Mai mult de jumătate de miliard de călători au vizitat spaţiul Schengen în 2023, atingându-se 92% din nivelurile anterioare pandemiei, din 2019, ceea ce a contribuit în mod semnificativ la economia Uniunii Europene, indică raportul anual privind starea spaţiului Schengen publicat marţi de Comisia Europeană.

Raportul din 2024 privind starea spaţiului Schengen prezintă realizările, provocările şi evoluţiile din spaţiul Schengen în decursul ultimului ciclu 2023-2024.

Potrivit acestuia, în 2023 spaţiul Schengen a rămas solid şi este în continuare cea mai vizitată destinaţie din lume, turismul contribuind cu aproape 10% din PIB-ul Uniunii şi oferind locuri de muncă pentru aproximativ 22,6 milioane de persoane.

Raportul arată de asemenea că normele Schengen sunt bine aplicate, deşi există unele lacune în materie de implementare, de exemplu un cadru legislativ consolidat, fiind necesare eforturi pentru punerea în aplicare a noilor măsuri, inclusiv a cooperării poliţieneşti, pentru a elimina treptat controalele de lungă durată la frontierele interne, precum şi un cadru de guvernanţă Schengen integrat, pentru care Comisia va continua să lucreze în vederea unei analize mai complete a datelor, în strânsă cooperare cu agenţiile UE şi cu statele membre.

Au fost luate măsuri istorice pentru completarea spaţiului Schengen cu Bulgaria şi cu România, începând cu eliminarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime de la 31 martie 2024, aminteşte raportul. Pentru eliminarea controalelor la frontierele interne terestre cu Bulgaria şi cu România este necesară o decizie suplimentară a Consiliului.

Consiliul Schengen programat să se desfăşoare pe 13-14 iunie urmează să dezbată acest raport şi să adopte propunerea de recomandare a Comisiei.

Spaţiul Schengen a devenit cel mai mare spaţiu de liberă circulaţie din lume, garantând călătorii fără probleme şi în condiţii de siguranţă pentru o populaţie de aproape 450 de milioane de persoane, spaţiul Schengen este esenţial pentru competitivitatea Uniunii Europene.

Președintele României, Klaus Iohannis, va participa, în perioada 17-18 aprilie 2024, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, care va avea loc la Bruxelles, Regatul Belgiei, urmând să participe, de asemenea, la recepția găzduită de Majestatea Sa Philippe, Regele Belgienilor, în onoarea șefilor de stat și de guvern ai Uniunii Europene, informează Administrația Prezidențială.

Pe agenda reuniunii se află perspectiva unui nou Pact european pentru competitivitate și relația Uniunii Europene cu Turcia. Subiectul noului Pact european privind competitivitatea va fi dezbătut pe larg și va include o seamă de aspecte esențiale pentru viitorul economic al Uniunii, printre care: Piața Unică, Uniunea Piețelor de Capital, politica industrială a Uniunii, energia, economia circulară, aspecte digitale, politici comerciale, aspecte sociale, inovație, reducerea poverii administrative, precum și agricultura.

Liderii Uniunii Europene vor avea, de asemenea, discuții referitoare la evoluțiile războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu, precum și viitoarea Agendă Strategică a Uniunii.

O politică fiscală moderat restrictivă, necesară pentru a se conforma cu frâna de îndatorare a Germaniei, duce inflația în direcția corectă, a declarat luni ministrul de finanțe Christian Lindner, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

„Frâna de îndatorare este o frână pentru inflație”, a declarat Lindner la un eveniment de comemorare a 15 ani de la stabilirea limitei constituționale a deficitelor publice, care este stabilită la 0,35% din produsul intern brut.

Inflația în cea mai mare economie europeană a încetinit la 2,3%, ajutată de scăderea prețurilor la alimente și energie, potrivit datelor finale publicate vineri. Acesta este cel mai scăzut nivel din iunie 2021.

„Frâna datoriei este un apel la stabilirea unor priorități clare în politici”, a spus ministrul de finanțe.

Lindner a declarat că actualul guvern va investi 58 de miliarde de euro în acest an, considerabil mai mult decât cele 38 miliarde de euro cheltuite în 2019, când ratele dobânzilor și mediul economic erau mai favorabile.

Ministrul a adăugat că nu este nevoie de o reformă fundamentală a frânei datoriei, dar că există o anumită marjă de manevră în ceea ce privește rambursarea datoriilor, ceea ce ar putea elibera fonduri suplimentare de până la 12 miliarde de euro pe an.

Guvernul german a contractat împrumuturi de urgență în valoare totală de aproximativ 300 miliarde de euro ca răspuns la pandemia de coronavirus și la războiul din Ucraina.

Lindner a declarat că ar putea exista fonduri suplimentare disponibile pentru investiții dacă nivelul datoriei va reveni la nivelul de dinaintea pandemiei din 2019 înainte de sfârșitul acestui deceniu.