Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, atrage atenția într-o scrisoare adresată celorlalți lideri europeni că UE riscă să devină ”un organism gestionat într-un mod centralizat de instituţii lipsite de orice control democratic”, relatează AFP, citat de Agerpres.
Înaintea unei dezbateri privind statul de drept în Polonia, ce va avea loc în Parlamentul European, Morawiecki apreciază că este ”un fenomen periculos care amenință viitorul Uniunii noastre”, dând în același timp asigurări că Varșovia va rămâne ”membru loial” al Uniunii Europene. De asemenea, prim-ministrul polonez a făcut apel la liderii europeni să rămână ”deschişi la dialog” privind o reformă a UE.
”Cred sincer că împreună, într-un spirit de respect şi înţelegere mutuală, fără a ne impune voinţa noastră celorlalţi, putem găsi o soluţie care va întări Uniunea noastră Europeană”, a completat Mateusz Morawiecki, care a acuzat joi instituțiile europene că încalcă drepturile statelor membre, considerând că ”suntem într-un moment crucial, am putea spune că suntem la o cotitură în istoria UE”.
Scrisoarea este trimisă chiar înaintea reuniunii Consiliului European,care se va desfăşura în această săptămână, şi la puţin timp după un verdict al Tribunalului Constituţional polonez, emis la începutul lunii, criticat de alţi membri ai UE, precum Franţa şi Germania, dar nu şi de Ungaria.
Guvernul partidului naţionalist Lege şi Justiţie (PiS) este implicat într-o serie de dispute cu UE pe teme care variază de la tribunale şi libertatea presei la drepturile LGBT. Cazul analizat de tribunal se referă la modificările pe care PiS le-a adus sistemului judiciar al ţării.
Nu doar țările membre au criticat hotărârea Tribunalului Constituțional, ci și Uniunea Europeană, care, prin vocea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a explicat că ”toate statele membre UE au semnat acest lucru în calitate de membri” și că va face uz de ”toate competențele pe care le avem în temeiul tratatelor pentru a ne asigura de acest lucru”.
O reacție a venit și din partea președintelui Parlamentului European, David Sassoli, care a punctat că verdictul Poloniei ”nu poate rămâne fără consecințe”.
De altfel, Legislativul european a solicitat Comisiei Europene să nu aprobe planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) ale Poloniei și Ungariei până nu sunt lămurite preocupările legate de statul de drept și transparență.
De cealaltă parte, Varșovia se bucură în continuare de sprijinul Budapestei în aceste dispute cu Bruxelles-ul, criticate că încalcă ”statul de drept” şi ”valorile europene” prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, prin reformele în justiţie sau refuzul de a accepta migranţi.
Să nu uităm că Executivul european a decis la finalul lunii martie să trimită Polonia la Curtea de Justiție a UE cu privire la legea sistemului judiciar, decizie criticată de ministrul justiţiei din Polonia, Zbigniew Ziobro, care a calificat drept inacceptabilă hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) conform căreia în procedura de nominalizare la Curtea Supremă de Justiţie a Poloniei judecătorii trebuie să aibă dreptul de a contesta hotărârile comisiei de evaluare a candidaţilor.
Ignorând îngrijorările Uniunii Europene, Tribunalul Constituţional al Poloniei a stabilit că măsurile decise de Curtea de Justiţie a UE (CJUE) împotriva reformelor judiciare întreprinse de guvernul de la Varşovia sunt neconstituţionale, fapt ce a atras din nou critici din partea Comisiei, exprimate și în ultimul raport privind situația statului de drept.
Între timp, conflictele de această natură se poartă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, sesizată de Ungaria și Polonia pe tema mecanismului care condiționează fondurile europene de respectarea statului de drept, care ar trebui pur și simplu anulat, în viziunea celor două țări.
Mecanismul contestat de cele două ţări este unul inedit, ce permite suspendarea sau reducerea transferului de fonduri europene către un stat în cazul încălcării principiilor statului de drept (lupta insuficientă împotriva conflictelor de interese, lipsa independenţei sistemului judiciar etc.) ce afectează sau riscă să afecteze interesele financiare ale UE.
