Connect with us

U.E.

Premierul Poloniei a promis ”derusificarea” economiei și anunță construcția de noi gazoducte

Published

on

© Mateusz Morawicki/Twitter

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a promis că Polonia va acționa pentru a-și „derusifica” economia și a anunțat că țara sa va construi noi gazoducte pentru a anula dependenţa energetică de Rusia, informează presa străină și Agerpres

De asemenea, şeful executivului polonez a afirmat că fermierii vor primi subvenţii care să compenseze creşterea preţurilor fertilizatorilor, astfel încât preţul produselor agricole şi al alimentelor să nu crească.

Morawiecki a spus că aşteaptă o decizie a Comisiei Europene de interzicere a importurilor de cărbune din Rusia.

Pe de altă parte, premierul Poloniei a anunţat că la viitorul summit NATO, din 24 martie, ţara sa prezenta în mod oficial o propunere de trimitere a unei misiuni internaţionale de pace în Ucraina.

Citiți și: Premierul Poloniei îi invită pe Biden, Macron și Scholz să meargă la Kiev „să se uite în ochii” celor care luptă pentru „valorile Europei și ale lumii occidentale”

Reamintim că Premierul polonez Mateusz Morawiecki a propus luni, la Varşovia, ca activele statului şi ale oligarhilor ruşi îngheţate în Occident să fie confiscate definitiv şi destinate unui fond pentru reconstrucţia Ucrainei.

„Agresorul brutal care a atacat o ţară trebuie să plătească preţul cel mai ridicat care poate fi impus în democraţie şi în cadrul coexistenţei paşnice a naţiunilor”, a declarat Morawiecki, la finalul unei întâlniri cu omologii săi lituanian, Ingrida Simonyte, şi ucrainean, Denis Şmîgal, ca parte a formatului Triunghiului de Lublin.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisarul Adina Vălean a semnat, în numele UE, acordurile de liberalizare a transportului de mărfuri cu Ucraina și R. Moldova

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, împreună cu ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, și cu viceprim-ministrul și ministrul moldovean al infrastructurii și dezvoltării regionale, Andrei Spînu, au semnat acorduri privind transportul rutier de mărfuri între UE și fiecare țară. Acordurile vor contribui la asigurarea lanțurilor de aprovizionare, inclusiv a securității alimentare, ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și a blocării de către aceasta a rutelor de transport tradiționale.

În plus, comisarul Vălean și ministrul Kubrakov au semnat o înțelegere privind actualizarea rețelei indicative TEN-T a Ucrainei pentru a îmbunătăți conexiunile de infrastructură între UE și Ucraina.

Semnăturile au avut loc în cadrul Zilelor Europei Conectate de la Lyon.

Aceste două acorduri reprezintă un alt exemplu al modalităților concrete prin care UE sprijină Ucraina. În parte, liberalizăm transportul rutier pentru transportatorii ucraineni și moldoveni în UE pentru a menține fluxurile de export și pentru a ne asigura că Ucraina poate importa bunurile de care are nevoie. De asemenea, acestea vor oferi o ușurare pentru Moldova, care a pierdut rute de transport esențiale prin Ucraina pentru propriile exporturi și a cărei economie a fost puternic afectată de războiul din Ucraina. De asemenea, am luat măsuri pentru a lega Ucraina mai strâns de UE în ceea ce privește infrastructura, ceea ce va ajuta la orientarea efortului de reconstrucție după ce Ucraina va fi respins războiul de agresiune al Rusiei”, a declarat comisarul european pentru transportui, Adina Vălean.

Acordurile de transport rutier vor facilita transportul de mărfuri între UE, Ucraina și Moldova, permițând transportatorilor să tranziteze și să opereze între teritoriile celorlalți fără a fi nevoie de autorizații pentru acest tip de operațiuni.

Acordul dintre UE și Ucraina prevede, de asemenea, recunoașterea permiselor de conducere ucrainene și a certificatelor de competență profesională pentru a sprijini și mai mult șoferii ucraineni. În urma înțelegerii la nivel înalt privind rețeaua TEN-T, UE va include în legislația sa hărțile TEN-T actualizate ale Ucrainei, în scopul îmbunătățirii conexiunilor. Înțelegerea subliniază intenția comună de a promova o planificare adecvată și dezvoltarea unei conectivități durabile și eficiente din punct de vedere al resurselor în domeniul transporturilor între cele două părți.

Ambele acțiuni fac parte din Planul de acțiune UE-Ucraina privind coridoarele de solidaritate, un set amplu de activități în domeniul politicii de transport în sprijinul Ucrainei.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE și Noua Zeelandă au încheiat negocierile pentru un acord comercial. Exporturile anuale ale UE ar putea crește cu până la 4,5 mld. de euro

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

UE și Noua Zeelandă au încheiat astăzi, 30 iunie, negocierile pentru un acord comercial, care va oferi oportunități economice semnificative pentru întreprinderile și consumatorii ambelor părți. Acordul include, de asemenea, angajamente fără precedent în materie de sustenabilitate, inclusiv respectarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice și a drepturilor fundamentale ale lucrătorilor, se arată în comunicatul Executivului European. 

Se preconizează ca schimburile comerciale bilaterale să crească cu până la 30% datorită acestui acord, iar exporturile anuale ale UE ar putea crește cu până la 4,5 miliarde de euro. Investițiile UE în Noua Zeelandă au un potențial de creștere de până la 80%. Acordul poate reduce taxele vamale cu aproximativ 140 de milioane de euro pe an pentru întreprinderile din UE începând cu primul an de aplicare.

„Noua Zeelandă este un partener-cheie pentru noi în regiunea Indo-Pacific. Acest acord comercial aduce oportunități majore pentru companiile noastre, pentru fermierii și consumatorii noștri, de ambele părți. El poate contribui la creșterea comerțului dintre noi cu 30%. Acesta include angajamente sociale și climatice fără precedent. Acest nou acord între Uniunea Europeană și Noua Zeelandă vine într-un moment geopolitic important”, a declarat Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Acordul va oferi noi oportunități pentru întreprinderi, printre care:

  • Eliminarea tuturor taxelor vamale pentru exporturile UE către Noua Zeelandă.
  • Deschiderea pieței serviciilor din Noua Zeelandă în sectoare-cheie, cum ar fi serviciile financiare, telecomunicațiile, transportul maritim și serviciile de livrare.
  • Asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru investitorii UE în Noua Zeelandă și invers.
  • Îmbunătățirea accesului întreprinderilor din UE la contractele de achiziții publice din Noua Zeelandă pentru bunuri, servicii, lucrări și concesiuni de lucrări. Piața de achiziții publice din Noua Zeelandă valorează aproximativ 60 de miliarde de euro pe an.
  • Facilitarea fluxurilor de date, a unor norme previzibile și transparente pentru comerțul digital și a unui mediu online sigur pentru consumatori.
  • Prevenirea cerințelor nejustificate de localizare a datelor și menținerea unor standarde ridicate de protecție a datelor cu caracter personal.
  • Ajutarea întreprinderilor mici să exporte mai mult prin intermediul unui capitol dedicat întreprinderilor mici și mijlocii.
    reducerea semnificativă a cerințelor și procedurilor de conformitate pentru a permite un flux mai rapid al mărfurilor.
  • Angajamente semnificative din partea Noii Zeelande de a proteja și de a pune în aplicare drepturile de proprietate intelectuală, aliniate la standardele UE.

Proiectele de texte negociate vor fi publicate în curând. Aceste texte vor fi supuse unei revizuiri juridice (“legal scrubbing”) și vor fi traduse în toate limbile oficiale ale UE. Ulterior, Comisia Europeană va înainta acordul spre semnare și încheiere Consiliului. După adoptarea de către Consiliu, UE și Noua Zeelandă pot semna acordul. După semnare, textul va fi transmis Parlamentului European pentru aprobare. După aprobarea Parlamentului și după ce Noua Zeelandă îl ratifică, de asemenea, acordul poate intra în vigoare.

Continue Reading

ROMÂNIA

Laura Kövesi, îngrijorată de modul în care România a transpus Directiva privind protecția avertizorilor de integritate: Analizez dacă se impune un raport către CE cu privire la încălcarea principiilor statului de drept

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kövesi, și-a exprimat îngrijorarea față de modul în care a fost transpusă în legislația națională Directiva UE a privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale drepturilor Uniunii (Directiva privind protecția avertizorilor de integritate), fapt pentru care a anunțat că analizează dacă această ”situație persistentă, coroborată cu cele mai recente evoluții”, impune sesizarea Comisiei Europene printr-un raport în vederea unei evaluări calitative aprofundate referitoare la încălcarea principiilor statului de drept.

Parchetul European informează printr-un comunicat că procurorul-șef a luat act de faptul că ”la 29 iunie 2022, Camera Deputaților din România a adoptat în sfârșit o lege care vizează transpunerea Directivei privind protecția avertizorilor de integritate. Pe baza analizei preliminare a legii și, în special, a modificărilor aduse proiectului de lege la 28 iunie 2022, chiar înainte de adoptarea acesteia de către plen, procurorul-șef european evaluează dacă unele dintre aceste dispoziții ar fi contrare Directivei privind protecția avertizorilor de integritate și ar reprezenta un pas înapoi în raport cu nivelul actual de protecție, stabilit de legislația națională încă din 2004”.

”Principalul motiv de îngrijorare este că aceste dispoziții ar putea avea un efect de inhibare, descurajând potențialii avertizori de integritate din România și afectând negativ nivelul de depistare a fraudei în UE. De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent care asigură buna funcționare a serviciilor de anchetă și de urmărire penală în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a corupției sau a altor încălcări ale dreptului Uniunii legate de execuția bugetului Uniunii sau de protecția intereselor financiare ale Uniunii”, explică Kövesi în comunicat, care apreciază că avertizorii de integritate sunt o ”sursă esențială de informații pentru serviciile de investigație și de urmărire penală”.

O altă îngrijorare exprimată de procurorul-șef european este aceea că instituția nu a primit încă din partea României nominalizările a nouă procurori europeni delegați, fapt ce vitregește biroul EPPO din România de ”numărul adecvat de ofițeri de poliție judiciară”.

Așadar, ”procurorul-șef al Parchetului European analizează dacă această situație persistentă, coroborată cu cele mai recente evoluții, impune un raport către Comisia Europeană în conformitate cu considerentul 16 din Regulamentul (UE) 2020/2092 din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii”. 

Potrivit Capitolului III, Secțiunea 1, Articol 13, Aln. 2 din Regulamentul (UE) 2017/1939 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO), ”în fiecare stat membru există doi sau mai mulți procurori europeni delegați. Procurorul-șef european, după consultarea autorităților relevante ale statului membru relevant și ajungerea la un acord cu acestea, aprobă numărul de procurori europeni delegați, precum și diviziunea funcțională și teritorială a competențelor între procurorii europeni delegați din fiecare stat membru”.

Parchetul European, a cărui activitate a demarat la 1 iunie 2021, este primul parchet supranațional responsabil cu anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor.

Citiți și:
Fraude cu fonduri europene și românești: Parchetul European a pus sub acuzare 12 persoane în urma unor anchete desfășurate în România și Austria

În prezent, 22 de state membre participă la EPPO (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania).

Acesta dispune de un parchet central situat în Luxemburg, care este alcătuit din câte un procuror european pentru fiecare stat membru participant și din alte categorii de personal, România fiind reprezentantă de Cătălin-Laurenţiu Borcoman. În plus, procurorii europeni delegați situați în statele membre fac parte integrantă din acest organism independent.

Continue Reading

Facebook

EDITORIALE4 hours ago

Summitul de la Madrid, cel mai important moment strategic pentru securitatea României de la aderarea la NATO. Iată de ce

NATO6 hours ago

Joe Biden laudă România pentru creșterea bugetului apărării și reafirmă creșterea prezenței militare SUA: Vom poziționa o brigadă de luptă în România

NATO6 hours ago

Klaus Iohannis, la finalul summitului NATO de la Madrid: România susține adoptarea cât mai curând a unei noi declarații comune UE – NATO

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisarul Adina Vălean a semnat, în numele UE, acordurile de liberalizare a transportului de mărfuri cu Ucraina și R. Moldova

ROMÂNIA7 hours ago

Recep Tayyip Erdogan l-a întrebat pe Klaus Iohannis ce mai face Gică Hagi. Ce a răspuns șeful statului

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

UE și Noua Zeelandă au încheiat negocierile pentru un acord comercial. Exporturile anuale ale UE ar putea crește cu până la 4,5 mld. de euro

ROMÂNIA8 hours ago

Laura Kövesi, îngrijorată de modul în care România a transpus Directiva privind protecția avertizorilor de integritate: Analizez dacă se impune un raport către CE cu privire la încălcarea principiilor statului de drept

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Nu putem atinge obiectivul de economie verde în absența gazului și a energiei nucleare ca și combustibili de tranziție

NATO8 hours ago

Iohannis și Erdogan, prima întâlnire bilaterală după șase ani: Președinții României și Turciei doresc organizarea unei reuniuni trilaterale cu Polonia la nivel prezidențial

NATO9 hours ago

Klaus Iohannis salută decizia lui Emmanuel Macron: Franța este dispusă să crească prezența militară în România la nivel de brigadă în cadrul NATO

NATO6 hours ago

Joe Biden laudă România pentru creșterea bugetului apărării și reafirmă creșterea prezenței militare SUA: Vom poziționa o brigadă de luptă în România

NATO12 hours ago

Liderii din 22 țări NATO, inclusiv România, au lansat primul Fond de Inovare al Alianței. România va găzdui două centre de testare ale Acceleratorului menit să păstreze supremația tehnologică NATO

NATO1 day ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO1 day ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

FONDURI EUROPENE1 day ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, la summitul NATO: România va beneficia de forțe aliate pre-alocate și echipamente militare pre-poziționate pregătite să intervină în cazul unui atac rusesc. Marea Neagră este zonă de război

ROMÂNIA2 days ago

Sorin Grindeanu: Redeschiderea liniei de cale ferată din Portul Galați va permite transportul mai eficient al cerealelor din Ucraina

Team2Share

Trending