Premierul olandez, Mark Rutte, a declarat vineri, 26 mai, că statul său nu a decis încă să furnizeze avioane de luptă F-16 Ucrainei, dar că „ia serios în considerare” o astfel de opțiune, informează Reuters, preluat de Agerpres.

În timpul unei conferințe de presă, Rutte a fost întrebat dacă Olanda va trimite avioane de luptă în Ucraina, el răspunzând că nu a fost luată nicio decizie finală, dar a adăugat că „dacă începi să antrenezi [piloți – n.r.] este evident că este un lucru pe care îl iei serios în considerare”.

Potrivit premierului olandez, orice decizie privind trimiterea de avioane F-16 ar trebui să fie aprobată mai întâi de SUA. El a adăugat că Olanda își retrage în prezent treptat avioanele F-16, ceea ce înseamnă că țara ar avea potențiale avioane de luptă pe care să le transmită.

Potrivit cifrelor Ministerului olandez al Apărării, Olanda are în prezent 24 de avioane F-16 operaționale, care vor fi scoase din uz până la jumătatea anului 2024. Alte 18 avioane sunt disponibile în prezent pentru vânzare, dintre care 12 au fost vândute provizoriu.

Cu o zi înainte, șeful Pentagonului, Lloyd Austin, a anunțat că Danemarca și Olanda vor conduce o coaliție europeană pentru a efectua antrenamente pentru piloții ucraineni pe avioane de luptă F-16, iar Norvegia, Belgia, Portugalia și Polonia s-au oferit, de asemenea, să contribuie la exerciții. Austin a mai declarat că speră ca antrenamentul piloților ucraineni pe avioane de luptă F-16 de fabricație americană să înceapă în următoarele săptămâni, sprijinind Ucraina pe termen lung, dar nu neapărat ca parte a unei contraofensive anticipate în primăvară împotriva Rusiei.

Țările europene au declarat că poartă discuții cu privire la țările care ar putea avea la dispoziție o parte din avioanele F-16. Statele Unite au ezitat mult timp să furnizeze avioanele avansate Ucrainei și abia la sfârșitul săptămânii trecute președintele Joe Biden a fost de acord să permită altor națiuni să trimită propriile avioane fabricate în SUA la Kiev. Șeful de la Casa Albă a primit asigurări personale din partea lui Volodimir Zelenski că aceste aeronave nu vor fi folosite pe teritoriul Rusiei.

Generalul de brigadă al Forțelor Aeriene Pat Ryder, secretarul de presă al Pentagonului, a declarat săptămâna aceasta că decizia SUA privind F-16 face parte dintr-un angajament mai larg pe termen lung de a satisface viitoarele nevoi militare ale Ucrainei. El a spus că avioanele nu vor fi relevante în nicio contraofensivă care ar trebui să înceapă în curând.

Germania își va muta sistemul de apărare antirachetă Patriot, staționat în prezent în Slovacia, în Lituania, pentru a proteja summit-ul NATO programat pentru luna iulie la Vilnius, a anunțat Ministerul Apărării din această țară într-un comunicat, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Germania a staționat două unități Patriot în Slovacia și trei în Polonia.

„Pentru apărarea aeriană terestră (la summitul NATO), vom muta unitățile noastre Patriot din Slovacia și elementele de sprijin din Polonia în Lituania”, a declarat Ministerul Apărării, adăugând că astfel se va pune capăt desfășurării în Slovacia.

Un purtător de cuvânt al ministerului a refuzat să dea detalii despre ce elemente din misiunea din Polonia va cuprinde desfășurarea.

Germania a avut 36 de unități Patriot atunci când era stat de linia întâi a NATO în timpul Războiului Rece. Astăzi, forțele germane au rămas cu 11 unități Patriot.

Sistemul Patriot este folosit pentru a contracara avioanele inamice, rachetele balistice și rachetele de croazieră și este considerat unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare dezvoltate de SUA.

Cu o lună și jumătate înainte de summitul NATO de la Vilnius, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că liderii Alianței vor discuta despre un sprijin concret pentru Ucraina în timpul războiului, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Summitul va fi „în primul rând despre organizarea unui sprijin concret pentru Ucraina în această situație”, a declarat Scholz după o întâlnire cu reprezentanții statelor baltice, ca răspuns la o întrebare despre dorința Kievului de a primi o invitație oficială de aderare la NATO la summitul din iulie.

Potrivit acestuia, principala întrebare acum este „cum putem îmbunătăți cooperarea în situația specifică a atacului rusesc asupra Ucrainei și cum putem arăta clar că vom oferi acest sprijin atât timp cât va fi necesar”.

Miercuri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a recunoscut că membrii Alianţei sunt împărţiţi cu privire la problema apartenenţei Ucrainei la NATO, subiect care va fi pe ordinea de zi a summitului de la Vilnius.

„În această chestiune, există puncte de vedere diferite în cadrul Alianţei”, a recunoscut Jens Stoltenberg în timpul unei intervenţii în faţa German Marshall Fund la Bruxelles, unde a amintit că „luarea deciziilor la NATO se face prin consens”.„Nimeni nu vă poate spune exact care va fi decizia finală la summitul de la Vilnius cu privire la această problemă”, a adăugat acesta. 

Totodată, secretarul general a eliminat varianta aderării Ucrainei la NATO în timpul războiului cu Rusia. „Cred că toată lumea și-a dat seama că a deveni membru în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi și că nu aceasta este problema. Problema este mai degrabă ce se va întâmpla atunci când războiul se va încheia, într-un fel sau altul”, a spus Stoltenberg. În acest sens, a precizat, din nou, că toți aliații NATO sunt de acord că Ucraina va deveni stat membru al NATO, făcând trimitere la recunoașterea aspirațiilor euro-atlantice ale acestei țări prin intermediul declarației Summitului de la București din 2008 și reconfirmarea acestui lucru la summit-ul de la Madrid de anul trecut.