Connect with us

U.E.

Premierul Poloniei, scrisoare către liderii europeni în care face referire la un ”fenomen periculos care ameninţă viitorul Uniunii noastre”: Trebuie să rămânem ”deschişi la dialog” privind o reformă a UE

Published

on

© Kancelaria Premiera/ Flickr

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, atrage atenția într-o scrisoare adresată celorlalți lideri europeni că UE riscă să devină ”un organism gestionat într-un mod centralizat de instituţii lipsite de orice control democratic”, relatează AFP, citat de Agerpres.

Înaintea unei dezbateri privind statul de drept în Polonia, ce va avea loc în Parlamentul European, Morawiecki apreciază că este ”un fenomen periculos care amenință viitorul Uniunii noastre”, dând în același timp asigurări că Varșovia va rămâne ”membru loial” al Uniunii Europene. De asemenea, prim-ministrul polonez a făcut apel la liderii europeni să rămână ”deschişi la dialog” privind o reformă a UE.

”Cred sincer că împreună, într-un spirit de respect şi înţelegere mutuală, fără a ne impune voinţa noastră celorlalţi, putem găsi o soluţie care va întări Uniunea noastră Europeană”, a completat Mateusz Morawiecki, care a acuzat joi instituțiile europene că încalcă drepturile statelor membre, considerând că ”suntem într-un moment crucial, am putea spune că suntem la o cotitură în istoria UE”

Scrisoarea este trimisă chiar înaintea reuniunii Consiliului European,care se va desfăşura în această săptămână, şi la puţin timp după un verdict al Tribunalului Constituţional polonez, emis la începutul lunii, criticat de alţi membri ai UE, precum Franţa şi Germania, dar nu şi de Ungaria. 

Guvernul partidului naţionalist Lege şi Justiţie (PiS) este implicat într-o serie de dispute cu UE pe teme care variază de la tribunale şi libertatea presei la drepturile LGBT. Cazul analizat de tribunal se referă la modificările pe care PiS le-a adus sistemului judiciar al ţării.

Nu doar țările membre au criticat hotărârea Tribunalului Constituțional, ci și Uniunea Europeană, care, prin vocea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a explicat că ”toate statele membre UE au semnat acest lucru în calitate de membri” și că va face uz de ”toate competențele pe care le avem în temeiul tratatelor pentru a ne asigura de acest lucru”.

O reacție a venit și din partea președintelui Parlamentului European, David Sassoli, care a punctat că verdictul Poloniei ”nu poate rămâne fără consecințe”.

De altfel, Legislativul european a solicitat Comisiei Europene să nu aprobe planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) ale Poloniei și Ungariei până nu sunt lămurite preocupările legate de statul de drept și transparență. 

De cealaltă parte, Varșovia se bucură în continuare de sprijinul Budapestei în aceste dispute cu Bruxelles-ul, criticate că încalcă ”statul de drept” şi ”valorile europene” prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, prin reformele în justiţie sau refuzul de a accepta migranţi.

Recent, premierul Viktor Orban a semnat o rezoluție prin care afirma că ”se fac eforturi pentru a priva statele membre de puteri pe care nu le-au cedat niciodată Uniunii Europene, fără revizuirea tratatelor UE şi prin extinderi viclene de competenţe”.

Să nu uităm că Executivul european a decis la finalul lunii martie să trimită Polonia la Curtea de Justiție a UE cu privire la legea sistemului judiciar, decizie criticată de ministrul justiţiei din Polonia, Zbigniew Ziobro, care a calificat drept inacceptabilă hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) conform căreia în procedura de nominalizare la Curtea Supremă de Justiţie a Poloniei judecătorii trebuie să aibă dreptul de a contesta hotărârile comisiei de evaluare a candidaţilor.

Ignorând îngrijorările Uniunii Europene, Tribunalul Constituţional al Poloniei a stabilit că măsurile decise de Curtea de Justiţie a UE (CJUE) împotriva reformelor judiciare întreprinse de guvernul de la Varşovia sunt neconstituţionale, fapt ce a atras din nou critici din partea Comisiei, exprimate și în ultimul raport privind situația statului de drept. 

Apărarea ”minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă și care sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru a fost unul dintre elementele-bornă cuprinse de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său din acest an privind Starea Uniunii.

Președinția Sloveniei la Consiliul UE a inclus printre prioritățile sale crearea unui Institut European pentru Drept Constituțional care să judece disputele dintre Bruxelles și capitalele UE, care să se bazeze pe expertiza Comisiei de la Veneția.

Între timp, conflictele de această natură se poartă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, sesizată de Ungaria și Polonia pe tema mecanismului care condiționează fondurile europene de respectarea statului de drept, care ar trebui pur și simplu anulat, în viziunea celor două țări. 

Mecanismul contestat de cele două ţări este unul inedit, ce permite suspendarea sau reducerea transferului de fonduri europene către un stat în cazul încălcării principiilor statului de drept (lupta insuficientă împotriva conflictelor de interese, lipsa independenţei sistemului judiciar etc.) ce afectează sau riscă să afecteze interesele financiare ale UE.

 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Statele Unite asigură că suveranitatea Greciei asupra a două insule din Marea Egee „nu este pusă sub semnul întrebării”

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Statele Unite au asigurat miercuri că suveranitatea Greciei asupra a două insule din Marea Egee „nu este pusă sub semnul întrebării”, după ce Ankara a protestat oficial împotriva unei desfăşurări militare greceşti pe cele două insule, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Turcia l-a convocat luni pe ambasadorul Greciei la Ankara pentru a denunţa încălcări ale statutului insulelor din Marea Egee şi a transmis SUA o notă de protest în care „a cerut respectarea statutului insulelor din Egee de est”, solicitând Washingtonului „să ia măsuri pentru a împiedica folosirea armelor” americane în zonă.

Ankara a denunţat duminică desfăşurarea de vehicule blindate pe insula Samos – cea mai apropiată de Turcia, la 1,3 km distanţă – şi Lesbos (15 km de coasta Turciei).

„Suveranitatea Greciei asupra acestor insule nu este pusă sub semnul întrebării. Solicităm tuturor părţilor să evite retorica şi să evite orice acţiune care ar putea exacerba tensiunile”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, subliniind că „suveranitatea şi integritatea teritorială ale tuturor ţărilor trebuie respectate”.

Tensiunile au crescut constant în relaţia dintre Turcia şi Grecia de câteva luni, după o scurtă apropiere în luna martie.

Recent, președintele turc a continuat retorica belicoasă la adresa Atenei, denunțând „politica provocatoare” a Greciei în Marea Egee și „jocul periculos” al acesteia după desfășurarea militară greacă în două insule

Reamintim că, la mijlocul lunii septembrie, premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, a punctat că „Turcia provoacă tensiuni și prezintă Grecia drept un presupus agresor”.

Reacția sa venea după ce  Erdogan a acuzat la începutul acestei luni Grecia că ocupă insulele demilitarizate în Marea Egee, amenințând că țara sa este pregătită „să facă ceea ce este necesar” atunci când va fi cazul.

Abordând în ton conciliant, prim-ministrul grec a subliniat că „nu-și poate imagina un conflict greco-turc cu Turcia care atacă” și că este „întotdeauna deschis să se întâlnească cu Erdogan”.

O reacție a venit și din partea Uniunii Europene care a calificat „remarcile ostile” ale Turciei la adresa Greciei drept „o retorică agresivă” care trebuie să înceteze.

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE nu va recunoaște niciodată “referendumurile” false și ilegale ale Rusiei în Ucraina: Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi necesar

Published

on

© European Union

Uniunea Europeană condamnă cu cea mai mare fermitate “referendumurile” false și ilegale desfășurate în unele părți din regiunile Donețk, Kherson, Luhansk și Zaporizhzhia din Ucraina, ocupate în prezent și parțial de Rusia, a afirmat miercuri șeful diplomației europene, Josep Borrell, la scurt timp după ce Comisia Europeană a propus un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

“UE nu recunoaște și nu va recunoaște niciodată aceste “referendumuri” ilegale și rezultatul lor falsificat, nici orice decizie luată pe baza acestui rezultat, și îndeamnă toți membrii Organizației Națiunilor Unite să facă același lucru. Prin organizarea acestor “referendumuri” false și ilegale, Rusia urmărește să modifice prin forță frontierele recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei, ceea ce constituie o încălcare clară și gravă a Cartei ONU. Rezultatul acestora este nul și neavenit și nu poate produce niciun fel de efect juridic. “Referendumurile” false și ilegale ale Rusiei nu au nicio legitimitate și încalcă în mod flagrant dreptul internațional, precum și obligațiile internaționale ale Rusiei. Acestea au fost desfășurate în timp ce Rusia duce un război de agresiune împotriva Ucrainei și au ca scop anexarea de către Rusia a teritoriilor ocupate de Ucraina. Acestea încalcă Constituția Ucrainei și independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, a spus Borrell, într-o declarație semnată în numele UE.

În plus, Borrell insistă că “referendumurile” false și ilegale ale Rusiei din Ucraina au avut loc pe fondul unor abuzuri generalizate și sistematice ale drepturilor omului, precum și al intimidării cetățenilor ucraineni de către Rusia și autoritățile sale numite în mod ilegitim în teritoriile ocupate ale Ucrainei.

“Prin urmare, aceste “voturi” ilegale, desfășurate sub presiune și în grabă, nu reprezintă expresia voinței libere a oamenilor care trăiesc în aceste regiuni ale Ucrainei. UE salută curajul locuitorilor ucraineni care s-au opus “referendumurilor” și continuă să se opună ocupației rusești”, a precizat el.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate a mai punctat că toți cei implicați în organizarea acestor false “referendumuri” ilegale, precum și cei responsabili de alte încălcări ale dreptului internațional în Ucraina vor fi trași la răspundere.

“UE își menține sprijinul neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și solicită Rusiei să își retragă imediat, complet și necondiționat toate trupele și echipamentele militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei. În conformitate cu Carta ONU și cu dreptul internațional, Ucraina își exercită dreptul legitim de a se apăra împotriva agresiunii rusești pentru a redobândi controlul deplin asupra teritoriului său și are dreptul de a elibera teritoriile ocupate în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. UE și statele sale membre vor continua să sprijine eforturile Ucrainei în acest scop, atât timp cât va fi necesar“, a asigurat Josep Borrell.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, au formulat miercurea propunerea unui nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, cel de-al optulea de la începutul războiului împotriva Ucrainei, astfel încât “Kremlinul să plătească” pentru escaladarea conflictului în Ucraina prin “simulacrele” de referendumuri din teritoriile ocupate militar în această țară.

Cel de-al optulea pachet de sancţiuni, detaliat de șeful diplomației UE, Josep Borrell, include noi interdicţii la importurile de produse ruseşti, ceea ce ar urma să ducă la o pierdere de venituri de şapte miliarde de euro suplimentare pentru Rusia, şi noi interdicţii de export pentru tehnologii cheie folosite în armată, cum ar fi componente aviatice şi electronice şi anumite substanţe chimice.

În plus, pachetul de sancţiuni va stabili baza legală pentru o plafonare a preţului la petrolul rusesc şi le va interzice cetăţenilor din UE să facă parte din consiliile de administraţie ale companiilor ruseşti de stat.

Noul pachet de sancțiuni propus de Bruxelles este o continuare a avertismentelor lansate de Uniunea Europeană cu o zi în urmă, blocul continentul asigurând că îi va sancționa pe organizatorii ”referendumurilor ilegale” de anexare a teritoriilor ucrainene la Rusia.

Peste 97% dintre votanţii la aşa-zisele referendumuri organizate de Moscova în teritoriile ucrainene ocupate de forţele ruse în estul şi sudul ţării au susţinut anexarea la Rusia. Este vorba despre regiunile Doneţk, Lugansk (est), Zaporojie şi Herson (sud).

NATO, SUA și ONU au denunțat referendumurile ilegale organizate de Rusia pentru anexarea teritoriilor ucrainene, în timp ce China, un aliat al Moscovei, a solicitat respectarea integrității teritoriale a Ucrainei. Reacții similare au venit și din partea Marii Britanii și a României

Moscova a arătat pregătită pentru anexarea acestor teritorii în urma unor referendumuri a căror legalitate și legitimitate este puternic contestată de Occident.

Pe același scenariu, Rusia a anexat în 2014 peninsula Crimeea, nerecunoscută de comunitatea internaționale, iar agresiunea sa militară împotriva Ucrainei a fost precedată de recunoașterea independenței așa-ziselor republici populare Donețk și Lugansk, regiuni asupra cărora Federația Rusă a aplicat acțiuni de destabilizare tot în anul 2014, după anexarea Crimeei.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: Nu acceptăm referendumuri false și nici anexări în Ucraina. Vom face “Kremlinul să plătească”

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, au formulat miercurea propunerea unui nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, cel de-al optulea de la începutul războiului împotriva Ucrainei, astfel încât “Kremlinul să plătească” pentru escaladarea conflictului în Ucraina prin “simulacrele” de referendumuri din teritoriile ocupate militar în această țară.

Nu acceptăm referendumurile false și nici orice fel de anexare în Ucraina. Și suntem hotărâți să facem Kremlinul să plătească pentru această nouă escaladare. Așadar, astăzi, propunem împreună un nou pachet de sancțiuni mușcătoare împotriva Rusiei (…) Izolăm și lovim și mai mult economia Rusiei“, a precizat ea, într-o declarație susținută în direct de la sediul Comisiei Europene de la Bruxelles.

Cel de-al optulea pachet de sancţiuni, detaliat de șeful diplomației UE, Josep Borrell, include noi interdicţii la importurile de produse ruseşti, ceea ce ar urma să ducă la o pierdere de venituri de şapte miliarde de euro suplimentare pentru Rusia, şi noi interdicţii de export pentru tehnologii cheie folosite în armată, cum ar fi componente aviatice şi electronice şi anumite substanţe chimice.

În plus, pachetul de sancţiuni va stabili baza legală pentru o plafonare a preţului la petrolul rusesc şi le va interzice cetăţenilor din UE să facă parte din consiliile de administraţie ale companiilor ruseşti de stat.

Noile măsuri trebuie aprobate în unanimitate de cele 27 de state membre ale UE pentru a intra în vigoare și pentru a produce efecte.

Anunțul Comisiei Europene survine după ce NATO, SUA și ONU au denunțat referendumurile ilegale organizate de Rusia pentru anexarea teritoriilor ucrainene, în timp ce China, un aliat al Moscovei, a solicitat respectarea integrității teritoriale a Ucrainei. Reacții similare au venit și din partea Marii Britanii și a României

Noul pachet de sancțiuni propus de Bruxelles este o continuare a avertismentelor lansate de Uniunea Europeană cu o zi în urmă, blocul continentul asigurând că îi va sancționa pe organizatorii ”referendumurilor ilegale” de anexare a teritoriilor ucrainene la Rusia.

Peste 97% dintre votanţii la aşa-zisele referendumuri organizate de Moscova în teritoriile ucrainene ocupate de forţele ruse în estul şi sudul ţării au susţinut anexarea la Rusia. Este vorba despre regiunile Doneţk, Lugansk (est), Zaporojie şi Herson (sud).

Moscova a arătat pregătită pentru anexarea acestor teritorii în urma unor referendumuri a căror legalitate și legitimitate este puternic contestată de Occident.

Pe același scenariu, Rusia a anexat în 2014 peninsula Crimeea, nerecunoscută de comunitatea internaționale, iar agresiunea sa militară împotriva Ucrainei a fost precedată de recunoașterea independenței așa-ziselor republici populare Donețk și Lugansk, regiuni asupra cărora Federația Rusă a aplicat acțiuni de destabilizare tot în anul 2014, după anexarea Crimeei.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL4 mins ago

Statele Unite asigură că suveranitatea Greciei asupra a două insule din Marea Egee „nu este pusă sub semnul întrebării”

CONSILIUL UE20 mins ago

UE nu va recunoaște niciodată “referendumurile” false și ilegale ale Rusiei în Ucraina: Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi necesar

INTERNAȚIONAL20 mins ago

Zelenski a discutat problema ”referendumurilor rușinoase” cu premierii Canadei, Marii Britanii și cancelarul german

ENERGIE37 mins ago

Bogdan Aurescu a discutat cu subsecretarul de stat al SUA Jose Fernandez despre proiecte bilaterale în domeniul cooperării economice și al energiei

NATO39 mins ago

Mircea Geoană încurajează administrațiile de la București și Washington să vadă România ca pe o “oportunitate multi-regională” de investiții

COMUNICATE DE PRESĂ45 mins ago

O delegaţie a SNSPA s-a întâlnit cu preşedintele Biden Institute

INTERNAȚIONAL13 hours ago

De la începutul invaziei ruse, SUA au acordat Ucrainei un ajutor militar de 16,2 miliarde de dolari: Noul sprijin de 1,1 miliarde include 18 sisteme HIMARS

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis felicită societatea civilă pentru mobilizarea exemplară în pandemie și în criza războiului din Ucraina: România este un stat puternic pentru că are o societate civilă puternică!

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană propune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: Nu acceptăm referendumuri false și nici anexări în Ucraina. Vom face “Kremlinul să plătească”

ROMÂNIA17 hours ago

România reiterează condamnarea, în termenii cei mai fermi, a așa-ziselor ”referendumuri” organizate în regiunile ucrainene ocupate de trupele ruse

JUSTIȚIE2 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.6 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA6 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU1 week ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL1 week ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending