CONSILIUL EUROPEAN
Premierul Olandei refuză să numească acordul dintre liderii UE drept unul “istoric”: Am întrebat dacă trebuie să vorbesc mai mult pentru a depăși recordul celui mai lung summit european
Published
5 years agoon

Premierul olandez Mark Rutte, considerat negociatorul dur al summitului european consacrat relansării economice a UE, a refuzat marți dimineață să vorbească despre un acord “istoric”, asemenea prim-ministrului Italiei sau președintelui Franței, și a glumit că le-a propus omologilor săi să mai dezbată câteva minute pentru a depăși recordul celui mai lung summit din istoria UE.
Mark Rutte a declarat că rezultatul se încadrează în liniile roșii ale țării sale și nu a stabilit niciun precedent pentru colectarea de datorii viitoare în UE.
În consecință, el a refuzat să vorbească despre un acord “istoric”, ca și alți lideri ai UE, spunând că “acesta este un termen pe care nu l-aș folosi”, relatează Politico Europe.
Rutte a vorbit în termeni apreciativi la adresa modelului de guvernanță al acordului, care oferă Olandei sau oricărei țări posibilitatea de a declanșa o “frână de urgență” în ce privește plata granturilor dacă consideră că un guvern din UE nu și-a îndeplinit promisiunile de reformă și conforme cu recomandările de țară din Semestrul European.
Prim-ministrul Țărilor de Jos a subliniat că acest lucru este, de asemenea, în interesul Comisiei Europene: “Comisia consideră că frâna de urgență este de ajutor”
La final, doar douăzeci de minute i-au separat pe liderii UE de stabilirea unui nou record privind cel mai lung Consiliu European, deținut de summitul din 2000 de la Nisa. Pentru a depăși recordul de la Nisa, summitul ar fi trebuit să continue până la ora 06:05, dar discuțiile au fost încheiate la 05:45.
“L-am întrebat pe Charles Michel dacă ar trebui să vorbesc un pic mai mult și toată lumea râdea”, a spus Rutte.
Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Mark Rutte și ceilalți șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns la un acord fără precedent într-un context extraordinar. După tratative maraton la primul summit “în persoană” după izbucnirea pandemiei, cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut marți dimineață, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.
Liderii europeni au căzut de acord astfel asupra ultimului document de negociere propus de președintele Consiliului European, Charles Michel. Din fondul de recuperare economică Next Generation EU (NGEU), statele membre vor putea beneficia de granturi nerambursabile în valoare totală de 390 de miliarde de euro și de împrumuturi de 360 de miliarde de euro. Această distribuție reprezintă o victorie pentru grupul statelor frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia -, care nu au fost de acord cu alocarea inițială a acestui fond: 500 de miliarde de euro sub formă de granturi și 250 de miliarde de euro sub formă de credite.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Sfatul comisarului european pentru afaceri interne: UE ”trebuie să se concentreze asupra îndeplinirii propriilor sarcini și să nu se îngrijoreze de ceea ce spun americanii în fiecare minut”
Primele mișcări de politică externă ale lui Bolojan: Președintele interimar participă marți la summitul PPE și se întâlnește cu ambasadorii străini acreditați în România
Germania consideră „premature” discuțiile privind o eventuală trimitere de trupe în Ucraina
Eurobarometru: Tinerii din România sunt cei mai încrezători din Uniunea Europeană că nu au fost expuși niciodată la dezinformare și știri false
”Legături stabile între China și Europa vor oferi comunității internaționale mai multă certitudine” într-o ”lume în schimbare”, subliniază Beijingul
Președintele Consiliului European: UE trebuie să joace un rol-cheie în proiectarea noii arhitecturi de securitate. Negocierile trebuie să țină cont de faptul că Rusia este o amenințare globală
CONSILIUL EUROPEAN
Președintele Consiliului European: UE trebuie să joace un rol-cheie în proiectarea noii arhitecturi de securitate. Negocierile trebuie să țină cont de faptul că Rusia este o amenințare globală
Published
20 hours agoon
February 17, 2025By
Andreea Radu
Uniunea Europeană trebuie să participe la negocierile cu Rusia privind încheierea războiului din Ucraina pentru a desena viitoarea arhitectură de securitate a Europei, a declarat președintele Consiliului European, Antonio Costa, pentru cotidianul britanic Financial Times, citat luni de EFE, potrivit Agerpres.
Pledoaria lui Costa a fost făcută înainte ca liderii europeni să participe, luni, la Paris, la un summit de urgență privind războiul Rusiei în Ucraina, pe măsură ce cresc îngrijorările cu privire la intervențiile președintelui Donald Trump asupra procesului de pace și excluderii Europei de la o viitoare masă a tratativelor.
„Dacă Trump dorește cu adevărat ca europenii să-și asume o responsabilitate mai mare pentru propria lor securitate, atunci, desigur, europenii trebuie să joace un rol-cheie în proiectarea noii arhitecturi de securitate”, a declarat Costa pentru ziarul britanic.
„Nu este vorba doar despre Ucraina”, insistat Costa, într-un interviu acordat în timpul Conferinței de Securitate de la Munchen din weekendul trecut. „Negocierile privind noua arhitectură de securitate trebuie să țină cont de faptul că Rusia este o amenințare globală, nu doar o amenințare pentru Ucraina”, a spus el.
Președintele francez și-a luat vineri seară angajamentul, într-o convorbire telefonică cu președintele Ucrainei, că Europa și Franța vor ajuta Ucraina la negocierile pentru o pace solidă și durabilă dacă președintele american Donald Trump îl va convinge pe liderul rus Vladimir Putin să pună capăt agresiunii împotriva Ucrainei.
Sâmbătă, emisarul special al lui Donald Trump pentru Rusia și Ucraina, generalul Keith Kellogg, a declarat că Europa va fi consultată – dar în cele din urmă exclusă – de la discuțiile de pace planificate între Rusia, SUA și Ucraina.
„Desigur că este necesar să se poarte negocieri între Ucraina și Rusia. Dar acest război din Ucraina nu este doar despre Ucraina. Este despre securitatea europeană”, a insistat Costa.
Antonio Costa a mai declarat că Rusia „este în mod evident o amenințare la adresa suveranității Mării Baltice, la adresa graniței noastre de est”.
Volodimir Zelenski a folosit discursul său de pe scena Conferinței de Securitate de la München. pentru a avertiza că Europa va fi probabil exclusă din negocieri. El a vorbit despre temerile că SUA ar putea plănui să încheie un acord bilateral cu președintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt conflictului din Ucraina.
„Ucraina nu va accepta niciodată înțelegeri făcute pe la spatele nostru fără implicarea noastră. Nicio decizie privind Ucraina fără Ucraina, nicio decizie privind Europa fără Europa”, a spus el.
CONSILIUL EUROPEAN
Președintele Consiliului European îi mulțumește lui Klaus Iohannis pentru “leadership, înțelepciune și dedicare față de valorile europene”
Published
6 days agoon
February 12, 2025
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, i-a mulțumit miercuri președintelui Klaus Iohannis pentru “leadership, înțelepciune și dedicare față de valorile europene”, subliniind că acesta a fost un “membru valoros” al Consiliului European în ultimul deceniu.
Mesajul lui Costa a fost difuzat pe X imediat după ce Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte al României, punând capăt epocii unui deceniu prezidențial, iar Ilie Bolojan a preluat funcția de președinte interimar.
“Vă mulțumesc, stimate domnule Președinte Klaus Iohannis, pentru leadership, înțelepciune și dedicare față de valorile europene. Ați fost un membru valoros al Consiliului European în ultimii 11 ani, plasând România în centrul dezbaterilor europene“, a spus Antonio Costa.
Klaus Iohannis era al doilea cel mai longeviv membru din Consiliul European, după premierul maghiar Viktor Orban, iar în 2019 a fost luat în calcul pentru șefia instituției, însă a preferat să candideze pentru un nou mandat de președinte al României.
De asemenea, șeful Consiliului European i-a urat succes președintelui Ilie Bolojan. “Aștept cu nerăbdare să lucrez cu dumneavoastră”, a adăugat el.
Thank you, dear President @KlausIohannis, for your leadership, wisdom and dedication to European values. You have been a valued member of the European Council for the past 11 years, placing Romania in the center of European debates.
Wishing President Ilie Bolojan every success…
— António Costa (@eucopresident) February 12, 2025
Ceremonia în urma căreia Klaus Iohannis a devenit primul președinte care pleacă din funcție prin demisie a durat în jur de 30 de minute.
Iohannis l-a întâmpinat pe Bolojan în Holul de Onoare al Palatului Cotroceni, au făcut o fotografie și au avut o scurtă întrevedere.
“Mult succes! Să aveți grijă de România”, i-a transmis Iohannis lui Bolojan.
Ulterior, pe Platoul Marinescu a avut loc o ceremonie de plecare. Klaus Iohannis a trecut în revistă, pentru ultima dată, Garda de Onoare. A fost intonat Imnul național al României, iar Klaus Iohannis a salutat Drapelul țării.
La ceremonia de plecare s-au aflat numeroși angajați ai Administrației Prezidențiale și jurnaliști.
Klaus Iohannis le-a mulțumit angajaților Administrației Prezidențiale și la final s-a îndreptat spre jurnaliștii care relatau, rostind fraza “Dumnezeu să binecuvânteze România!“.
Citiți și O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României
Klaus Iohannis și-a anunțat, luni, demisia din funcția de președinte al României. Deși a calificat procedura de suspendare a sa din funcție drept un demers “inutil”, “nefondat” și “păgubos”, Iohannis a precizat că în plan intern, referendumul va fi unul “eminamente negativ”, deoarece societatea va fi divizată, iar în plan extern efectele vor fi de durată și foarte negative în raport cu partenerii.
“Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România”, a spus Klaus Iohannis, cu vocea tremurândă.
Cel de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie la data de 21 decembrie 2024, însă în motivarea deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024, ca urmare unui a proces electoral viciat, Curtea Constituțională a stabilit că președintele Iohannis își va exercita mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul, evocând aplicabilitatea art. 83 alin.(2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție “exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales”.
Conform Constituției, interimatul funcției de președinte al României va fi asigurat de președintele Senatului, Ilie Bolojan, în timp ce alegerile prezidențiale au fost programate deja pentru data de 4 mai.
Ilie Bolojan va deveni miercuri al treilea președinte interimar din istoria României. Primii doi – Nicolae Văcăroiu și Crin Antonescu – au ajuns temporar la Cotroceni pe fondul celor două suspendări ale președintelui Traian Băsescu.
Președintele interimar al României preia atribuțiile constituționale ale președintelui până la alegerea unui nou șef de stat. Printre acestea se numără: reprezentarea statului atât pe plan intern, cât și internațional, promulgarea legilor și solicitarea reexaminării acestora, sesizarea Curții Constituționale privind constituționalitatea legilor, numirea și revocarea miniștrilor la propunerea premierului și îndeplinirea funcției de comandant suprem al forțelor armate.
Un președinte interimar nu poate să dizolve Parlamentul, nu se poate adresa Parlamentului și nu poate iniţia un referendum.
CONSILIUL EUROPEAN
Reacția UE după ce Donald Trump a impus sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale: Sancționarea CPI amenință independența instanței. UE își menține angajamentul de a pune capăt impunității
Published
2 weeks agoon
February 7, 2025By
Andreea Radu
Decizia președintelui american Donald Trump de a impune sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI) „amenință independența” tribunalului, a avertizat vineri președintele Consiliului European, Antonio Costa, relatează AFP, potrivit Agerpres.
„Sancționarea CPI amenință independența instanței și subminează întregul sistem de justiție internațională”, a scris Antonio Costa, pe platforma X.
Sanctioning the ICC threatens the Court’s independence and undermines the international criminal justice system as a whole. https://t.co/zk0lsnB1p0
— António Costa (@eucopresident) February 7, 2025
Antonio Costa s-a întâlnit joi, la Bruxelles, cu președintele CPI, Tomoko Akane, și a reamintit cu această ocazie „rolul esențial” jucat de acest tribunal internațional în „a face dreptate victimelor unora dintre cele mai îngrozitoare crime din lume”.
„CPI joacă un rol esențial în înfăptuirea justiției pentru victimele unora dintre cele mai îngrozitoare crime din lume. Independența și imparțialitatea sunt caracteristici esențiale ale activității Curții. UE își menține angajamentul de a pune capăt impunității și de a asigura răspunderea pentru toate încălcările dreptului internațional”, a subliniat Antonio Costa.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adoptat o poziție asemănătoare, reacție care a fost transmisă tot pe platforma X.
„CPI garantează răspunderea pentru crimele internaționale și oferă o voce victimelor din întreaga lume. Aceasta trebuie să aibă posibilitatea de a urmări liber lupta împotriva impunității globale. Europa va susține întotdeauna justiția și respectarea dreptului internațional”, a transmis von der Leyen.
The ICC guarantees accountability for international crimes and gives a voice to victims worldwide.
It must be able to freely pursue the fight against global impunity.
Europe will always stand for justice and the respect of international law.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 7, 2025
Măsura coincide cu o vizită la Washington a premierului israelian Benjamin Netanyahu, care – împreună cu fostul său ministru al apărării și un lider al grupării militante palestiniene Hamas – este căutat de CPI din cauza războiului din Fâșia Gaza.
CPI, care numără 125 de membri, este o instanță permanentă care poate trimite în judecată persoane pentru crime de război, crime împotriva umanității, genocid și crimă de agresiune împotriva teritoriului statelor membre sau de către resortisanții acestora. Statele Unite, China, Rusia și Israelul nu sunt membre.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

”Securitatea Europei se află la un punct de cotitură”, a declarat președinta CE la începutul Summitului de urgență de la Paris

Sfatul comisarului european pentru afaceri interne: UE ”trebuie să se concentreze asupra îndeplinirii propriilor sarcini și să nu se îngrijoreze de ceea ce spun americanii în fiecare minut”

Primele mișcări de politică externă ale lui Bolojan: Președintele interimar participă marți la summitul PPE și se întâlnește cu ambasadorii străini acreditați în România

Polonia nu trimite trupe în Ucraina. Tusk avertizează împotriva dezbinării alianței Europa-SUA: Nu poate exista loc pentru ”fie unul, fie celălalt”

”România e parte a Europei civilizate și a blocului euroatlantic. Este singura cale spre libertate, democrație și prosperitate”, subliniază eurodeputatul Dan Motreanu

Von der Leyen și echipa sa vor vizita Ucraina pentru a marca trei ani de la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei. UE pregătește intensificarea sprijinului militar pentru Kiev

Zelenski le transmite lui Trump și Putin că Ucraina va considera nul orice acord SUA-Rusia: Ucraina nu va lua parte la negocierile din Arabia Saudită

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, propune cinci direcții ”esențiale” pentru politica externă a României: Trebuie să fim un actor influent

Germania consideră „premature” discuțiile privind o eventuală trimitere de trupe în Ucraina

Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!
Trending
- NATO4 days ago
NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ1 week ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- ROMÂNIA4 days ago
Ilie Bolojan îl numește pe Cristian Diaconescu consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Cancelariei președintelui
- ROMÂNIA4 days ago
Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA
- EDITORIALE1 week ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României