Sprijinul României pentru aderarea Ucrainei la NATO este de neclintit, a afirmat marți președintele Klaus Iohannis, în timp ce a subliniat că la summitul Alianței Nord-Atlantice de la Vilnius este necesară identificarea măsurilor necesare întăririi apărării aliate pe flancul estic, de la Marea Neagră la Marea Baltică.

Șeful statului a făcut aceste precizări în cadrul unor remarci introductive pe care le-a susținut în deschiderea summitului formatului “București 9” care are loc marți la Bratislava.

“În cadrul discuțiilor noastre de astăzi vom aborda teme importante atât pentru securitatea Flancului Estic, cât și pentru securitatea întregii zone euroatlantice. Coordonarea noastră este extrem de importantă înaintea Summitului NATO de la Vilnius. Formatul București 9 își păstrează valoarea adăugată – solidaritatea, dialogul și cooperarea sunt bazele puterii și rezilienței noastre comune. Viziunea noastră comună este esențială în identificarea mijloacelor necesare întăririi posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO, de la Marea Neagră la Marea Baltică, în beneficiul întregii securități transatlantice”, a spus Iohannis, în deschiderea summitului, moment în care au mai luat cuvântul președinta Slovaciei, Zuzana Caputova, gazda reuniunii, președintele Poloniei, Andrzej Duda, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Șeful statului a subliniat că aliații NATO de pe flancul estic se află în prima linie a descurajării efectelor negative ale războiului devastator declanșat de Rusia, cu implicații multiple pe plan securitar, umanitar, economic, alimentar și energetic.

“România este aliatul NATO cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina și înțelegem clar nevoia de a ne întări apărarea națională și de a consolida postura NATO pe flancul estic într-un mod unitar și coeerent, credibil și robust, inclusiv la Marea Neagră. Acest efort este unul la nivel și cu obiectiv transatlantic. Trebuie să ne asigurăm că deciziile adoptate anul trecut la Madrid sunt pe deplin implementate. Și includ aici, de asemenea, deciziile referitoare la importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică”, a punctat Iohannis.

Președintele a subliniat că sprijinul pentru Ucraina va continua atât timp cât este necesar.

“Victoria Ucrainei în acest război este obiectivul nostru principal. În același timp, sprijinul României pentru aderarea Ucrainei la Alianță, așa cum era prevăzut la Summitul NATO de la București, din 2008, este de neclintit”, a spus Klaus Iohannis, după ce săptămâna trecută, la summitul Comunității Politice Europene din R. Moldova, a adoptat împreună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski o declaraţie comună cu privire la integrarea euroatlantică a Ucrainei, exprimându-și disponibilitatea de a organiza consultări bilaterale cu privire la garanţiile internaţionale de securitate pentru Ucraina înaintea obţinerii statutului de membru NATO.

“Trebuie, totodată, să întărim sprijinul pentru partenerii vulnerabili ai NATO, mai ales pentru Republica Moldova, pentru consolidarea capabilităților sale de apărare și reziliență”, a conchis Iohannis.

Secretatul general al NATO, Jens Stoltenberg,  a calificat marți distrugerea barajului Nova Kahovka drept ”un act revoltător”, care ”demonstrează încă o dată brutalitatea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”.

”Pune în pericol mii de civili și provoacă daune grave mediului”, a transmis de secretarul general al NATO într-un mesaj publicat pe Twitter.

The destruction of the Kakhovka dam today puts thousands of civilians at risk and causes severe environmental damage.
This is an outrageous act, which demonstrates once again the brutality of #Russia’s war in #Ukraine.

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) June 6, 2023

Un mesaj similar a venit și din partea președintelui Consiliului European, Charles Michel, care s-a declarat ”șocat de atacul fără precedent asupra” acestui baraj și a anunțat că ridica această problemă în cadrul reuniunii șefilor de stat sau de guvern din iunie și va propune asistență financiară sporită pentru zonele inundate.

Armata ucraineană a acuzat Rusia că se află în spatele exploziei de la hidrocentrala Kahovka, conform Reuters, citat de Agerpres.

Preşedintele Zelenski a convocat de urgenţă Consiliul său de Securitate, a anunţat şeful Administraţiei Prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, care a denunţat o ”crimă de război”.

Pericolul unei ”catastrofe nucleare” la centrala Zaporojie ”creşte rapid”, a avertizat marţi un consilier al Preşedinţiei ucrainene, în contextul în care apa de la hidrocentrala distrusă servea la răcirea centralei nucleare, informează aceeași sursă.

Cu toate acestea, conducerea centralei nucleare ucrainene Zaporojie, aflată în prezent sub ocupaţie rusă, a afirmat că distrugerea parţială a barajului hidrocentralei Kahovka, nu reprezintă deocamdată o ameninţare pentru instalaţie.

Statele Unite vor continua să colaboreze cu aliații regionali pentru a asigura o regiune Indo-Pacific liberă și deschisă, în ciuda provocărilor venite din partea Chinei, care reprezintă cea mai mare provocare, a declarat duminică, la Singapore, secretarul american apărării Lloyd Austin.

Indo-Pacificul este zona de interes numărul 1 a armatei americane, a declarat Austin, iar China reprezintă provocarea, a indicat acesta.

“Când vă uitați la cererea noastră de buget… cererea noastră de buget este direct legată de strategia noastră și ne vedeți continuând să investim în lucruri care sunt relevante pentru eforturile noastre în această regiune”, a spus el, conform Pentagonului.

Statele Unite continuă să trimită cele mai moderne și mai capabile sisteme de armament în Indo-Pacific.

În plus, Departamentul Apărării a prevăzut în buget peste 9 miliarde de dolari pentru Inițiativa de descurajare în Pacific.

De asemenea, Departamentul Apărării continuă să investească în cercetare pentru sisteme adaptate la regiune, inclusiv lucrări privind hipersonica, descurajarea amenințărilor cibernetice și multe altele.

Austin s-a aflat în Singapore pentru Dialogul Shangri-La – cea mai importantă reuniune a miniștrilor apărării și a experților din regiune. El s-a adresat reporterilor care călătoreau cu el la scurt timp după ce ministrul chinez al apărării, generalul Li Shangfu, a luat cuvântul în cadrul evenimentului.

Șeful Pentagonului a declarat că este interesant să auzi ce au de spus liderii chinezi, dar ceea ce fac ei de fapt este mult mai grăitor. El a remarcat că activitățile periculoase continuă.

“Aș spune doar că … este interesant să asculți … ceea ce spune. Ceea ce este cel mai important este – urmăriți ce fac”, a spus Austin.

Secretarul de stat și-a exprimat îngrijorarea cu privire la “comportamentul iresponsabil” al Chinei în Marea Chinei de Sud. “Am văzut interceptări apropiate și comportamentul coercitiv … în căile navigabile”, a insistat el.

Liderii chinezi din domeniul apărării au refuzat invitațiile de a se întâlni cu Austin. Chinezii au spus că acest lucru se datorează faptului că Statele Unite l-au sancționat pe Li Shangfu.

“Eu personal sunt sancționat în Rusia”, a spus Austin. “Dar pot – dacă vreau – să vorbesc cu ministrul rus al apărării”.