.

„Toate guvernele României post decembriste au înțeles necesitatea implicării în prezervarea patrimoniului evreiesc și în dezvoltarea vieții evreiești din țara noastră. Sunt convins, ca și colegii mei, membri ai Guvernului, că doar prin cultivarea toleranței și respectului față de cei din jur putem să ne bucurăm împreună de pace și bunăstare”, a conchis Nicolae Ciucă. 

În cadrul ceremoniei dedicate Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, de la Templul Coral, Președintele Klaus Iohannis a transmis suntem un model de bune practici în regiune, prin pașii pe care i-am făcut pentru asumarea corectă a trecutului, precum extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului.


Reamitim că există un cadru legislativ european asigură protecția împotriva violenței, discriminării și a manifestărilor de ostilitate motivate de antisemitism și incriminează negarea și denaturarea Holocaustului în întreaga Europa.

În 2005, Rezoluția privind comemorarea Holocaustului (60/7) a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite a desemnat data de 27 ianuarie ca zi internațională de comemorare a victimelor Holocaustului. La 27 ianuarie 1945, forțele aliate au eliberat lagărul de concentrare și de exterminare Auschwitz-Birkenau.

Rezoluția îndeamnă toate națiunile membre ale ONU să cinstească memoria victimelor Holocaustului și să încurajeze dezvoltarea de programe educaționale privind istoria Holocaustului, pentru a preveni viitoare acte de genocid. Aceasta solicită conservarea activă a siturilor Holocaustului care au servit drept lagăre de exterminare naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forțată și închisori.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ROMÂNIA

Marcel Ciolacu a fost numit vicepreședinte al Internaționalei Socialiste la nivelul Europei Centrale și de Est

Published

on

© Marcel Ciolacu/Facebook

Președintele Partidului Social Democrat (PSD), Marcel Ciolacu, a fost numit vicepreședinte al Internaționalei Socialiste la nivelul Europei Centrale și de Est, potrivit unui mesaj transmis pe pagina sa de Facebook. Liderul social-democrat a declarat, totodată, că stânga românească și PSD au primit o nouă recunoaștere internațională prin această numire. 

 

„Îi mulțumesc premierului spaniol Pedro Sanchez pentru încrederea pe care mi-a acordat-o pentru a fi alături de domnia sa în următorul mandat pe care îl va avea ca președinte al Internaționalei Socialiste. Acest post de vicepreședinte la nivelul Europei Centrale și de Est mă onorează și se datorează eforturilor făcute de #PSD, de toți colegii mei, în ultimii ani, în interiorul familiei noastre politice social-democrate. Este o nouă recunoaștere la nivel internațional a Partidului Social Democrat, după ce, în această toamnă, am obținut un post de vicepreședinte în conducerea PES prin europarlamentarul Victor Negrescu”, a afirmat Marcel Ciolacu.

De asemenea, acesta a amintit că PSD este partidul care a integrat România în UE și NATO.

„Cu PSD la guvernare se ridică MCV și avem o șansă foarte bună să aderăm la Schengen. Vom continua să fim aproape de toți colegii noștri social-democrați europeni pentru îndeplinirea obiectivelor noastre naționale alături și prin Internationala Socialistă. Uniți și puternici pentru România!”, a mai punctat președintele PSD.

Continue Reading

ROMÂNIA

Bogdan Aurescu: Reuniunea NATO de la București, o expresie a solidarității Aliate cu statele Flancului Estic și o reconfirmare a importanței strategice a României și a Mării Negre

Published

on

© MAE

Reuniunea miniștrilor de externe din cadrul NATO, de la București, în perioada 29-30 noiembrie, este o „expresie a solidarității Aliate cu statele Flancului Estic”, precum și o reconfirmare a importanței strategice a României și zonei Mării Negre pentru Alianță, a declarat ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, într-un interviu pentru Agerpres.

„Găzduim, aşadar, primul eveniment de nivel înalt al NATO într-un stat de pe Flancul Estic, aflat în prima linie de apărare a Alianţei, după agresiunea armată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Din aceste considerente, putem aprecia că este reconfirmat rolul major al Flancului Estic al NATO, inclusiv al României şi al Mării Negre, a cărei importanţă strategică a fost consacrată, la iniţiativa României, în Noul Concept Strategic. (…) reuniunea de la Bucureşti reprezintă o expresie a solidarităţii aliate cu statele Flancului Estic, precum şi a angajamentului NATO de a continua susţinerea pentru Ucraina şi de a sprijini celelalte state partenere din regiune, precum Republica Moldova şi Georgia. (…) Este un semnal clar al faptului că România, în această parte a lumii, contează, atât la nivelul NATO şi al Uniunii Europene, cât şi la nivel internaţional, în general”, a afirmat ministrul Bogdan Aurescu.

De altfel, acesta a punctat faptul că România joacă „un rol deosebit de activ” la nivel regional, european şi euroatlantic, mai ales în contextul războiului ilegal purtat de Rusia împotriva Ucrainei.

„Acest rol este cât se poate de pragmatic şi concret: de la sprijinul necondiţionat acordat celor peste 2,9 milioane de refugiaţi din Ucraina care ne-au trecut graniţele, până la implicarea extensivă în gestionarea efectelor acestei crize, inclusiv prin facilitarea tranzitului de cereale ucrainene către destinaţii terţe – peste 8,4 milioane de tone de cereale şi alte produse agricole ucrainene până în prezent”, a arătat șeful diplomației române.

De asemenea, Bogdan Aurescu a arătat că organizarea reuniunii în România este o oportunitate pentru promovarea priorităţilor României la nivelul NATO, a rolului şi contribuţiei României la Alianţă, precum şi a importanţei strategice a Mării Negre.

„Astfel, în primul rând voi reafirma, în cadrul reuniunii, priorităţile României pe linie de securitate şi apărare, cu accent asupra implementării cât mai rapide a tuturor deciziilor privind consolidarea Flancului Estic al NATO, în special la Marea Neagră. De asemenea, voi accentua necesitatea continuării consolidării Alianţei, la toate nivelele, în contextul ameninţării fără precedent reprezentate de Rusia, care demonstrează că Alianţa rămâne cea mai de succes organizaţie politico-militară din istorie. Totodată, un rol important va reveni şi relaţiei cu partenerii şi sprijinului pe care Alianţa îl acordă acestora, în perspectiva creşterii rezilienţei la nivel regional, obiectiv puternic susţinut de ţara noastră. NATO trebuie să îşi menţină susţinerea pentru Republica Moldova, Georgia şi Bosnia-Herţegovina, pentru ca aceste ţări să îşi consolideze şi mai departe capacitatea de a răspunde eficient ameninţărilor de securitate cu care se confruntă. Voi sublinia şi necesitatea intensificării, cu rezultate concrete, a cooperării şi coordonării NATO – UE în actualul context de securitate la nivel euroatlantic, inclusiv în spaţiul Mării Negre. De asemenea, vom evalua, în cadrul reuniunii, provocările la adresa securităţii Alianţei şi a răspunsului NATO faţă de acestea”, a declarat ministrul afacerilor externe.

Mai departe, Bogdan Aurescu a subliniat că războiul purtat de Rusia împotriva Ucraineai „este cea mai cruntă expresie a îngrijorărilor noastre de-a lungul timpului”. În acest sens, ministrul a precizat că sesiunea va reprezenta „un prilej pentru transmiterea unui mesaj puternic de solidaritate aliată cu Ucraina, de reiterare a sprijinului nostru pentru suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa ţării, precum şi pentru aspiraţiile euroatlantice ale Ucrainei”. 

Totodată, șeful diplomației române a declarat că anticipează că reuniunea de la București va reflecta din nou angajamentul ferm al statelor membre NATO de a continua şi intensifica asistenţa pentru Ucraina, în coordonare cu toţi partenerii relevanţi, în primul rând Uniunea Europeană”, atât în ceea ce privește dimensiunea politică, prin amplificarea dialogului și consultărilor cu Aliații ca răspuns la provocările de securitate cu care se confruntă autoritățile de la Kiev, cât și în ceea ce privește sprijinul practic, adică asistența operațională pentru armata ucraineană și susținerea eforturilor de modernizare a sectorului apărării.

În cele din urmă, Bogdan Aurescu a făcut referire și la sesiunea care va fi dedicată ţărilor partenere – Georgia, Republica Moldova şi Bosnia şi Herţegovina, precizând că unul dintre obiectivele României la această reuniune va fi evidenţierea importanţei continuării sprijinului Aliat pentru ca aceste state să îşi consolideze pe mai departe reziliența și capacitățile de a răspunde eficient ameninţărilor de securitate cu care se confruntă. În acest sens, ministrul a amintit consolidarea comunicării strategice, securitatea cibernetică, dar şi aprofundarea cooperării pe dimensiunea de apărare şi securitate.

Continue Reading

ROMÂNIA

Secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a reafirmat, la Kiev, determinarea României de a oferi asistență Ucrainei „atât timp cât va fi necesar”

Published

on

© MAE

Secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a reafirmat, la Kiev, determinarea României de a oferi asistență Ucrainei „atât timp cât va fi necesar” în contextul războiului de agresiune al Rusiei, precum și pentru avansarea agendei europene a țării, se arată într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, remis caleaeuropeana.ro.

Secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a efectuat o vizită la Kiev, în perioada 23-24 noiembrie 2022, împreună cu reprezentantele Austriei, Croației, Germaniei, Letoniei și Lituaniei în Consiliul Afaceri Generale, responsabile cu afaceri europene. La vizită au mai participat vicepreședintele Parlamentului European, Nicola Beer, precum și ministrul afacerilor externe al Principatului Liechtenstein. Acțiunea a avut loc la inițiativa ministrului pentru Uniunea Europeană şi Constituție al Austriei, Karoline Edtstadler.

Oficialii europeni au avut o întrevedere cu Prima Doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, precum și reuniuni cu femei în funcții de conducere în Ucraina – Prim-ministrul adjunct pentru integrare europeană şi euroatlantică, Olha Stefanishyna, ministrul adjunct al afacerilor interne, Meri Akopyan, președintele Parlamentului (Verkhovna Rada), Ruslan Stefanchuk, vicepreședinta Parlamentului, Olena Kondratiuk, deputați din Parlamentul Ucrainei. Totodată, programul a inclus și întâlniri cu reprezentanți ai Comitetului Internațional al Crucii Roșii, Crucii Roșii Ucrainene, Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), precum și cu studenți ai Universității Naționale din Kiev „Taras Shevchenko”. De asemenea, oficialii europeni au vizitat Centrul de Sprijin pentru Supraviețuire (Survival Relief Centre) și au ținut un moment de reculegere la monumentul dedicat comemorării foametei deliberate din perioada 1932-1933 din Ucraina, Holodomor.

Războiul de agresiune al Rusiei

Obiectivele principale ale vizitei oficialilor europeni au vizat reiterarea solidarității depline cu Ucraina în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse, reconfirmarea sprijinului pentru procesul de reconstrucție şi abordarea situației femeilor şi fetelor din zone de război şi conflict, conform Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU 1325 (2000) privind femeile, pacea şi securitatea. Astfel, participantele la vizită au susținut importanța unui rol activ al femeilor în procesul de luare a deciziilor curente şi viitoare privind Ucraina şi au subliniat că implicarea deplină a femeilor este esenţială pentru o dezvoltare sustenabilă în orice moment, pe timp de pace, în conflicte ori pe perioada de stabilizare și reconstrucție post-conflict.

Cu același prilej, secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a avut şi reuniuni bilaterale cu oficiali ucraineni din cadrul Biroului Președintelui Ucrainei, Ihor Zhovkva și Kyrylo Tymoshenko, cu secretarul de stat Yevhen Perebyinis din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi cu președinta Comitetului pentru Integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană din Parlamentul Ucrainei, Ivanna Klympush-Tsintsadze. Temele abordate au vizat, în principal, sprijinul multidimensional acordat de România pentru Ucraina, inclusiv în contextul proceselor de reconstrucţie și integrare europeană. 

Pe parcursul vizitei, atât în reuniunile comune, cât și în cele bilaterale, oficialul român a reiterat mesajele de condamnare a agresiunii ilegale a Federației Ruse împotriva Ucrainei, precum și a atacurilor militare asupra populației civile ucrainene, localităților și infrastructurii critice, cu încălcarea flagrantă a dreptului internațional. A exprimat sprijinul României pentru conduita eroică a poporului ucrainean în războiul brutal declanșat de Rusia, ale cărui consecințe dramatice se traduc în pierderi de vieți omenești, distrugerea totală sau parțială a orașelor, peste 8 milioane de persoane strămutate intern, care se confruntă cu privațiuni și neajunsuri majore în perioada dificilă a sezonului rece, peste 10.000 de minori transferați în locații necunoscute din Rusia și un număr impresionant de victime ale atrocităților comise de trupele de ocupație rusești, între care femei și fete expuse crimelor de război, violenței de gen și traficului de persoane.

În context, secretarul de stat Daniela Gîtman a reconfirmat conduita fermă a României față de Rusia în formatele multilaterale, precum și susținerea pentru regimul de sancțiuni la adresa Federației Ruse și asigurarea implementării depline a acestuia. Totodată, a reafirmat sprijinul prompt, concret și substanțial al României pentru Ucraina și solidaritatea cu poporul ucrainean, precum și determinarea autorităților române de a continua să ofere asistență atât timp cât va fi necesar. A reiterat angajamentul pentru asigurarea unui flux predictibil și sigur pentru grânele ucrainene pe piețele internaționale prin intermediul Culoarelor de Solidaritate (Solidarity Lanes). De asemenea, a subliniat aportul depus până în prezent de România în acest sens, atât prin creșterea capacităților de depozitare și export portuar, cât și prin dezvoltarea infrastructurii de transport, respectiv consolidarea punctelor de trecere a frontierelor. Secretarul de stat român a exprimat deschiderea țării noastre de a sprijini pe cât posibil Ucraina, prin intermediul coridoarelor de transport existente pentru aprovizionarea cu mărfuri esențiale.

Sprijin umanitar

În contextul prezentării sprijinului multidimensional oferit Ucrainei de către România, secretarul de stat Daniela Gîtman a evidențiat alăturarea țării noastre la eforturile internaționale de pregătire pentru sezonul rece 2022-2023 (winterisation efforts) în Ucraina, prin acordarea de către MAE a unei contribuții voluntare în valoare de 300.000 euro către Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR), ce va fi transferată până la finalul anului. A prezentat proiectul de construire de adăposturi de urgență dotate cu instalații pentru iarnă, cu o capacitate de acomodare pentru 16.000 de persoane, care va fi disponibil pentru misiuni în cadrul Mecanismului European de Protecție Civilă și care urmează să fie finalizat, în beneficiul Ucrainei, în prima parte a anului viitor.  

Oficialul român a prezentat, de asemenea, eforturile Guvernului de la București pentru sprijinirea refugiaților ucraineni cu rezidență temporară pe teritoriul României și măsurile adoptate prin Planul Național adoptat recent, pentru integrarea acestora pe piața forței de muncă, în sistemul de învățământ și cel de servicii medicale.

Integrare europeană

Discuțiile privind integrarea europeană a Ucrainei au oferit prilejul evidențierii poziției României de promovare a agendei europene a Kievului, cu accent pe evaluarea progreselor pe baza meritelor proprii, importanța asigurării unui proces de reforme cuprinzătoare, profunde și credibile, pentru îndeplinirea criteriilor de aderare și sprijinul adaptat în funcție de necesități și nivel de ambiție.

De asemenea, secretarul de stat român a exprimat sprijinul deplin pentru eforturile oficialilor ucraineni vizând îndeplinirea condițiilor prevăzute de etapele următoare ale parcursului de integrare europeană, pentru avansarea procesului de reforme în mod cuprinzător și sustenabil și pentru perspectiva unei viitoare integrări în Piața Unică europeană, în conformitate cu criteriile de aderare și metodologia politicii de extindere. A evidențiat disponibilitatea României de a participa la procesul de instruire a experților ucraineni în domeniul afacerilor europene, precum și posibilitatea derulării unor proiecte pe linia consolidării rezilienței Ucrainei cu sprijinul Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București.

Relații bilaterale constructive

În ceea ce privește procesul de reconstrucție al Ucrainei, oficialul român a prezentat posibile domenii în care România ar putea participa la procesul de reformă instituțională cu accent pe modernizarea sistemului civil de răspuns la situații de urgență/crize, educație și combaterea corupției.

Din perspectiva agendei bilaterale, secretarul de stat Daniela Gîtman a exprimat interesul României pentru o relație constructivă cu Ucraina, bazată pe deschidere și încredere reciprocă, precum și pe o agendă solidă de cooperare pe termen lung, axată pe agenda europeană, reconstrucția Ucrainei și dezvoltarea conectivității dintre cele două țări vecine. A reliefat imperativul unei comunicări strategice mai intense pentru combaterea dezinformării și narativelor false promovate de regimul de la Moscova și pentru a spori încrederea publică din unele state partenere ale UE în conduita, măsurile și acțiunile derulate de UE și statele sale membre. În acest sens, a exprimat disponibilitatea de a colabora cu Ucraina în zone terțe precum Africa și Asia de Sud-Est.

În cadrul tuturor reuniunilor, înalții demnitari ucraineni au mulțumit pentru sprijinul important acordat de România în contextul războiului actual și au exprimat convingerea că țara noastră va continua să susțină efortul societății ucrainene de consolidare a democrației și avansare a procesului de integrare europeană. De asemenea, au exprimat interesul pentru experiența României în procesul de aderare la Uniunea Europeană, precum și pentru implicarea țării noastre în procesul de reconstrucție a Ucrainei.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA20 mins ago

Marcel Ciolacu a fost numit vicepreședinte al Internaționalei Socialiste la nivelul Europei Centrale și de Est

U.E.32 mins ago

Franța și Irlanda, pas important în construirea Interconectorului Celtic. Comisarul pentru energie: Proiectul este de o importanță capitală

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană înființează un număr de telefon al UE destinat victimelor violenței împotriva femeilor

ROMÂNIA4 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea NATO de la București, o expresie a solidarității Aliate cu statele Flancului Estic și o reconfirmare a importanței strategice a României și a Mării Negre

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Ursula von der Leyen a discutat cu Zelenski despre sprijinul de urgență al UE pentru reluarea alimentării cu energie electrică. 40 de generatoare de mare putere din rezerva rescEU din România vor ajunge în Ucraina

ROMÂNIA6 hours ago

Secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a reafirmat, la Kiev, determinarea României de a oferi asistență Ucrainei „atât timp cât va fi necesar”

ROMÂNIA6 hours ago

Lucian Bode, la Bruxelles: Trebuie să avem o abordare europeană unitară asupra migrației. Traficul de migranți, prioritatea principală

NATO19 hours ago

Zece avioane de luptă ale Forțelor Aeriene ale Italiei și Spaniei au aterizat în România pentru a proteja spațiul aerian al NATO la Marea Neagră

NATO19 hours ago

Ministeriala NATO de la București: Șeful diplomației SUA se va întâlni cu Klaus Iohannis, Nicolae Ciucă și Bogdan Aurescu

U.E.23 hours ago

Consilierul pentru politică externă al lui Olaf Scholz reconfirmă sprijinul Germaniei pentru o decizie favorabilă privind aderarea României la Schengen

U.E.1 day ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO1 day ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

NATO2 days ago

Bogdan Aurescu: Vreme de trei zile România va fi capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind reuniunile miniștrilor de externe NATO și liderilor de la München

NATO2 days ago

CEO-ul Leviatan Design: Digitalizarea companiei este aliniată la standardele UE și pornește de la nevoia de a oferi predictibilitate privind calitatea produselor oferite

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis: Este posibil să avem un vot privind aderarea României la Schengen pe data de 8 decembrie. Suntem pregătiți să găsim soluții și să avem un vot

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Klaus Iohannis reiterează că România sprijină R. Moldova în criza energetică: Avem nevoie de interconectări directe mai multe și mai bune

Daniel Buda2 days ago

Daniel Buda cere Comisiei Europene flexibilizarea Directivei privind conservarea habitatelor: Fermierii din întreaga UE sunt afectați de prezența marilor prădători

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, despre aderarea României la Shengen: S-a vehiculat 8 decembrie ca un termen final, ceea ce nu este. Există posibilitatea unei amânări cu o lună sau două până când toate întrebările primesc răspunsurile corecte

Team2Share

Trending