Connect with us

U.E.

Premierul Poloniei Mateusz Morawiecki, la 80 de ani de la declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial: Trebuie să cerem compensaţii Germaniei pentru pierderile suferite în timpul războiului

Published

on

Polonia trebuie să ceară compensații pentru pierderile suferite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a declarat duminică dimineața prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki, în orașul Gdansk, cu ocazia festivităților de comemorare a 80 de ani de la izbucnirea celei de-a doua conflagrații mondiale, anunță DPA, citat de Agerpres.

Trebuie să vorbim despre pierderile noastre… Trebuie să cerem adevărul şi trebuie să cerem compensaţii”, a spus Morawiecki, citat de agenţia PAP.

Pierderile cauzate de Germania în timpul acelui război au fost de câteva ori mai mari decât cele pe care le-a cheltuit Polonia pentru a crea statul după Al Doilea Război Mondial şi pentru dezvoltarea acestei ţări tinere, a spus Morawiecki.

Războiul a fost ”un genocid de proporţii gigantice, un genocid asupra naţiunii poloneze”, a spus premierul Morawiecki. În timpul războiului, Polonia a apărat valori fundamentale ale civilizaţiei europene, precum libertatea şi demnitatea fiinţei umane, a completat șeful Executivului de la Varșovia.

Premierul polonez a vorbit de la Westerplatte, peninsula atacată de forţele Germaniei fasciste la 1 septembrie, prima zi a ceea ce avea să devină a doua conflagrație mondială.

Nu este prima dată când Mateusz Morawiecki aduce în discuție despăgubirile de război pentru pierderile suferite în timpul ocupației naziste.

La 21 august, prim-ministrul polonez preciza că ” Polonia nu a primit până astăzi compensaţii adecvate din partea Germaniei pentru atrocităţile din Al Doilea Război Mondial”, a afirmat Morawiecki pentru grupul de presă german Funke Media Gruppe.

”Noi am pierdut şase milioane de oameni în Al Doilea Război Mondial, cu mult mai mulţi decât alte state care au primit plăţi reparatorii substanţiale. Nu e corect. Nu poate rămâne aşa”, a adăugat premierul polonez.

”Sunt multe de analizat. Peste 1.000 de sate poloneze au fost distruse de germani. Vom evalua cu seriozitate suma pe care o vom solicita”, a afirmat el.

Într-un demers a asumare a propriei istorii, Germania a anunțat prin vocea ministrului de interne, Horst Seehofer, că descendenii celor persecutați de naziști vor putea solicita cetățenia germană urmând o procedură rapidă.

Numărul de cereri ale urmaşilor victimelor nazismului a crescut semnificativ în ultimii ani, în special datorită perspectivei Brexit-ului. În 2015 au fost depuse 43 de astfel de cereri, iar anul trecut 1506.

Anunțul său venea după ce președintele parlamentului german, Wolfgang Schaeuble, a declarat că va sprijii, la Berlin, ideea unui memorial dedicat victimelor poloneze ale regimului nazist.

”Un astfel de memorial ar încuraja oamenii să se raporteze la suferinţa polonezilor sub ocupaţia germană şi la teroarea nazistă”, a declarat Schaeuble pentru ediţia de luni a ziarului Sueddeutsche Zeitung.

Un memorial dedicat victimelor poloneze ar contribui la o mai bună înţelegere a ”perspectivei vecinilor noştri care a fost modelată de aceste experienţe, a provocărilor actuale din Europa”, a spus Schaeuble. Acesta ar acţiona ca ”un loc al amintirii, care indică spre viitorul ambelor naţiuni”, a precizat experimentatul politician german.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Ursula von der Leyen și Roberta Metsola, mesaj de Ziua Internațională a Tineretului: UE va fi mai puternică dacă le permitem tinerilor să devină promotorii schimbării

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Uniunea noastră ”va fi mai puternică dacă va semăna mai mult cu tinerii noștri”, a fost mesajul transmis de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu prilejul Zilei Internaționale a Tineretului.

Într-un mesaj publicat pe Twitter, aceasta a arătat care ar trebui să fie lecțiile pe care UE ar trebui să le învețe de la tânăra generație, care ”arată empatie și compasiune față de ceilalți, grijă față de viitorul planetei noastră” și este ”hotărâtă să construiască o lume mai bună”.

”Doresc să mulțumesc tinerei generații: mă inspirați în fiecare zi”, a conchis Ursula von der Leyen.

La rândul său, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a subliniat că ”tinerilor trebuie să li se acorde o voce mai puternică în modelarea unui viitor mai bun și mai durabil pentru toți”.

”Trebuie să continuăm să ne punem încrederea în tineri și să le permitem acestora să devină promotori ai schimbării lumii. Viitorul se află în mâinile tinerilor de astăzi”, a mai spus Metsola într-un mesaj publicat pe aceeași rețea de socializare.

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a aprobat, în 1999, recomandarea făcută de Conferinţa mondială a miniştrilor responsabili pentru Tineret ca 12 august să fie declarată Ziua Internaţională a Tineretului, informează Agerpres.

Potrivit ONU, obiectivul Zilei internaţionale a tineretului 2022 este de a amplifica mesajul că este nevoie de acţiuni pentru toate generaţiile în vederea atingerii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) şi pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă.

De asemenea, marcarea acestei zile va creşte gradul de conştientizare cu privire la anumite bariere în calea solidarităţii intergeneraţionale, în special vârstismul, care afectează persoanele tinere şi în vârstă, având în acelaşi timp efecte negative asupra societăţii în ansamblu.

Pentru a onora eforturile tinerilor de a depăși obstacolele provocate de pandemia de COVID-19, Uniunea Europeană a declarat 2022 ”Anul european la tineretului”.

Obiectivul este includerea tinerilor și priorităților acestora în elaborarea politicilor viitoare, precum și organizarea de activități dedicate tinerilor în întreaga UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE a alocat încă 4 mil. euro Ugandei pentru a ajuta această țară să facă față fluxului de noi refugiați din Congo

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

UE a alocat încă 4 milioane de euro Ugandei, pentru a ajuta această țară să facă față afluxului de noi refugiați din Republica Democratică Congo (RDC) și să abordeze problema insecurității alimentare în regiunea Karamoja din Uganda, la granița cu Kenya, se arată în comunicatul oficial al Comisiei Europene. 

 „Insecuritatea predominantă din estul RDC a dus la o creștere a numărului de sosiri de refugiați în țara vecină Uganda, care găzduiește deja cea mai mare populație de refugiați din Africa. Această finanțare le va permite partenerilor noștri umanitari să abordeze cele mai urgente nevoi de urgență, inclusiv sprijinirea celor nou strămutați. În plus, au fost alocate fonduri Ugandei pentru a ajuta această țară să abordeze situația securității alimentare care se deteriorează rapid în regiunea Karamoja, unde jumătate de milion de persoane au nevoie urgentă de asistență alimentară”, a declarat Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

Suma suplimentară aduce finanțarea totală pentru Uganda la 34 de milioane de euro în 2022. Situația de securitate din RDC a dus la un număr mare de persoane care au căutat refugiu în țara vecină Uganda, peste 57.000 de persoane sosind din ianuarie 2022. Uganda găzduiește deja cea mai mare populație de refugiați din Africa (1,5 milioane) și a treia ca mărime din lume. Zona Karamoja, în nord-estul Ugandei, se confruntă în prezent cu consecințele devastatoare ale secetei care afectează Cornul Africii – deseori descrisă ca fiind “cea mai gravă din ultima generație”.

Peste 500.000 de persoane au nevoie urgentă de asistență alimentară, aproximativ 100.000 de copii și femei însărcinate și care alăptează fiind grav malnutrite. Finanțarea suplimentară alocată de UE va permite partenerilor umanitari să ofere asistență alimentară și nutrițională, inclusiv asistență imediată pentru salvarea vieții celor mai vulnerabili.

Continue Reading

U.E.

Cancelarul german respinge propunerea de eliminare a vizelor turistice pentru cetățenii ruși și promite Ucrainei suplimentarea ajutorului militar

Published

on

© Bundesregierung

Cancelarul german, Olaf Scholz, și-a exprimat joi opoziția față de interzicerea vizelor turistice pentru cetățenii ruși și a amintit că la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate sancțiuni relevante împotriva persoanelor apropiate Kremlinului, informează Agerpres.

”Acesta este războiul lui (Vladimir) Putin. Şi îmi este greu să înţeleg acest fel de cereri”, a spus Scholz la o conferinţă de presă axată pe criza energetică şi războiul din Ucraina.

Scholz a insistat că preşedintele rus Vladimir Putin ”este cel responsabil pentru acest război”, nu ansamblul populaţiei ruse, iar o astfel de măsură generală de interzicere a vizelor pentru cetăţenii ruşi ”ar fi îndreptată împotriva întregii populaţii, inclusiv a celor nevinovaţi”.

Estonia, Finlanda și Letonia au făcut front comun și au solicitat Uniunii Europene să-și închidă granițele pentru turiștii ruși, motivând că ”nu este corect ca, în timpul în care Rusia duce un război de agresiune, brutal, în Europa, rușii să poată duce o viață normală, să călătorească în Europa, să fie turiști”.

Mai mult, Parlamentul de la Riga a adoptat joi o declaraţie în care desemnează Rusia drept ”ţară care sprijină terorismul” și a invitat şi alte ţări să adopte iniţiative similare.

Între timp, Estonia a anunțat că de săptămâna viitoare nu va mai permite accesul accesul cetățenilor ruși pe teritoriul său cu vize emise de autorităţile estoniene, ci va recunoaşte doar vizele acordate de alte state europene.

Revenind la declarațiile cancelarului german, acesta a promis în schimb sporirea ajutorului financiar şi militar destinat Ucrainei pentru ca aceasta să poată respinge agresiunea rusă.

În contextul în care Rusia a readus războiul pe bătrânul continent prin invadândarea vecinului său, Guvernul de la Berlin a luat decizia de a renunța la practica postbelică a Germaniei de a nu oferi ajutoare militare.

Recent, cancelarul german, prin vocea purtătorului de cuvânt, a dat asigurări că țara sa va sprijini în continuare Ucraina și sancțiunile impuse de UE împotriva Moscovei, chiar dacă urmează luni dificile din punct de vedere energetic pentru motorul economiei europene.

Așa se face că Olaf Scolz a propus construirea unui gazoduct între Portugalia și Europa Centrală și a anunțat că va avea discuții cu omologii săi spaniol și portughez, Pedro Sanchez, respectiv Antonio Costa, dar și cu președintele francez, Emmanuel Macron, și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA16 hours ago

Transgaz a primit undă verde din partea Ministerului Energiei pentru construirea conductei de transport gaze naturale pe direcția Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa

U.E.17 hours ago

Ursula von der Leyen și Roberta Metsola, mesaj de Ziua Internațională a Tineretului: UE va fi mai puternică dacă le permitem tinerilor să devină promotorii schimbării

ROMÂNIA18 hours ago

Ziua Internațională a Tineretului. Nicolae Ciucă: Când ne-am asumat guvernarea, ne-am asumat și responsabilitatea pentru viitorul tinerilor

NEWS19 hours ago

Europa ar putea folosi rachetele companiei SpaceX după golul lăsat de rachetele rusești Soyuz. Directorul general ESA: Războiul din Ucraina a arătat că suntem prea dependenți de Rusia

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

UE a alocat încă 4 mil. euro Ugandei pentru a ajuta această țară să facă față fluxului de noi refugiați din Congo

U.E.21 hours ago

Cancelarul german respinge propunerea de eliminare a vizelor turistice pentru cetățenii ruși și promite Ucrainei suplimentarea ajutorului militar

U.E.22 hours ago

Estonia, strictă în privința accesului cetățenilor ruși pe teritoriul său. Doar cei cu vize acordate de alte state europene pot intra

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

Incendii de vegetație în Europa: Ursula von der Leyen, recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței

CHINA22 hours ago

Letonia și Estonia se retrag din grupul de cooperare cu China: Participarea ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”

INTERNAȚIONAL23 hours ago

Zelenski: Rusia a transformat centrala nucleară de la Zaporojie într-un câmp de luptă. Moscova poate provoca cel mai mare accident de radiații din istorie

ROMÂNIA2 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending