Connect with us

NATO

Premierul Poloniei Mateusz Morawiecki califică drept ”periculoase” comentariile lui Macron despre NATO și îl critică pe acesta: Franţa alocă sub 2% din PIB pentru apărare. Merită să ne întrebăm de ce anumite aspecte ale NATO nu arată aşa cum ne dorim

Published

on

Comentariile critice ale președintelui francez Emmanuel Macron referitoare la NATO sunt ”periculoase”, a atenționat premierul polonez Mateusz Morawiecki într-un interviu publicat duminică seara de Financial Times, transmite Reuters, citat de Agerpres, alăturându-se astfel președintelui ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarului german Angela Merkel, secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg și secretarului de stat al SUA Mike Pompeo, care au criticat ”viziunea radicală” a președintelui francez.

NATO este ”cea mai importantă alianţă din lume atunci când vine vorba de apărarea libertăţii şi a păcii”, a subliniat Mateusz Morawiecki.

Eu cred că dubiile preşedintelui Macron despre angajamentul NATO faţă de apărarea colectivă îi pot face pe ceilalţi aliaţi să se întreba dacă nu cumva însăşi Franţa este cea care este îngrijorată de respectarea angajamentelor sale. Sper că noi încă putem conta pe Franţa în îndeplinirea obligaţiilor sale”, a afirmat şeful executivului polonez.

Franţa alocă sub 2% din PIB pentru apărare. Cred că merită să ne întrebăm de ce anumite aspecte ale NATO nu arată aşa cum ne dorim. Şi nu este vorba despre lipsa de angajament a SUA faţă de alianţă, ci mai degrabă despre lipsa de reciprocitate din partea unor aliaţi europeni”, a continuat Morawiecki.

Șapte aliați NATO respectă principiul de 2% din PIB pentru apărare.

Astfel, în 2019, România (2.04%), alături de SUA (3,42%), Grecia (2,24%), Estonia (2,13%), Marea Britanie (2,13%), Polonia (2,01%) și Lituania (2,01%), respectau acest principiu de distribuție echitabilă a sarcinilor.

Afirmațiile premierului polonez din interviul acordat cu doar o zi înaintea marcării a 101 ani de la încheierea Primului Război Mondial vin ca reacție la declarațiile făcute de președintele francez Emmanuel Macron într-un interviu acordat săptămânarului The Economist la 21 octombrie, în care liderul de la Palatul Elysee declara despre septuagenara Alianță că se află ”în moarte cerebrală”, explicându-și poziția prin dezangajarea Statelor Unite și comportamentul Turciei.

Poziția sa va generat un val de nemulțumiri în rândul aliaților Franței din cadrul NATO, dar și din partea liderilor europeni.

Cancelarul german Angela Merkel și-a arătat opoziția față de afirmaţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron privind NATO, considerând că acesta a folosit ”termeni radicali” când a susţinut că “suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”.

La rândul său, secretarul general al NATO a respins declaraţiile lui Macron. Jens Stoltenberg a accentuat că NATO rămâne ”puternică”, iar SUA şi Europa ”lucrează împreună mai mult decât am făcut-o de decenii”.

Secretarul de stat american Mike Pompeo, aflat în capitala Germaniei la 8 noiembrie pentru comemorarea a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, a calificat drept simplă ”agitație” afirmațiile liderului francez.

Și președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avut o reacție în acest sens.

“În pofida tuturor vârtejurilor din ultimele săptămâni, apreciez că NATO s-a dovedit a fi remarcabilă ca ecran protector al libertăţii“, a declarat von der Leyen într-un discurs rostit tot la Berlin.

“Istoria Europei nu poate fi povestită fără cea a NATO“, a adăugat fostul ministru german al apărării, insistând că este vorba de “cea mai puternică alianţă militară din lume“.

De cealaltă parte, Moscova a salutat declaraţiile ”sincere” și ”cuvintele de aur” despre NATO făcute de preşedintele francez Emmanuel Macron.

Șefii de stat sau de guvern ai țărilor membre NATO se vor întâlni anul acesta într-un summit aniversar, la 70 de ani de la înființarea Alianței, găzduit de Londra în perioada 3-4 decembrie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Senatul a aprobat proiectul de lege privind achiziția a cinci avioane F-16 ca parte a realizării capabilității de apărare aeriană a României

Published

on

Senatul a aprobat, luni, proiectul de lege care prevede achiziţia a cinci avioane F16 în cadrul programului “Avion multirol al Forţelor Aeriene”.

Proiectul de lege pentru continuarea dezvoltării capabilităţii operaţionale aeriene cuprinse în Etapa de tranziţie iniţială a Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului “Avion multirol al Forţelor Aeriene” a primit 77 de voturi ”pentru”, 2 “contra” şi 5 “abţineri”, informează Agerpres.

Senatul este prima Cameră sesizată pe acest proiect de lege.

Decizia Senatului vine după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avizat, la 27 noiembrie, proiectul de lege care prevede achiziția a cinci avioane F-16, ca parte a programului de modernizare a forțelor aeriene și ca soluție de îndeplinire a angajamentelor asumate la nivelul NATO cu privire la executarea misiunilor de poliție aeriană.

Amintim faptul că la 6 octombrie 2017, Forţele Aeriene Române au finalizat Faza I de introducere în serviciu a avioanelor multirol F-16 Fighting Falcon cu o escadrilă de 12 avioane multirol. Primele şase aeronave din escadrila de 12 avioane multirol incluse în acordul româno-portughez au intrat în dotarea Forţelor Aeriene Române în data de 29 septembrie 2016, iar următoarele trei pe 16 decembrie 2016.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, după primul summit NATO în calitate de secretar general adjunct: Articolul 5 este sacrosanct. La 70 de ani de la înființare, NATO este mai relevant și indispensabil ca oricând

Published

on

© NATO/ Flickr

Corespondență din Londra

Liderii statelor membre NATO au demonstrat o exemplară unitate și solidaritate, îndepărtând multe dintre speculațiile și comentariile din spațiul public, a afirmat Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO.

Primul secretar general adjunct al NATO din Europa Centrală și de Est, Geoană a participat miercuri la prima reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern. De altfel, pentru prima dată în istoria apartenenței României la NATO, la masa Consiliului Nord-Atlantic s-au aflat doi români: președintele țării și noul secretar general adjunct.

”Liderii Alianței, reuniți la Londra, prima casă a NATO la înființarea sa în 1949, au demonstrat o exemplară unitate și solidaritate, îndepărtând multe dintre speculațiile și comentariile din spațiul public. NATO rămâne apărătorul indispensabil al securității transatlantice, al sistemului de valori democratice și temelie a prosperității și libertății în statele membre și în lume”, a scris Geoană pe Facebook.

Oficialul aliat a punctat faptul că articolul 5 din Tratatul NATO rămâne ”sacrosanct” și că adaptarea Alianței Nord-Atlantice  ”la provocările geopolitice și tehnologice la nivel global continuă cu vigoare și metodă”.

”La 70 de ani de la înființare și la 30 de ani de la căderea comunismului, NATO este mai relevant și indispensabil ca oricând. Mă bucură rolul, reputația și influența semnificativă a României în Alianța noastră și păstrarea vigilenței și implicării comune în asigurarea securității flancului estic și în zona Mării Negre”, a conchis Geoană, care marți a susținut un discurs busolă privind viitorul Alianței în cadrul evenimentului NATO Engages de la Londra.

Liderii statelor membre ale NATO, reuniți la Londra cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, au adoptat o declarație în care și-au reafirmat angajamentul solemn consacrat în articolul 5 al Tratatului fondator de la Washington, potrivit căruia ”un atac împotriva unui aliat este un atac împotriva tuturor”, o dovadă de unitate transatlantică fundamentală având în vedere declarațiile recente ale președintelui Franței privind ”moartea cerebrală a NATO” și presiunea președintelui american la adresa aliaților europeni privind împărțirea poverii financiare. În schimb, liderii l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze și să coordoneze un proces de reflecție pentru consolidarea dimensiunii politice a NATO și au stabilit că se vor reuni, din nou, în 2021.

Declarația alcătuită din 9 paragrafe recunoaște spațiul cosmic drept domeniu operațional de luptă și reprezintă primul document oficial aliat care menționează China și care admite ”influența crescândă” a acesteia și deopotrivă ”provocările și oportunitățile” pe care politicile internaționale al Chinei le generează.

Continue Reading

NATO

Veste importantă pentru România și aliații de pe flancul estic: ”Planul celor patru 30” este gata. Jens Stoltenberg anunță că cel mai mare plan militar NATO după Războiul Rece este acum complet

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Londra

Inițiativa de creștere a gradului de operativitate și răspuns la nivelul NATO, denumită NATO Readiness Initiative, a ajuns la capacitatea maximă propusă, a anunțat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, la finalul reuniunii liderilor aliați de la Londra. Lansată anul trecut, la summitul NATO de la Bruxelles, NATO Readines Initiative sau planul ”celor patru 30”, presupune ca țările aliate să dispună de 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă gata să fie desfășurate în 30 de zile sau mai puțin de la punerea în alertă.

”Am intensificat nivelul de pregătire al forțelor noastre. Pot să anunț că am atins rezultatele dorite cu Inițiativa de creștere a gradului de operativitate și răspuns la nivelul NATO. Aliații s-au angajat ca 30 batalioane, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă să poată fi puse la dispoziția NATO în timp de 30 de zile”, a declarat Stoltenberg, la finalul reuniunii aniversare prilejuită de marcarea a 70 de ani de la înființarea NATO.

Săptămâna trecută, înainte de reuniunea aliată de la Londra, secretarul general al NATO a anunțat 90% din componența acestei forțe este definitivată și a specificat că așteaptă rezultate concrete la finalul întrunirii din capitala britanică. 

Denumit anul trecut de Jens Stoltenberg drept ”cel mai mare plan reîntărire a apărării colective după Războiul Rece”, planul a fost propus de SUA și aprobat la summitul aliat din 11-12 iulie 2018 de la Bruxelles.

Decizia de atunci a făcut parte dintr-un pachet mai larg. Cel mai mare plan de reîntărire militară după Războiul Rece a revigorat o  ”cultură a pregătirii” forțelor militare aliate în situații de criză și de conflict. Liderii au decis transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament logistic în Europa cu sediul în Germania (coloana vertebrală NATO) și sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan denumit informal ”Cei patru 30” și care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Orizontul de timp pentru ca această inițiativă să devină deplin operațională este anul 2020.

O astfel de măsură a venit anul trecut ca urmare a deciziilor adoptate și implementate la summit-urile NATO din Țara Galilor și din Polonia pe această linie. În 2014, aliații au anunțat măsuri de adaptare și asigurare prin intermediul unui Plan de Acțiune Rapidă care s-a concretizat prin triplarea forțelor aliate sub egida Forței de Răspuns a NATO (NATO Response Force) de la 13.000 de militari la 40.000, prin activarea unei Very High Readiness Joint Task Force compusă din 20.000 de militari. În aceeași logică de măsuri s-au înscris și structurile aliate înființate în țările NATO din Est (Unități de Integrare a Forțelor) și comandamentele multinaționale în România și în Polonia. Decizia din 2018 a avansat conceptul de reîntărire a Alianței prin forțe suplimentare, capabile să fie dislocate în caz de alertă. În egală măsură, a marcat trecerea de la o abordare sectorială pentru flancul estic al NATO (prezență înaintată avansată în Polonia și țările baltice și prezență înaintată adaptată în România și în Bulgaria) la prezența înaintată avansată a NATO ca întreg.


Citiți și
NATO încheie summitul de la Londra cu angajamentul solemn pentru Articolul 5. Declarație istorică adoptată de Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri aliați la 70 de ani de la înființare
Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri euro-atlantici l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze procesul de reflecție privind viitorul NATO
China, menționată pentru prima dată în istoria NATO într-o declarație aliată: ”Vom aborda provocările Chinei împreună ca o alianță”
O nouă premieră pentru NATO: Spațiul cosmic a fost declarat domeniu operațional de liderii statelor aliate

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending