Connect with us

NATO

Premierul Poloniei cere Germaniei să ”își majoreze rapid cheltuielile militare”: Nu este o profitoare, dar contribuțiile sale nu respectă angajamentele luate

Published

on

© premier.gov.pl

Disputele politico-diplomatice dintre Polonia și Germania, întreținute mai ales prin prisma retoricii privind despăgubirile pe care Varșovia le solicită Berlinului în urma celui de-al Doilea Război Mondial, continuă după ce premierul polonez Mateusz Morawiecki a criticat țara vecină pentru că nu își îndeplinește angajamentele militare în cadrul NATO.

Germania ar trebui să-și arate puterea când vine vorba de cheltuielile privind apărarea și să o facă rapid, a spus Morawiecki într-un interviu acordat publicației germane Funke Media Group.

Nu aș spune că Germania este o profitoare, dar contribuțiile sale nu sunt în conformitate cu angajamentele. Germania trebuie să își majoreze rapid cheltuielile militare”, a spus Morawiecki, citat de Politico Europe.

Premierul polonez nu se află la prima declarație de acest tip. Anul trecut, la Conferința de Securitate de la München, Morawiecki a făcut referire la anumiți europeni care acționează precum ”călăreți liberi în epoca păcii americane”, o aluzie la faptul că Statele Unite continuă să investească în securitatea europeană, în timp ce mai mulți aliați europeni majorează dependența energetică a Europei față de Rusia.

Pe de altă parte, Mateusz Morawiecki s-a referit și la discuțiile recente generate de ambasadorii SUA la Berlin și la Varșovia privind mutarea în Polonia a trupelor americane staționate în Germania.

”Avem nevoie de baza militară NATO de la Ramstein (Germania) şi avem nevoie de o nouă bază militară permanentă în Polonia”, a spus șeful guvernului de la Varșovia, în condițiile în care Polonia a oferit 2 miliarde de dolari Statelor Unite pentru a găzdui o bază numită ”Fort Trump”, însă președinții Andrzej Duda și Donald Trump au semnat un acord ce prevede creşterea efectivelor trupelor americane staţionate în Polonia de la 4.500 la circa 5.500 de militari şi amplasarea în această ţară a comandamentului unei divizii americane.

Polonia se numără printre țările care respectă criteriul de a aloca 2% din PIB pentru bugetul Apărării. Potrivit datelor prezentate de NATO în luna iunie,  șapte aliați NATO au alocat 2% din PIB pentru bugetul Apărării în anul 2019, SUA (3,42%), Grecia (2,24%), Estonia (2,13%), Marea Britanie (2,13%), România (2.01%), Polonia (2,01%) și Lituania (2,01%).

În ce privește Germania, această alocă în prezent aproximativ 1,2-1,3% din PIB cu respectivă de creștere a bugetului militar până la 1,5% din PIB la orizontul anului 2024. 

Anul de referință 2024 a fost asumat de aliații din NATO la summitul din Țara Galilor din 2014 pentru ca toate țările membre să atingă alocarea a cel puțin 2% din PIB pentru Apărare până la acel moment.

Recent însă, noul ministru german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, care a înlocuit-o în funcție pe Ursula von der Leyen, președinta aleasă a Comisiei Europene, și-a anunțat angajamentul de a crește bugetul militar al țării la 2% din PIB până în anul 2024.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

John Bolton, fostul consilier pe securitate națională al SUA, avertizează că NATO s-ar putea dezintegra dacă Donald Trump câștigă un al doilea mandat la Casa Albă

Published

on

© NATO/ Flickr

Fostul consilier pe probleme de securitate naţională al SUA, John Bolton, a avertizat într-un interviu difuzat vineri de agenţia dpa că NATO s-ar putea dezmembra dacă preşedintele american Donald Trump câştigă un al doilea mandat şi şi-a exprimat speranţa că liderul de la Casa Albă va pierde alegerile din noiembrie.

Bolton a fost totodată foarte critic faţă de decizia recentă a lui Trump de a retrage militari americani din Germania, apreciind că demersul pare să nu fi urmat o strategie şi că a avut ca scop să pedepsească Berlinul pentru deficitul comercial şi pentru eşecul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare.

“Acestea nu sunt motive valide”, a insistat Bolton, înainte de tipărirea în Germania, în această lună, a cărţii sale, “The Room Where It Happened”, o radiografie a activităţii la Casa Albă deloc favorabilă actualei administraţii Trump, informează Agerpres. “O face deoarece crede că Germania o merită”, a afirmat Bolton, subliniind că a fost vorba despre o pedeapsă.

Afirmațiile lui Bolton, deși privite uneori cu rezerve din cauza relației deteriorate cu Trump, vin să întărească o abordare de multe ori caustică a președintelui SUA la adresa NATO.

În primul rând, încă de când era doar candidat la președinția SUA, Donald Trump a afirmat că Alianța Nord-Atlantică este “perimată” și a întârziat să își afirma angajamentul pentru articolul V privind apărarea colectivă din Tratatul Nord-Atlantic, lucru realizat la aproape șase luni de la preluarea mandatului, într-o conferință comună de presă cu președintele României. 

Apoi, în cursul summitului NATO de la Bruxelles din 2018, Donald Trump ar fi amenințat cu retragerea SUA din cadrul Alianței Nord-Atlantice în contextul unei dispute cu cancelarul german Angela Merkel și cu mai mulți lideri europeni privind cota cheltuielilor militare pentru apărarea comună.

“Cred că pagubele pe care le-a produs Trump atât pe plan intern, cât şi extern pot fi reparate destul de rapid dacă va avea doar un mandat. Dacă va obţine două mandate, cred că va produce şi mai multe pagube şi vor fi mai greu de reparat. Cred că NATO va avea de suferit în eventualitatea unui al doilea mandat al lui Trump”, a continuat Bolton, adăugând: “Nu cred că europenii sunt pe deplin conştienţi de acest lucru”.

Fostul consilier pe probleme de securitate naţională al SUA – care fie a demisionat, fie a fost demis anul trecut, depinde pe cine întrebi, după cum comentează ironic dpa – a avut prea puţine cuvinte amabile la adresa fostului său şef, descriindu-l ca pe un personaj căruia îi lipseşte o viziune coerentă despre lume şi care este predispus la schimbări bruşte de opinie.

Continue Reading

NATO

Șeful Forțelor Terestre Americane vine în România după anunțul Pentagonului de relocare parțială a militarilor SUA din Germania în regiunea Mării Negre

Published

on

© US Embassy Bucharest/ Facebook

Ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, și șeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, se vor întâlni vineri, 7 august, la sediul MApN, cu șeful Forțelor Terestre ale Armatei SUA, generalul James C. McConville, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Șeful Forțelor Terestre ale Armatei SUA este însoțit de șeful Forțelor Terestre ale Armatei SUA dislocate în Europa, general-locotenent Christopher G. Cavoli, în cadrul unei vizite pe care oficialii americani o efectuează în România în perioada 7-9 august, mai arată sursa citată.

La sfârșitul întrevederii, generalul-locotenent Daniel Petrescu și generalul James C. McConville vor susține declarații de presă la sediul MApN, începând cu ora 15.35.

Vizita celor doi înalți oficiali militari vine în contextul anunțului pe care secretarul american al Apărării, Mark Esper, l-a făcut săptămâna trecută cu privire la politica posturii militare a forțelor SUA în Europa.

Statele Unite vor retrage aproximativ 11.900 de militari americani staționați în Germania, reducând contingentul la aproximativ 24.000, iar o mare parte dintre aceștia vor fi relocați în regiunea Mării Negre, în Polonia, în țările baltice, în Belgia și Italia, a anunțat la 29 iulie secretarul american al Apărării, Mark Esper. Dintre aceștia, aproape 5.600 de militari vor fi repoziționați în alte țări NATO și aproape 6.400 se vor întoarce în Statele Unite pentru a se pregăti pentru desfășurări rotaționale. O altă decizie crucială vizează faptul că principalele comandamente ale SUA din Germania vor fi relocate: Comandamentul SUA pentru Europa (EUCOM) va fi mutat în Belgia, iar Comandamentul SUA pentru Africa va fi mutat în altă parte, însă o decizie privind viitoarea țară gazdă nu a fost luată.

Mark Esper a subliniat că repoziționarea forțelor are la bază principii precum consolidarea descurajării Rusiei, consolidarea NATO, reasigurarea aliaților, și îmbunătățirea flexibilității strategice a SUA și a flexibilității operaționale a Comandamentului SUA pentru Europa.

Potrivit comunicatului Pentagonului, acest plan presupune “amplasarea unor forțe rotaționale în regiunea Mării Negre în flancul sud-estic al NATO”. Deși nu se referă explicit la o țară aliată anume, statele NATO din zona sudică a flancului estic sunt România și Bulgaria.

Cei aproape 4.500 de membri ai Regimentului 2 Cavalerie se vor întoarce în Statele Unite, deoarece alte unități Stryker încep rotații continue mai departe spre est, în regiunea Mării Negre, pentru a îmbunătăți descurajarea de-a lungul flancului sud-estic al NATO“, a spus Esper.

Deși nu a nominalizat România, secretarul american al Apărării a mai spus că o escadrilă de avioane de luptă vor fi repoziționate în Italia, mutându-le mai aproape de regiunea Mării Negre pentru ca SUA să fie mai capabile să desfășoare “o forță dinamică și deplasări rotaționale către flancul sud-estic al NATO”.

De altfel, decizia SUA are o importanță strategică pentru România, întrucât noul comandament Corpul Multinațional Sud-Est de la Sibiu a fost înființat pentru a completa lanțul de comandă militară între unitățile NATO din România și din Bulgaria și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli. Mai mult, Bucureștiul și-a asumat la nivelul Strategiei Naționale de Apărare a Țării, întocmită de președintele Klaus Iohannis și adoptată de Parlament, obiectivul creșterii prezenței militare a SUA pe teritoriul țării noastre. De asemenea, încă de la anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusia, România pledat pentru consolidarea prezenței NATO la Marea Neagră, devenită o regiune de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică.

Continue Reading

NATO

Pentagonul anunță că Polonia va găzdui 5.500 de soldați americani: 1.000 de militari vor veni prin rotație și se vor adăuga celor 4.500 deja desfășurați

Published

on

© NATO/ Flickr

SUA vor desfăşura prin rotaţie până la 5.500 de soldaţi în Polonia, în baza unui acord încheiat cu Varşovia, a anunţat luni Pentagonul, confirmând un anunţ al ministrului polonez al apărării, informează un comunicat.

SUA şi Polonia şi-au încheiat negocierile privind un acord de cooperare în materie de apărare care defineşte “cadrul legal, infrastructurile şi o împărţire echitabilă a sarcinilor”, a afirmat secretarul american apărării, Mark Esper, citat într-un comunicat.

Acest acord “va permite sporirea cu circa 1.000 de persoane a prezenţei militare prin rotaţie”, a adăugat el, subliniind că aceste trupe “se vor adăuga celor 4.500 de militari americani deja desfăşuraţi prin rotaţie în Polonia”.

Ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak, a anunţat vineri că “cel puţin o mie de noi soldaţi” americani vor fi desfăşuraţi în Polonia, în baza unui anunț făcut de omologul său american.

Statele Unite vor retrage aproximativ 11.900 de militari americani staționați în Germania, iar o mare parte dintre aceștia vor fi relocați în regiunea Mării Negre, în Polonia, în țările baltice, în Belgia și Italia, a afirmat miercuri secretarul american al Apărării, Mark Esper.

Acesta a indicat că din cei 34.500 de militari desfăşuraţi în prezent în Germania, aproximativ 6.400 vor fi repatriaţi în SUA, în timp ce alţi 5.600 vor fi repoziţionaţi în alte ţări ale NATO.

Citiți mai multe despre cooperarea strategică americano-poloneză

Mark Esper a prezentat proiectul de retragere parțială drept o necesitate strategică, însă fiind curând contrazis de preşedintele Donald Trump, care s-a declarat gata să revină asupra deciziei dacă Berlinul îşi creşte contribuţia financiară la NATO, informează Agerpres.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending