Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Premierul Olandei refuză să numească acordul dintre liderii UE drept unul “istoric”: Am întrebat dacă trebuie să vorbesc mai mult pentru a depăși recordul celui mai lung summit european

Published

on

© European Union 2020

Premierul olandez Mark Rutte, considerat negociatorul dur al summitului european consacrat relansării economice a UE, a refuzat marți dimineață să vorbească despre un acord “istoric”, asemenea prim-ministrului Italiei sau președintelui Franței, și a glumit că le-a propus omologilor săi să mai dezbată câteva minute pentru a depăși recordul celui mai lung summit din istoria UE.

Mark Rutte a declarat că rezultatul se încadrează în liniile roșii ale țării sale și nu a stabilit niciun precedent pentru colectarea de datorii viitoare în UE.

În consecință, el a refuzat să vorbească despre un acord “istoric”, ca și alți lideri ai UE, spunând că “acesta este un termen pe care nu l-aș folosi”, relatează Politico Europe.

Rutte a vorbit în termeni apreciativi la adresa modelului de guvernanță al acordului, care oferă Olandei sau oricărei țări posibilitatea de a declanșa o “frână de urgență” în ce privește plata granturilor dacă consideră că un guvern din UE nu și-a îndeplinit promisiunile de reformă și conforme cu recomandările de țară din Semestrul European.

Prim-ministrul Țărilor de Jos a subliniat că acest lucru este, de asemenea, în interesul Comisiei Europene: “Comisia consideră că frâna de urgență este de ajutor”

La final, doar douăzeci de minute i-au separat pe liderii UE de stabilirea unui nou record privind cel mai lung Consiliu European, deținut de summitul din 2000 de la Nisa. Pentru a depăși recordul de la Nisa, summitul ar fi trebuit să continue până la ora 06:05, dar discuțiile au fost încheiate la 05:45.

“L-am întrebat pe Charles Michel dacă ar trebui să vorbesc un pic mai mult și toată lumea râdea”, a spus Rutte.

Citiți și Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Mark Rutte și ceilalți șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns la un acord fără precedent într-un context extraordinar. După tratative maraton la primul summit “în persoană” după izbucnirea pandemiei, cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut marți dimineață, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

Liderii europeni au căzut de acord astfel asupra ultimului document de negociere propus de președintele Consiliului European, Charles Michel. Din fondul de recuperare economică Next Generation EU (NGEU), statele membre vor putea beneficia de granturi nerambursabile în valoare totală de 390 de miliarde de euro și de împrumuturi de 360 de miliarde de euro. Această distribuție reprezintă o victorie pentru grupul statelor frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia -, care nu au fost de acord cu alocarea inițială a acestui fond: 500 de miliarde de euro sub formă de granturi și 250 de miliarde de euro sub formă de credite.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Șefii de stat sau de guvern au amânat decizia cu privire la un certificat de vaccinare unic la nivelul UE. Aceștia vor lua o hotărâre într-o întrevedere ulterioară

Published

on

© European Union, 2020

Șefii de stat sau de guvern, reuniți în sistem de videoconferință pentru a discuta despre situația epidemiologică din Europa și despre campania de vaccinare împotriva COVID-19, au convenit să lucreze la o formă standardizată și interoperabilă a dovezii de vaccinare, dar în scopuri medicale.

Conform unui comunicat al Consiliului European, liderii UE vor decide într-o întrevedere ulterioară în ce circumstanțe aceste certificate pot fi utilizate.

Discuțiile privind acest certificat de vaccinare apar în contextul în care prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, i-a transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care a propus crearea unui cetificat unic de vaccinare împotriva COVID-19 la nivel european, care ar putea fi utilizat la îmbarcarea în orice mijloc de transport, facilitând astfel călătoriile. 

Greciei i s-a alătura Spania. Joi, ministrul de externe al Spaniei, Arancha Gonzalez, a afirmat că ţara sa insistă pe lângă Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică pentru crearea unui astfel de certificat care să ajute la revitalizarea deplasărilor. 

Este lesne de explicat poziția celor două țări, în contextul în care sunt puternic dependente de turism.

Franța, pe de altă parte,  și-a arătat în trecut ”reticența” față de intorducerea unui pașaport de vaccinare la nivelul Uniunii Europene, precizând că această chestiune nu ar trebui să se afle pe agenda Consiliului European.

Poziția Franței este împărtășită și de România. Prin vocea președintelui Klaus Iohannis, țara noastră a spus că acest pașaport privind vaccinarea nu i se pare ”o idee bună”. ”Trebuie să existe un certificat de vaccinare, dar trebuie folosit pentru motive medicale nu pentru călători. Sunt date importante pentru medicul de familie sau pentru oricine dacă persoana ajunge la urgență. Însă, să folosim aceste certficate ca să împărțim populația Europei în două nu mi se pare un lucru bun”, a explicat acesta în cadrul primei conferințe de presă susținute în acest an.

Ideea a fost reluată și de secretarul de stat pentru afaceri europene, Iulia Matei, la reuniunea informală a miniștrilor și secretarilor de stat pentru afaceri europene din statele membre UE, desfășurată în format videoconferință la mijlocul lunii ianuarie. 

La nivel instituțiilor europene părerile sunt împărțite. 

Președinta Comisiei Europene s-a declarat în trecut în favoarea acestei inițiative de introducere a unui pașaport de vaccinare. ”Este o cerință medicală să ai un certificat care să ateste că ai fost vaccinat. Prin urmare, salut inițiativa prim-ministrului grec privind un certificat de vaccinare recunoscut reciproc”, a precizat von der Leyen într-un interviu acordat publicației portugheze Lusa

De cealaltă parte, președintele Consiliului European, Charles Michel, a menționat la 18 ianuarie că este mai curând în favoarea unei dezbateri privind un certificat de vaccinare propus împotriva noului coronavirus, dar consideră că există un pericol legat de introducerea prea rapide a unei astfel de măsuri.

Nevoia accelerării campaniei de vaccinare

În fața mutației SARS-CoV-2, care face virusul să fie mai contagios, șefii de stat sau de guvern au fost de acord că este nevoie de accelerarea procursului de vaccinare.

În acest sens, ”angajamentul asumat de companiile farmaceutice privind livrarea vaccinurilor trebuie respectate”, estre precizat în comunicatul mai sus amintit, în contextul în care întârzieri în livrarea Pfizer-BioNTech – unul din cele două autorizate în UE – au constrâns mai multe ţări la încetinirea calendarului iniţial.

Pe lângă Pfizer-BioNTech, vaccinul Moderna este, de asemenea, autorizat în UE şi avizul Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA) în privinţa celui de la AstraZaneca, deja utilizat în Marea Britanie, urmează să intervină înainte de sfârşitul lunii.

Serul împotriva COVID-19 produs de AstraZeneca ar intra astfel în categoria vaccinurilor autorizate de Uniunea Europeană, după ce cele produse de compania americană Moderna și societatea germano-americană BioNTech-Pfizer au parcurs aceleași proceduri. 

Până în prezent, Executivul european a stabilit acorduri cu șase producători de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru aproximativ două miliarde de doze, după cum urmează: Pfizer-BioNTech (600 de milioane), CureVac (405 milioane), AstraZeneca (400 de milioane), Johnson&Johnson (400 de milioane), Sanofi-GSK (300 de milioane) şi Moderna (160 de milioane).

Semn de nerăbdare în creştere, patru ţări – Austria, Grecia, Cehia şi Danemarca – i-au trimis o scrisoare lui Charles Michel pentru a reclama ca procesul de aprobare a vaccinelor de către EMA să fie mai rapid.

Această impacintare vine și pe fondul recomandărilor lansate de Comisia Europeană

Într-o comunicare adoptată marți, Executivul european recomandă statelor membre ca până în martie 2021 cel puțin 80 % dintre persoanele cu vârsta peste 80 de ani și 80 % dintre cadrele medicale și asistenții sociali din fiecare stat membru să fie vaccinați.

De asemenea, până în vara anului 2021, ar trebui ca statele membre să fi vaccinat cel puțin 70 % din populația lor adultă.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Angela Merkel: Colaborarea transatlantică se va baza din nou pe convingeri comune odată cu învestirea lui Joe Biden. Europa și Germania sunt gata să își asume mai multă responsabilitate

Published

on

© Munich Security Conference

Cancelarul german Angela Merkel a dat asigurări joi că are o ”gamă mult mai largă de acorduri” cu Joe Biden decât cu Donald Trump, în pofida unor fricţiuni persistente, în special în ceea ce priveşte controversatul proiect Nord Stream 2, relatează AFP.

”Dacă vă uitaţi doar la decretele care au fost semnate ieri (n.r. – miercuri de Biden), puteţi vedea că putem colabora din nou” pe anumite domenii precum clima sau imigraţia, a afirmat în cadrul unei conferinţe de presă cancelarul german, la o zi după inaugurarea noului președinte american, informează Agerpres.

În primele ore dupa instalarea în Biroul Oval, președintele Biden a semnat nu mai puțin de 17 ordine executive, între care revenirea SUA în Acordul climatic de la Paris și restabilirea relațiilor cu Organizația Mondială a Sănătății, acestea două fiind contrastante cu pozițiile administrației precedente și inversând deciziile lui Donald Trump, care a retras Statele Unite din acordul climatic și a pregătit ieșirea din OMS.

În acelaşi timp, ”ştim că odată cu învestirea noului preşedinte american (…) vor avea loc şi discuţii despre cum să fie lucrurile bine pentru cele două ţări”, a adăugat Merkel, subliniind că lumea nu trebuie să se aştepte la un consens cu privire la toate subiectele, deși, în mesajul său inițial în care a salutat inaugurarea lui Biden, ea a vorbit despre un nou capitol al prieteniei și cooperării germano-americane.

Printre punctele de dezacord aşteptate să persiste cu noua administraţie, cancelarul a menţionat controversatul proiect al gazoductului Nord Stream 2, care va transporta gazul rusesc spre Germania şi Europa, căruia i se opun atât democraţii, cât şi republicanii americani.

“Atitudinea mea faţă de Nord Stream 2 nu s-a schimbat”, a spus Merkel, întrebată cu privire la menţinerea acestui proiect în pofida tensiunilor cu Rusia, mai ales după recenta încarcerare a opozantului Aleksei Navalnîi, în timp ce Parlamentul European a votat o rezoluție prin care a cerut oprirea construcției gazoductului Nord Stream 2.

Angela Merkel şi-a reiterat criticile faţă de sancţiunile extrateritoriale pe care SUA ameninţă să le aplice companiilor europene implicate în acest proiect.

”Consider că aceste sancţiuni extrateritoriale sunt un mijloc care nu este bun din punctul meu de vedere”, a subliniat ea, afirmând că se aşteaptă ”de asemenea la opinii diferite de la administraţia Biden”.

”Se spune peste tot şi, pe bună dreptate, că Europa va trebui să îşi asume mai multă responsabilitate, nu numai din punct de vedere militar, ci şi din punct de vedere diplomatic şi în multe alte domenii, dar vestea bună este că noi, în Germania, suntem gata să o facem, la fel şi Uniunea Europeană”, a adăugat ea.

Dar ”cooperarea se bazează pur şi simplu din nou pe o bază mai largă de convingeri comune”, a spus ea.

Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.

Într-un discurs ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden, al doilea președinte catolic după J.F. Kennedy, a spus că “aceasta este ziua Americii” și a făcut un apel la unitate și la vindecare națională, în timp ce a transmis un mesaj către comunitatea internațională, folosindu-se de discursul său inaugural pentru a face un angajament față de aliații globali ai Statelor Unite, după patru ani de agendă “America mai întâi” a lui Donald Trump.Ne vom repara alianțele“, a promis el.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Liderii UE și NATO îi felicită pe Joe Biden și pe Kamala Harris: Astăzi este începutul unui nou capitol pentru relația transatlantică. Europa este pregătită

Published

on

© European Union, 2021

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European i-au felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru depunerea jurămintelor în funcții, salutând zorii unei noi ere pentru cooperarea transatlantică, un mesaj de felicitare venind și din partea președintelui României. De asemenea, reacții și mesaje pozitive au fost transmise și de prim-miniștrii Canadei, Marii Britanii, Spaniei, Finlandei sau Slovaciei.

“Un NATO puternic este bun atât pentru America de Nord, cât și pentru Europa, niciunii dintre noi nu putem să abordăm singuri provocările cu care ne confruntăm. Astăzi este începutul unui nou capitol”, a scris Jens Stoltenberg, pe Twitter, subliniind pe larg într-un comunicat că “aliații NATO trebuie să fie uniți pentru a aborda consecințele asupra securității ale ascensiunii Chinei, amenințării terorismului și agresivității Rusiei”.

“Le transmit președintelui Joe Biden și vicepreședintelui Kamala Harris cele mai bune urări, în timp ce se străduiesc să-și vindece țara și să conducă pe poporul american din pandemie. Este timpul să readucem convingerea și bunul simț și să întinerim relația noastră UE-SUA”, a afirmat și președintele Consiliului European, Charles Michel.

Anterior, în plenul Parlamentului European într-o dezbatere consacrată inaugurării lui Biden, Michel a propus instituirea unui pact fondator transatlantic și a vorbit despre concomitența, la Bruxelles, a unui summit NATO și a unui Consiliu European extraordinar cu participarea președintelui SUA Joe Biden în prima parte a acestui an.

Într-un mesaj separat, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a subliniat că “lumea are nevoie de o relație puternică între Europa și Statele Unite”.

“Europa este pregătită pentru un nou început”, a precizat și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit acesteia, care a susținut miercuri un discurs în plenul Parlamentului European, noua agendă transatlantică orientată spre viitor a Comisiei Europene se concentrează asupra punctelor în care UE și SUA pot să-și unească forțele pentru a impulsiona schimbarea globală – pe baza valorilor comune, a intereselor și a influenței globale a celor doi actori. 

Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.

“Jur solemn să îndeplinesc cu bună credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite”, a rostit Joe Biden, cu mâna pe o biblie care aparține familiei sale de peste 100 de ani, jurământul care pecetluiește debutul mandatului noului președinte american, în același loc în care în urmă cu 14 zile America și lumea întreagă au asistat la violențe și la o insurecție fără precedent.

Într-un discurs ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden, al doilea președinte catolic după J.F. Kennedy, a transmis și un mesaj către comunitatea internațională, folosindu-se de discursul său inaugural pentru a face un angajament față de aliații globali ai Statelor Unite, după patru ani de agendă “America mai întâi” a lui Donald Trump.

Lumea ne privește. America a fost supusă unui test și a ieșit mai puternică. Ne vom repara alianțele și vom colabora din nou cu lumea, nu pentru a face față provocărilor de ieri, ci provocărilor de astăzi și de mâine. Vom conduce nu prin exemplul puterii, ci prin puterea exemplului”, a subliniat noul lider de la Casa Albă.

“Vom fi judecați prin modul în care rezolvăm aceste crize în cascadă din epoca noastră. (…) Vom stăpâni această oră rară și dificilă? Eu cred că da”, a spus noul președinte.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL3 mins ago

Papa Francisc îi îndeamnă pe jurnaliști să meargă pe teren: Criza presei riscă să ducă la o informație fabricată fără a verifica la fața locului

PPE1 hour ago

Donald Tusk, mesaj către regimul din Rusia după manifestațiile pro-Navalnîi: “Nu puteți să puneți întreaga națiune după gratii”

RUSIA2 hours ago

Mii de cetățeni protestează în Rusia în semn de sprijin pentru Aleksei Navalnîi: “Rusia va fi liberă. Putin e un asasin”. Soția lui Navalnîi, arestată

POLITICĂ2 hours ago

Premierul Florin Cîțu: România, printre țările care au pregătit foarte bine campania de vaccinare. Păstrăm obiectivul de a vaccina 10,4 milioane de români până în septembrie

U.E.3 hours ago

Ministrul turc de externe avertizează UE: Orice sancțiuni împotriva Turciei vor distruge dialogul dintre Ankara și Bruxelles

Corina Crețu3 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Pledez pentru adoptarea rapidă în România a legislației privind reglementarea muncii de la distanță. Dreptul la deconectare trebuie să devină fundamental

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Prima întâlnire a lui Joe Biden cu un lider străin: Președintele SUA și premierul Canadei Justin Trudeau se vor întâlni luna viitoare pentru a deschide “o nouă eră”

NATO7 hours ago

Noul secretar american al apărării a vorbit cu secretarul general NATO: A fost prima sa convorbire telefonică pentru “a întări importanța Alianței pentru SUA”

CONSILIUL UE7 hours ago

Prima reuniune UE – SUA în era Joe Biden a avut loc: Bogdan Aurescu a subliniat “sprijinul ferm al României pentru consolidarea rezilienței strategice transatlantice”

NATO10 hours ago

Mircea Geoană: NATO a inaugurat o Capabilitate de Răspuns la Incidente Cibernetice în Republica Moldova

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac3 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE3 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac4 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending