Connect with us

NEWS

Premierul Pavel Filip, după Consiliul de Asociere UE – R. Moldova: Vom face tot posibilul pentru a face alegerea europeană a țării cu adevărat ireversibilă

Published

on

Consiliul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană s-a întrunit joi în cea de-a patra reuniune pentru a examina progresele înregistrate de R. Moldova în implementarea Acordului de Asociere RM-UE, după Consiliul anterior din 31 martie 2017.

Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Federica Mogherini, a menționat că Republica Moldova a înregistrat o serie de progrese pe care UE  le-a recunoscut. „Au fost realizate reforme în mai multe sectoare, dar există și domenii cheie în care e nevoie de mai mult efort pentru obținerea de rezultate concrete, între acestea lupta împotriva corupției, sectorul bancar și codul electoral”, a declarat Federica Mogherini.

În acest context, comisarul european pentru Politica Europeană de Vecinătate şi Negocieri de Extindere, Johannes Hahn, a apreciat activitatea Executivului de la Chișinău. „Guvernul a lucrat remarcabil, trebuie să recunoaștem acest lucru. A adoptat reforme care nu sunt susținute imediat de toți cetățenii, dar care pot să ajute țara să se reînscrie pe calea europeană”, a declarat oficialul european.

Foto: gov.md

Foto: gov.md

Foto: gov.md

Premierul Pavel Filip a transmis că este pentru a treia oară când participă la o astfel de reuniune, care apropie R. Moldova de asocierea politică și integrarea economică în UE. Șeful Executivului a specificat că, în cadrul unui dialog deschis şi prietenesc cu oficialii europeni, au fost analizate progresele pe care le-a obţinut Executivul în realizarea agendei de reforme prevăzute de Acordul de Asociere și sectoarele în care mai trebuie depuse eforturi. Oficialii au discutat despre continuarea reformei justiției, combaterea corupției și a spălării banilor, investigarea fraudei bancare și stabilizarea sectorului financiar-bancar și pe recentele evoluţii din domeniul mass-media, informează sursa citată.

Părțile au vorbit, de asemenea, despre progresele privind implementarea Acordului de Liber Schimb. În 2017 economia a crescut cu 4,5%, iar exporturile  – cu aproape 20%. Din totalul de exporturi, 65 la sută merg spre Uniunea Europeană. Aceste evoluții pozitive au permis autorităților de la Chișinău să solicite majorarea cotelor pentru exportul de struguri de masă, prune și cireșe pe piaţa europeanăPe dimensiunea economică, au fost trecute în revistă și reformele în sectorul energetic şi în cel al transporturilor.

Oficialii europeni au salutat progresele înregistrate recent în reglementarea transnistreană și au încurajat menținerea dinamicii pozitive. Părțile au pledat pentru consolidarea dialogului bilateral și a cooperării în domeniul securității, pentru sporirea rezilienței țării la sfidările externe și interne.

„În pofida tuturor problemelor cu care se confruntă țara și societatea noastră, noi continuăm să avansăm ferm pe calea asocierii politice și integrării economice în UE. Deşi suntem într-un an electoral, intenţia noastră este de a promova reforme cu ritm mai sporit”, a declarat Pavel Filip.

Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Federica Mogherini, a menționat că Republica Moldova a înregistrat o serie de progrese pe care UE  le-a recunoscut. ”Au fost realizate reforme în mai multe sectoare, dar există și domenii cheie în care e nevoie de mai mult efort pentru obținerea de rezultate concrete, între acestea lupta împotriva corupției, sectorul bancar și codul electoral”, a declarat Federica Mogherini.

Și Comisarul european pentru Politica Europeană de Vecinătate şi Negocieri de Extindere, Johannes Hahn a apreciat activitatea Executivului de la Chișinău: ”Guvernul a lucrat remarcabil, trebuie să recunoaștem acest lucru. A adoptat reforme care nu sunt susținute imediat de toți cetățenii, dar care pot să ajute țara să se reînscrie pe calea europeană”.

Totodată, Comisarul Hahn a relevat că pentru a primi prima tranșă din asistența macro-financiară, Republica Moldova urmează să mai îndeplinească două condiții – Autoritatea Națională de Integritate să devină pe deplin funcțională și să fie adoptat un buget suplimentar pentru ca instituțiile anticorupție să poată funcționa. Astfel, prima tranșa ar putea sosi în Moldova în luna iulie sau în toamnă.

În ceea ce privește potențiala sa vizită la Chișinău,  Comisarul Hahn a declarat: ”Din păcate nu poți să-ți vizitezi prietenii atât de des cât dorești, însă partea bună este că eu de obicei mă duc în țări unde sunt probleme mari. Deci, dacă nu mă duc la Chișinău, aș spune că e un semn bun, dar pentru prietenie nu-i chiar așa de bine așa că o să încerc să-mi sporesc numărul de vizite în Moldova”.

Prim-ministrul a accentuat că Republica Moldova este o țară cu aspirații europene ferme, iar reformele realizate de Guvern trebuie să meargă mână în mână cu angajamentul partenerilor europeni de a continua să ofere sprijin țării noastre în mai multe domenii. „Vom face tot posibilul pentru ca alegerea europeană a Republicii Moldova să devină cu adevărat ireversibilă. Este foarte important ca şi după alegerile parlamentare implementarea Acordului de Asociere să rămână prioritatea numărul unu a Guvernului”, a conchis Pavel Filip.

 

 

.

INTERNAȚIONAL

Agenția Internațională a Energiei îndeamnă statele să majoreze investițiile în producția de hidrogen curat pentru atingerea neutralității climatice

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Agenția Internațională a Energiei (IEA) face apel la guvernele lumii să își majoreze investițiile în producția și lanțurile de depozitare a hidrogenului, pentru sprijini tranziția către o energie curată.

Într-un raport dat publicității luni, IEA subliniază nevoia unor acțiuni rapide și ferme pentru a valorifica potențialul hidrogenului în vederea obținerii neutralității climatice globale, sprijinind în același timp securitatea energetică.

”În prezent, producția mondială de hidrogen este minimă, prețul nu este încă unul competitiv, iar utilizarea sa în sectoare cu potențial, precum industria și transporturile, rămâne limitată, dar există semne încurajatoare că este pe punctul de a scădea semnificativ costurile și de a se dezvolta pe scară largă la nivel mondial”, este menționat în comunicatul Agenției Internaționale a Energiei.

În 2019, doar Franța, Japonia și Coreea aveau strategii pentru utilizarea hidrogenului. Astăzi, 17 guverne au publicat strategii privind hidrogenul, alte peste 20 au anunțat public că lucrează la elaborarea unor strategii, iar numeroase companii încearcă să profite de oportunitățile de afaceri legate de hidrogen. Sunt în curs de desfășurare proiecte pilot pentru producerea de oțel și de produse chimice cu hidrogen cu emisii reduse de carbon, iar alte utilizări industriale sunt în curs de dezvoltare. Costul celulelor care funcționează cu hidrogen continuă să scadă, iar vânzările de vehicule cu celulele de combustie sunt în creștere.

Hidrogenul are o mare densitate de energie, iar utilizarea sa ca și combustibil nu produce emisii directe de poluanți sau de gaze cu efect de seră. Principalul obstacol în calea utilizării pe scară largă a hidrogenului este costul de producție. Acest lucru necesită fie cantități mari de energie electrică pentru a-l produce din apă, fie utilizarea tehnologiilor de captare a carbonului, dacă hidrogenul este produs din combustibili fosili. Aproape tot hidrogenul produs în prezent provine din combustibili fosili fără captarea carbonului, ceea ce duce la emisii de aproape 900 de milioane de tone de CO2, echivalentul emisiilor de CO2 combinate ale Regatului Unit și Indoneziei.

Sunt necesare investiții și politici bine orientate pentru a reduce diferența de preț dintre hidrogenul cu emisii reduse de dioxid de carbon și hidrogenul produs din combustibili fosili, care generează multe emisii. În funcție de prețul gazelor naturale și al energiei electrice regenerabile, producerea hidrogenului din surse regenerabile poate costa între 2 și 7 ori mai mult decât producerea acestuia din gaze naturale fără captarea carbonului.

Însă, cu ajutorul progreselor tehnologice și al economiilor de scară, costul producerii hidrogenului cu ajutorul energiei solare poate concura cu cel al hidrogenului produs cu gaze naturale, așa cum se prevede în Foaia de parcurs a AIE pentru atingerea obiectivului de emisii zero până în 2050.

În luna lulie a anului trecut, Comisia Europeană a prezentat Strategia UE privind hidrogenul care abordează modul de transformare a potențialului acestuia în realitate, prin investiții, reglementare, crearea de piețe și cercetare și inovare.

Hidrogenul poate alimenta și sectoare care nu sunt potrivite pentru electrificare și poate asigura stocarea în vederea echilibrării fluxurilor variabile de energie din surse regenerabile, însă acest lucru poate fi realizat numai prin acțiuni coordonate între sectorul public și cel privat, la nivelul UE. 

Prioritatea este dezvoltarea hidrogenului regenerabil, produs folosind în principal energia eoliană și solară. Cu toate acestea, pe termen scurt și mediu sunt necesare alte forme de hidrogen cu emisii scăzute de carbon pentru a reduce rapid emisiile și pentru a sprijini dezvoltarea unei piețe viabile.

Această tranziție treptată va necesita o abordare etapizată:

  • În perioada 2020-2024, vom sprijini instalarea în UE a unei capacități de cel puțin 6 GW, produse de electrolizoare pentru hidrogenul regenerabil, precum și producția de până la 1 milion de tone de hidrogen regenerabil.
  • În perioada 2025-2030, hidrogenul trebuie să devină o parte intrinsecă a sistemului nostru energetic integrat, cu o capacitate de cel puțin 40 GW generată de electrolizoarele pentru hidrogenul regenerabil și producerea a până la 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil în UE.
  • Între 2030 și 2050, tehnologiile pe bază de hidrogen regenerabil ar trebui să ajungă la maturitate și să fie desfășurate la scară largă în toate sectoarele dificil de decarbonizat.

Pentru a contribui la realizarea acestei strategii, Comisia  a lansat Alianța europeană pentru hidrogen curat, formată din lideri ai industriei, miniștri naționali și regionali și reprezentanți ai societății civile și ai Băncii Europene de Investiții. Alianța va institui un portal de investiții pentru o producție mai mare și va sprijini cererea de hidrogen curat în UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen face apel la populația României să se vaccineze anti-COVID-19: Convingerea oamenilor de a se vaccina ține de autoritățile naționale. Este nevoie de comunicare bună

Published

on

© European Union 2021/ Source: EC - Audiovisual

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, face apel la populația României să se vaccineze, potrivit declarației de presă susținută luni, 27 septembrie, la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, cu ocazia vizitei sale pentru aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență. 

„Vaccinarea este extrem de importantă. Vaccinarea salvează vieți, vă protejează pe dvs., dar și pe cei dragi. În Uniunea Europeană avem norocul de a avea acces la vaccinuri în momentul de față, ceea ce reprezintă un avantaj enorm pentru a ne proteja cetățenii europeni, dar și pentru a reduce riscul de a răspândi boala și ca alte variante îngrijorătoare să apară. Vă încurajez, dacă nu ați profitat de ocazie, să o faceți. Profitați de ocazie și vaccinați-vă”, a transmis șefa executivului european.

De asemenea, Ursula von der Leyen a menționat că decizia legată de convingerea oamenilor de a se vaccina ține de competența națională. 

„Din experiența mea este nevoie de comunicare bună. Este foarte important faptul că 73% din populația adultă din Uniunea Europeană este deja vaccinată, iar lucrurile evoluează în sens pozitiv. Consecințele virusului nu mai sunt atât de grave. Știm că vaccinul a salvat vieți. Încurajez pe toată lumea să se vaccineze”, a punctat aceasta. 

Tot în acest sens, premierul Florin Cîțu a reamintit că instituția Comisiei Europene a ajutat foarte mult România prin faptul că a avut acces la vaccin în același moment ca toate țările din Uniunea Europeană.

„Sunt mai multe variante în UE şi după cum ştiţi şi la noi se iau în calcul aceste variante pentru a accelera campania de vaccinare. Am văzut că a început să crească, în această perioadă, numărul persoanelor care se vaccinează. Am spus de fiecare dată – singura soluţie pentru a depăşi pandemia o reprezintă vaccinarea. Orice altă măsură nu face decât să încetinească, dar nu elimină pandemia. Ne uităm să vedem în restul ţărilor din Uniunea Europeană care sunt măsurile care au avut cel mai mare impact şi le vom folosi şi aici”, a spus el. 

Președintele României, Klaus Iohannis a menționat că fără implicarea Ursulei von der Leyen România nu ar fi beneficiat de un număr important de doze de vaccin.

„Doamna președintă a avut inițiativa, a riscat și a pus pe picioare un mecanism prin care întreaga Uniune Europeană beneficiază de doze foarte multe de vaccin. Sănătatea nu este o competență a Comisiei Europene. Sănătatea este de competență națională, dar această chestiune, fără intervenția și fără sprijinul Comisiei nu ar fi putut să fie rezolvată. Sprijinul Comisiei constă în dozele de vaccin care vor veni în continuare în România”, a declarat acesta. 

„Au fost folosite peste 10 milioane de doze de vaccin în România, fiind aproape 5 milioane și jumătate de români care sunt vaccinați cu schema completă. În timp ce noi avem mii și mii de cazuri zilnice și internați la ATI și decese, în Danemarca s-a renunțat la toate restricțiile pentru că s-au vaccinat aproape toți. Împreună cu premierul convenit să ne întâlnim încă din această săptămână se reevaluăm campania de vaccinare și să vedem cum putem să o repunem pe roate. Avem arma cu care putem să terminăm pandemia, dar nu o folosim”, a adăugat Klaus Iohannis.

Uniunea Europeană a atins la finalul lunii august o etapă crucială în privința imunizării împotriva COVID-19, 70 % din populația adultă europeană fiind în prezent vaccinată complet. 

Comisia Europeană atrage atenția că vaccinarea rapidă și completă a tuturor populațiilor vizate – în Europa și la nivel mondial – este esențială pentru a controla impactul pandemiei.

UE este în continuare lider în ceea ce privește răspunsul multilateral. UE a exportat jumătate din vaccinurile produse în Europa către alte țări din lume, adică aceeași cantitate pe care a furnizat-o cetățenilor săi. Team Europe a contribuit cu aproape 3 miliarde EUR la mecanismul COVAX pentru a contribui la asigurarea a cel puțin 1,8 miliarde de doze pentru 92 de țări cu venituri mici și medii inferioare. În prezent, COVAX a furnizat peste 200 de milioane de doze în 138 de țări.

Comisia Europeană a rezervat până în prezent 4,6 miliarde de doze de vaccinuri împotriva COVID-19 și sunt în curs negocieri pentru doze suplimentare. Comisia colaborează, de asemenea, cu industria pentru a spori capacitatea de producție a vaccinurilor.

În același timp, ea a demarat activități de abordare a noilor variante, cu scopul de a dezvolta și de a produce rapid vaccinuri eficace împotriva acestor variante pe scară largă. Incubatorul HERA contribuie la răspunsul la această amenințare.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare.

Continue Reading

NEWS

Premiul pentru drepturile omului ”Vaclav Havel” 2021 a fost acordat opozantei belaruse Maria Kolesnikava: A arătat că este pregătită să își riște propria siguranță pentru o cauză mai mare decât ea însăși

Published

on

© Council of Europe

Premiul pentru drepturile omului Vaclav Havel al Consiliului Europei pentru 2021 care recompensează acțiunile remarcabile ale societății civile în apărarea drepturilor omului, a fost acordat liderului opoziției și activistei belaruse Maria Kolesnikava.

Premiul, în valoare de 60.000 de euro, a fost înmânat în cadrul unei ceremonii speciale în ziua deschiderii sesiunii plenare de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) de la Strasbourg, potrivit unui comunicat al instituției. 

Maria Kalesnikava este unul dintre liderii opoziției din Belarus și membră a Consiliului de Coordonare. Ea a fost șefa sediului de campanie al fostului candidat la președinție Viktar Babaryka și a devenit unul dintre cele trei simboluri feminine ale opoziției belaruse și ale luptei poporului belarus pentru libertățile civile și politice și pentru drepturile fundamentale.

Ea a fost răpită la Minsk în septembrie 2020 și a ținut prima pagină a ziarelor când și-a rupt pașaportul la frontieră pentru a împiedica îndepărtarea sa forțată și exilul din Belarus. Ulterior a fost reținută, iar în septembrie 2021 a fost condamnată la 11 ani de închisoare pentru activitatea sa politică.

Primind premiul în numele ei, sora Mariei, Tatsiana Khomich, a mulțumit comitetului de premiere și a declarat că sora ei dorește să dedice victoria sa tuturor celor din Belarus care luptă pentru drepturile lor. ”Acest premiu este un semn de solidaritate a întregii lumi democratice cu poporul din Belarus. Este, de asemenea, un semn pentru noi, belarușii, că comunitatea internațională ne susține și că suntem pe drumul cel bun”, a transmis sora opozantei belaruse.

Prezentând premiul, președintele APCE, Rik Daems, care a prezidat juriul de selecție, a precizat că luând de atitudine ”împotriva unui regim care a ales forța și brutalitatea împotriva protestelor pașnice și legitime, doamna Kalesnikava a arătat că este pregătită să își riște propria siguranță pentru o cauză mai mare decât ea însăși – a dat dovadă de un adevărat curaj.”

Uniunea Europeană a condamnat ”disprețul flagrant” al Belarusului pentru drepturile omului, după condamnarea opozanților Maria Kolesnikova și Maxim Znak, unele dintre figurile importante ale mișcării de contestare din vara lui 2020 împotriva regimului Lukașenko.

”UE deplânge faptul că regimul de la Minsk continuă să nu respecte în mod flagrant drepturile omului și libertățile fundamentale ale poporului din Belarus. De asemenea, UE reiterează cererile de eliberare imediată și necondiționată a tuturor deținuților politici din Belarus (care numără în prezent peste 650 de persoane), inclusiv a Mariei Kolesnikova și a lui Maxim Znak, a jurnaliștilor și a tuturor persoanelor care se află în spatele gratiilor pentru că și-au exercitat drepturile. Belarus trebuie să își respecte angajamentele și obligațiile internaționale în cadrul ONU și OSCE. UE va continua eforturile sale de promovare a responsabilității pentru represiunea brutală exercitată de autoritățile belaruse”, este precizat într-un comunicat publicat de Serviciul European de Acțiune Externă.

La rândul lor, Statele Unite au solicitat regimului de la Minsk să pună capăt ”represiunii împotriva cetățenilor din Belarus”, stat membru OSCE, care ”s-a angajat să respecte dreptul la un proces echitabil de către un tribunal independent și imparțial, precum și drepturile la libertatea de exprimare și de întrunire pașnică”.

”Suntem alături de parteneri cu aceleași vederi în sprijinul aspirațiilor poporului belarus pentru un viitor democratic și prosper într-o țară liberă și independentă. La 9 august, am emis un ordin executiv care solicită explicații regimului Lukașenko pentru atacurile sale împotriva democrației și a drepturilor omului, pentru represiunea transnațională și pentru corupție. (…) Reiterăm apelul nostru către autoritățile belaruse de a începe un dialog autentic cu opoziția democratică și cu membrii societății civile, care să conducă la alegeri libere și corecte sub observație internațională”, a precizat Departamentul de Stat american.

Justiţia din Belarus a condamnat-o luni la 11 ani de închisoare pe opozanta Maria Kolesnikova. Sentinţa este cea mai recentă măsură din campania de reprimare a opoziţiei dusă de regimul preşedintelui Aleksandr Lukaşenko.

Condamnarea sa şi a unui alt acuzat, Maxim Znak, acesta din urmă la zece ani de detenţie, au fost anunţate de serviciul de presă al lui Viktor Babarîko, un alt opozant închis pentru care au lucrat cei doi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Corina Crețu2 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

SUA2 hours ago

UE dorește să întoarcă pagina în criza submarinelor. Josep Borrell: Nu o să fim masochişti. Să depăşim problemele şi să privim spre viitor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică

U.E.4 hours ago

Angela Merkel consideră că UE trebuie să-și rezolve problemele cu Polonia și Ungaria prin discuții, nu la tribunal: Trebuie să încercăm întotdeauna să găsim un compromis

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor a discutat cu ambasadorul Tunisiei în România despre ”situația politică extrem de complicată de la Tunis”: Prelungirea acesteia va avea ”efecte nefaste asupra relației” cu UE

Eugen Tomac5 hours ago

Eugen Tomac lansează un concurs pentru tinerii din România și Republica Moldova, invitându-i să își exprime viziunea privind viitorul Europei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă a discutat la Chișinău cu președinta Maia Sandu despre criza energetică: Vom veni cu soluții atât la nivel de România, cât și la nivelul UE

Eugen Tomac5 hours ago

Eugen Tomac, întrevedere cu Maia Sandu la Chișinău: Este esențial ca România și UE să fie alături de românii basarabeni

NATO5 hours ago

NATO: Jens Stoltenberg a prelungit cu un an mandatul de secretar general adjunct al lui Mircea Geoană, până la 16 octombrie 2023

ROMÂNIA5 hours ago

UE și 31 de state, între care România și SUA, au adoptat o declarație comună prin care semnalează că ”fenomenul ransomware reprezintă o amenințare la adresa securității globale”

ROMÂNIA23 hours ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA1 day ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA1 day ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII1 day ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA2 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

U.E.4 days ago

UE sfătuiește Ucraina să-și îmbunătățească eficiența energetică pentru a reduce dependența de importurile de gaze

Team2Share

Trending