Cetățenii Uniunii Europene sărbătoresc astăzi 8 ani de la intrarea în vigoare a regulamentului european „Roaming la tarife naționale”, o inițiativă esențială care a transformat modul în care cetățenii europeni comunică și călătoresc. Începând cu 15 iunie 2017, utilizatorii de servicii mobile din toate statele membre UE beneficiază de eliminarea tarifelor suplimentare pentru roaming, ceea ce înseamnă că pot suna, trimite mesaje și utiliza date mobile în orice țară din Uniune la aceleași costuri ca acasă.

Românii pot astăzi, datorită apartenenței la UE, la fel ca toți ceilalți cetățeni europeni, să rămână conectați cu cei dragi și cu activitățile profesionale oriunde în UE, fără grija taxelor suplimentare. Regulamentul rămâne un pilon central al strategiei UE pentru o piață digitală deschisă și accesibilă tuturor europenilor, indiferent de statul membru în care se află. 

Ce înseamnă roaming?

Vorbim despre roaming atunci când utilizați telefonul mobil pe durata călătoriilor ocazionale efectuate în afara țării în care aveți un abonament de telefonie mobilă, adică țara în care locuiți, lucrați, studiați sau în care aveți alt tip de legături stabile.

Dacă petreceți mai mult timp acasă decât în străinătate sau vă folosiți telefonul mobil mai mult acasă decât în străinătate, se consideră că sunteți în roaming. Prin urmare, atunci când vă aflați în UE și efectuați apeluri, trimiteți mesaje sau utilizați servicii de date, vi se vor aplica tarifele naționale. Aceasta este considerată o „utilizare rezonabilă a serviciilor de roaming”.

Când treceți o frontieră în interiorul UE, ar trebui să primiți un mesaj din partea operatorului de telefonie mobilă prin care să vă informeze că sunteți în roaming și să vă aducă la cunoștință prevederile politicii sale privind „utilizarea rezonabilă”. Mesajul ar trebui să vă ofere informații despre stabilirea prețului personalizat pe baza abonamentului dumneavoastră, eventuale servicii care pot genera taxe suplimentare și numerele de contact de urgență pentru țara respectivă.

Istoria eliminării tarifelor 

Reamintim că eurodeputatul român, Adina Vălean, a fost raportorul Legislativului European pentru dosarul Roaming II, cel care a stabilit scăderea graduală, până la eliminare, a tarifelor speciale de roaming.

Parlamentul European a aprobat, în primă lectură, a 3 aprilie 2014, reforma pieţei telecomunicaţiilor, propusă de Comisia Europeană în 2013, care prevedea, printre altele, eliminarea tarifelor de roaming în UE, de la 15 decembrie 2015.

Potrivit propunerii iniţiale a Comisiei Europene, tarifele de roaming ar fi trebuit eliminate încă de la 1 iulie 2014.

După votul din PE, era necesară ajungerea la un acord cu ministerele telecomunicaţiilor din cele 28 de state membre privind eliminarea tarifelor de roaming.

În 4 martie 2015, statele membrele au decis să amâne eliminarea tarifelor.

Prin urmare, Consiliul şi Parlamentul European au iniţiat negocieri în vederea obţinerii unui acord în a doua lectură.

Negocierile s-au fost încheiat pe 30 iunie 2015, iar pe 8 iulie 2015, Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi a confirmat textul de compromis al propunerii privind piaţa unică a telecomunicaţiilor, astfel cum fusese convenit de către cele două instituţii.

Consiliul Competitivitate şi-a dat acordul asupra textului la 1 octombrie 2015.

Consiliul de Miniştri al UE şi Parlamentul European, pe baza unei propuneri a Comisiei Europene, au hotărât introducerea pentru prima dată a unor plafoane tarifare pentru serviciile în roaming în 2007 pentru a se asigura că abonaţii la serviciile de telefonie mobilă plătesc tarife de roaming similare în întreaga UE.

Uniunea Europeană va avea nevoie de investiții de aproximativ 241 miliarde de euro până în 2050 pentru a extinde durata de viață a reactoarelor nucleare existente și pentru a construi noi reactoare de mari dimensiuni, potrivit celui de-al optulea Program Ilustrativ pentru Energie Nucleară (PINC), publicat de Comisia Europeană. Investiții suplimentare vor fi necesare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR), reactoarelor modulare avansate (AMR), microreactoarelor și fuziunii nucleare pe termen lung.

Comisia subliniază că, pentru unele state membre, energia nucleară este o componentă esențială în strategiile de decarbonizare, competitivitate industrială și securitate energetică. Se estimează că, până în 2040, peste 90% din energia electrică produsă în Uniunea Europeană va proveni din surse decarbonizate – în principal energie regenerabilă, completată de energia nucleară.

Capacitatea instalată de energie nucleară în UE este preconizată să crească de la 98 GWe în 2025 la aproximativ 109 GWe în 2050.

„Pentru a realiza cu adevărat tranziția către energie curată, avem nevoie de toate soluțiile energetice cu emisii zero și scăzute de carbon. Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat. Asigurarea condițiilor-cadru necesare va permite UE să își mențină leadershipul industrial în acest sector, păstrând în același timp cele mai înalte standarde de siguranță și o gestionare responsabilă a deșeurilor radioactive”, a declarat Dan Jørgensen, comisar european pentru Energie și Locuințe.

Comisia atrage atenția că păstrarea standardelor ridicate de siguranță nucleară, securitate și garanții, precum și gestionarea responsabilă a deșeurilor radioactive, rămân priorități esențiale. Sunt necesare progrese în dezvoltarea infrastructurii pentru depozitarea deșeurilor și combustibilului nuclear uzat, dar și în eficientizarea proceselor de dezafectare.

Programul PINC mai evidențiază nevoia de cooperare între autoritățile naționale de reglementare pentru accelerarea proceselor de licențiere, precum și colaborarea internațională cu parteneri de încredere pentru diversificarea surselor de combustibil nuclear.

Totodată, Comisia susține formarea profesională a forței de muncă, atragerea de talente noi și sprijinirea startup-urilor inovatoare din domeniul nuclear, în paralel cu promovarea și comercializarea noilor tehnologii de vârf – precum SMR-urile, AMR-urile și fuziunea nucleară.

Prin acest program, UE urmărește să consolideze poziția industriei nucleare europene într-un sector strategic, care să contribuie decisiv la atingerea obiectivelor climatice ale continentului.

Comisia Europeană a plătit cea de-a cincea tranșă din împrumutul excepțional de asistență macrofinanciară (AMF) acordat Ucrainei, în valoare de 1 miliard de euro.

Gestul, care vine înainte de summitul G7 din Canada, consolidează și mai mult rolul UE de cel mai mare donator al Ucrainei de la începutul războiului de agresiune al Rusiei, cu un sprijin total care se apropie de 150 de miliarde de euro.

Asistența macrofinanciară (AMF) în valoare de 18,1 miliarde de euro acordată de UE face parte din inițiativa privind accelerarea veniturilor extraordinare (ERA) condusă de G7, care urmărește să ofere Ucrainei sprijin în valoare de aproximativ 45 de miliarde de euro.

Aceste împrumuturi urmează să fie rambursate folosind veniturile provenite din inghețaea activelor statului rus deținute în UE, arată Comisia Europeană într-un comunicat. 

Cu această ultimă plată, totalul împrumuturilor acordate de Comisie Ucrainei în cadrul mecanismului mai sus menționat ajunge la 7 miliarde de euro de la începutul anului 2025.

După cum au convenit liderii europeni în cadrul Consiliului European extraordinar de la începutul lunii martie și după cum a reiterat președinta Ursula von der Leyen, Comisia este pregătită să suplimenteze contribuția UE la inițiativa împrumuturilor ERA, dacă este necesar. Comisia rămâne în contact strâns cu autoritățile ucrainene în ceea ce privește plățile viitoare.

În cazul în care Ucraina prezintă o cerere, Comisia este pregătită să răspundă rapid.

Acest lucru ar permite UE să sprijine orice creștere esențială a cheltuielilor militare în săptămânile și lunile următoare, contribuind la asigurarea unei poziții puternice a Ucrainei înaintea oricăror potențiale negocieri de pace.