Uniunea Europeană ar trebui să reintroducă taxe vamale asupra produselor agricole ucrainene dacă afluxul acestor produse, ce împinge în jos preţurile pe pieţele UE, nu poate fi oprit prin alte mijloace, afirmă premierii din Bulgaria, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria într-o scrisoare transmisă vineri preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

După ce UE a suspendat taxele la import, contingentele şi celelalte măsuri de apărare comercială aplicabile exporturilor ucrainene către blocul comunitar, ca măsură de sprijin pentru Ucraina şi economia acesteia în contextul agresiunii ruse, amploarea pătrunderii produselor ucrainene, inclusiv cereale, seminţe oleaginoase, carne de pasăre şi zahăr, este “fără precedent”, notează în scrisoare premierii Poloniei, României, Slovaciei, Ungariei și președintele Bulgariei.

Ucraina, unul dintre primii exportatori mondiali de cereale, şi-a văzut porturile de la Marea Neagră blocate după lansarea invaziei ruse în februarie 2022 şi a fost nevoită să găsească rute alternative pentru exportul cerealelor, prin Polonia şi România. Însă, în urma blocajelor logistice, mari cantităţi de cereale ucrainene, care sunt mai ieftine decât cele produse în UE, au rămas pe pieţele statelor central şi est-europene, astfel că, prin scăderea preţurilor, au afectat fermierii locali.

În scrisoarea transmisă preşedintei Comisiei Europene, cei cinci premieri propun mai multe măsuri pentru limitarea distorsiunilor pe piaţă provocate de importurile ucrainene, adăugând că, dacă acestea nu vor da rezultate, ar trebui reintroduse tarife şi cote.

“Să sprijinim Ucraina, dar s-o facem în mod inteligent şi, mai presus de orice, să punem interesele ţării şi ale fermierilor polonezi pe primul loc”, a scris pe Twitter premierul polonez Mateusz Morawiecki.

Let’s support Ukraine, but let’s do so wisely and, above all, let’s put the interest of the country and Polish farmers first!
🇵🇱🇷🇴🇸🇰🇧🇬🇭🇺✉️🇪🇺 The whole letter of 5 leaders➡️ https://t.co/uIeZmOXVrZ

— Mateusz Morawiecki (@MorawieckiM) March 31, 2023

Printre măsurile propuse în scrisoarea preluată de Reuters de pe website-ul guvernului polonez, este sugerată o soluţie comună între UE şi Programul Alimentar Mondial, care să asigure că cerealele ucrainene exportate nu rămân pe pieţele statelor UE.

De asemenea, şefii guvernelor celor cinci state central şi est-europene reiterează că este nevoie de suplimentarea fondurilor pentru ajutorarea fermierilor afectaţi şi de o dezvoltare mai rapidă a infrastructurii de transport pentru a ajuta astfel transportul bunurilor exportate din Ucraina.

Citiți și Premierii Ciucă și Morawiecki au deschis Forumul Economic România – Polonia: Cele două țări vor discuta “pe aceeași voce” cu Comisia Europeană pentru ca fermierii să nu mai fie afectați de exporturile ucrainene

Cei cinci premieri mai propun o revizuire a legislaţiei privind exporturile agricole pentru reglementarea volumului şi direcţiei afluxului de produse agricole.

Comisia Europeană a propus pe 23 februarie prelungirea cu un an a suspendării taxelor la import, a contingentelor şi a măsurilor de apărare comercială (cunoscute sub denumirea de “măsuri comerciale autonome”) aplicabile exporturilor ucrainene către Uniunea Europeană.

Prelungirea suspendării taxelor vamale şi a altor măsuri comerciale în cazul produselor ucrainene se adaugă altor iniţiative ale UE de susţinere a economiei ucrainene, în special aşa-numitele “drumuri de solidaritate” pentru exportul cerealelor ucrainene pe căi terestre.

Având însă în vedere creşterea semnificativă, în 2022, a importurilor anumitor produse agricole provenind din Ucraina în UE, executivul comunitar a inclus în propunerea sa un mecanism rapid de salvgardare pentru protejarea pieţei interne a UE, în caz că acesta este necesar.

Acest mecanism va permite, la iniţiativa unui stat membru al UE sau a Comisiei, reintroducerea taxelor vamale pentru un produs ucrainean dacă importul acestuia are un efect advers asupra pieţei europene a produselor similare sau direct concurenţiale.

Comisia Europeană a anunţat săptămâna trecută că doreşte să recurgă la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, destabilizaţi de afluxul de importuri agricole ucrainene sub liberalizarea temporară a comerţului Ucrainei cu UE ca metodă de sprijin după invazia ţării de către Rusia. Acest sprijin de 56,3 milioane de euro, finanţat din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), prevede alocări de 29,5 milioane de euro Poloniei, 16,75 milioane Bulgariei şi 10,05 milioane României, autorizând cele trei ţări să dubleze aceste sume prin ajutoare de stat.

Președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români, el criticând abordarea “ultra-birocratică” care pune sub semnul întrebării buna-credință a Comisiei Europene cu privire la compensațiile de 10 milioane de euro acordare României pentru fermierii români afectați de importurile de grâne ucrainene. Drept reacție, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a asigurat că executivul european va analiza creșterea sumelor acordate drept compensație pentru fermierii din țările UE afectați de importurile de cereale ucrainene și și-a exprimat recunoștința pentru eforturile României în acest sens.

Partidul Social Democrat a reușit să aducă România în familia națiunilor care-și bazează existența pe democrație și pe respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor prin deschiderea căii aderării la NATO și UE, a evidențiat președintele PSD, Marcel Ciolacu.

Acesta a susținut un discurs în cadrul evenimentului de marcare a 130 de ani de social-democrație în România.

”Sunt mândru că PSD reprezintă progres și modernitate. Că și astăzi PSD-ul este dedicat apărării democrației și a drepturilor celor vulnerabili, dar și un susținător asumat al femeilor și bărbaților care muncesc. Mai mult, în PSD-ul de astăzi punem oamenii pe primul loc în tot ceea ce facem: în lupta noastră pentru dreptate socială, egalitate economică și respect pentru istoria și valorile noastre”, a punctat liderul PSD.

Acesta a reliefat că ”istoria noastră este ancora noastră, iar valorile noastre sunt ghidul nostru”.

”Partidul Social Democrat a fost înființat cu viziunea de a ajuta oamenii care muncesc din greu, a căror muncă stă la baza dezvoltării acestei țări și care, cu toate acestea, sunt adesea uitați. Angajamentul nostru a fost și este acela de a lupta pentru ca fiecare român să aibă oportunitatea de a prospera și de a trăi cu demnitate. Aici, în România, sau oriunde, în Europa. Drumul deschis după 1989 nu a fost unul ușor. Dar a fost calea sigură către democrație. Și calea sigură către lumea liberă! De altfel, fiecare pas parcurs de România pe drumul spre liberate și democrație a fost făcut de Partidul Social Democrat. Partidul Social Democrat a deschis calea aderării la NATO și la Uniunea Europeană. Partidul Social Democrat a reușit să aducă România în familia națiunilor care-și bazează existența pe democrație și pe respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor”, a amintit Marcel Ciolacu.

Acesta a ținut să puncteze că PSD nu s-a ferit niciodată de responsabilitatea guvernării, ”indiferent cât de grele au fost vremurile”.

”România trebuie să continue să crească economic pentru a putea oferi bunăstare tuturor cetățenilor săi. Iar noi, la PSD, nu ne-am ferit niciodată de această responsabilitate. Indiferent cât de grele au fost vremurile. Ne-am asumat guvernarea după ce unii – care își spuneau ”salvatori” – au dat bir cu fugiții, lăsând țara îngropată în datorii uriașe. Ne-am asumat guvernarea în plină criză sanitară, economică, energetică și socială. Ne-am asumat totul pentru că aceasta era singura posibilitate de a-i ajuta în mod concret pe români în acele momente grele! De când ne-am alăturat Coaliției, am demonstrat că putem guverna, că luptăm  pentru lucrurile în care credem și că putem obține rezultate. Am crescut salariul minim, am reglementat piața energiei, aruncată în haos de un guvern total incompetent și am sprijinit firmele românești”, a mai spus președintele PSD.

Ciolacu a mai spus că Partidul Social Democrat a ”lăsat în urmă vechile metode de a face politică și am devenit un partid modern, european și axat pe susținerea și creșterea economiei românești. Nu numai că ne-am reînnoit aici, acasă, dar ne-am asumat un loc important la masa partidelor social-democrate din Europa”.

El a ținut să puncteze și sprijinul pe care l-a oferit România în contextul războiului rus din Ucraina.

”Mai mult, încă din prima clipă, ne-am implicat total pentru a-i ajuta pe vecinii noștri, atacați de un regim abuziv și tiranic. Ne-am deschis porturile și calea ferată pentru a furniza grâu ucrainean în lume. Iar întregul popor și-a deschis casele și inimile pentru milioane de refugiați care fugeau de violențe și terori inimaginabile. I-am ajutat pe frații și surorile noastre din Republica Moldova, inclusiv în  aprovizionarea cu energie și gaze. Și lista poate continua”, a completat liderul PSD.

În contextul în care ”suntem în centrul unei noi paradigme strategice”, România ”este și trebuie văzută ca poarta de intrare către o lume nouă”, consideră Ciolacu.

”Contribuim la reconstrucția Ucrainei, suntem promotori ai inițiativei celor Trei Mări, suntem parteneri la construirea unei inițiative la Marea Neagră condusă de SUA, continuăm să oferim sprijin Republicii Moldova, dezvoltăm o cale durabilă pentru a aduce energie în Europa și suntem gardianul de primă linie al democrației. Vom fi întotdeauna alături de prietenii și aliații noștri. Și lucrăm împreună pentru a construi legături puternice peste Marea Baltică, Marea Adriatică, Marea Caspică și Marea Neagră. Dincolo de asta, cred că trebuie să avem un răspuns puternic împotriva extremismului. Trebuie să respingem cu toate forțele extremismul, să îmbrățișăm schimbarea democratică și să ne rezolvăm diferențele în mod pașnic. Coaliția de guvernare a dovedit de nenumărate ori că, pentru a progresa, diferențele pot fi rezolvate și vocile pot fi auzite. Dragi prieteni, am luptat prea mult și am ajuns prea departe pentru a permite ca dispariția comunismului să fie înlocuită cu ascensiunea putinismului. Trebuie să respingem defetismul și să ne amintim ce ne-a învățat istoria. Nu ne vom întoarce niciodată acolo!”, a mai spus președintele PSD.

Referindu-se la planul intern, Marcel Ciolacu a făcut apel la investiții ”în generațiile viitoare, construirea unui sistem educațional mai puternic, locuințe mai accesibile, asistență medicală mai bună și crearea de locuri de muncă mai multe și mai bine plătite”.

”Trebuie să investim în fermierii noștri și să promovăm conceptul <<Cumpără românește>>. Fermierii noștri și micii antreprenori sunt coloana vertebrală a societății și a economiei noastre. De asemenea, trebuie să facem tot ce ne stă în putere pentru a oferi mai multe oportunități doamnelor și domnișoarelor care trebuie să joace un rol mai puternic în economia noastră. Națiunea noastră are doar de câștigat din implicarea femeilor în politică, economie și societate. Dar pe măsură ce ne creștem economia, nu trebuie să pierdem din vedere nevoia noastră de a menține frumusețea unică a mediului nostru înconjurător. Trebuie să protejăm mediul, să dezvoltăm sursele de energie curată și să oprim definitiv defrișarea ilegală!”, a conchis Marcel Ciolacu.

Președintele Klaus Iohannis îl va primi luni, la Palatul Cotroceni, pe cancelarul german Olaf Scholz, cu ocazia vizitei oficiale pe care acesta o efectuează în România, iar șeful statului va găzdui și o reuniune trilaterală la care va participa împreună cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și cancelarul Olaf Scholz, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Vizita Cancelarului german reprezintă un moment de reconfirmare a relațiilor bilaterale excelente, cu caracter strategic, dintre România și Republica Federală Germania, care se bazează pe o prietenie tradițională, relații istorice și interumane extinse, precum și pe interesul comun în ceea ce privește securitatea europeană în contextul actual dificil generat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Discuțiile președintelui Klaus Iohannis cu cancelarul Olaf Scholz se vor concentra pe dezvoltarea și aprofundarea, în continuare, a cooperării româno-germane în toate domeniile de interes comun. Va fi accentuat interesul ambelor părți pentru dinamizarea schimburilor economice și a investițiilor, având în vedere faptul că Germania este cel mai important partener comercial al țării noastre și al doilea investitor în economia românească, dar și a cooperării sectoriale. Totodată, se va urmări asigurarea unei coordonări strânse în cadrul UE și NATO.

În planul afacerilor europene, cei doi lideri vor avea un schimb de opinii privind temele de actualitate, cu o atenție specială acordată procesului de aderare a României la spațiul Schengen, măsurile pentru sprijinirea Ucrainei și a Republicii Moldova, asigurarea competitivității economiei europene, securitatea energetică, schimbările climatice și tranziția verde.

Citiți și Olaf Scholz, prima vizită în România. Cancelarul german și Klaus Iohannis vor avea și o întâlnire comună cu Maia Sandu

Președintele Klaus Iohannis și cancelarul Olaf Scholz vor discuta, de asemenea, despre situația de securitate generată de agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei, prin prisma evoluțiilor recente, cooperarea pentru sprijinirea multidimensională a Ucrainei, ajutorarea refugiaților, facilitarea tranzitului de cereale ucrainene către piața globală, precum și sprijinirea parcursului european al acestei țări. Va fi abordată, totodată, cooperarea româno-germană în domeniul apărării pentru a consolida postura de descurajare pe Flancul Estic al Alianței Nord-Atlantice și pentru a întări securitatea regiunii Mării Negre.

Cei doi lideri vor evidenția rolul important jucat de comunitatea românească din Germania și de minoritatea germană din țara noastră, cu o contribuție majoră la apropierea și cunoașterea reciprocă a celor două națiuni.

Reuniunea trilaterală pe care o va găzdui președintele Klaus Iohannis are ca obiectiv consolidarea sprijinului în toate domeniile pentru asigurarea rezilienței, a stabilității și a securității Republicii Moldova și pentru susținerea parcursului european al Republicii Moldova.

Discuțiile vor transmite un mesaj clar privind continuarea sprijinului ferm și neabătut din partea partenerilor Chișinăului, în special în condițiile în care Republica Moldova este supusă unor presiuni hibride sistematice, inclusiv unor tentative de subminare a ordinii constituționale.

În cadrul întrevederii va fi discutat, totodată, sprijinul pentru avansarea integrării europene a Republicii Moldova, singura opțiune capabilă să asigure un viitor democratic, prosper și stabil pentru cetățenii săi.