Premierul polonez Mateusz Morawiecki, a cerut președintelui Parlamentului European să se adreseze adunării pentru a prezenta poziția Poloniei cu privire la o hotărâre recentă a instanței supreme, potrivit căreia Constituția Poloniei are prioritate față de legislația UE, relatează AFP, preluat de Agerpres.
Tribunalul Constituţional din Polonia a decis săptămâna trecută că unele articole din tratatele UE sunt incompatibile cu Constituţia ţării, punând în discuţie un principiu-cheie al integrării europene.
Noua lege ar putea tensiona și mai mult relațiile dintre Polonia și UE, care se află deja sub presiune din cauza mai multor conflicte, de la statul de drept la mediu.
Guvernul partidului naţionalist Lege şi Justiţie (PiS) este implicat într-o serie de dispute cu UE pe teme care variază de la tribunale şi libertatea presei la drepturile LGBT. Cazul analizat de tribunal se referă la modificările pe care PiS le-a adus sistemului judiciar al ţării.
Însă Morawiecki, potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului, Piotr Mueller, ar dori să meargă în fața Parlamentului UE pentru a expune cazul Poloniei.
„Premierul a trimis o moțiune președintelui Parlamentului European pentru a participa la următoarea ședință, astfel încât să poată prezenta poziția Poloniei în timpul dezbaterii parlamentare planificate”, a scris Mueller miercuri pe Twitter.
Prim-ministrul „va participa la sesiunea plenară de la Strasbourg, la 19 octombrie, la ora 9″, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al lui David Sassoli.
Hotărârea Tribunalului Constituțional a atras îngrijorarea Uniunii Europene, care, prin vocea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a explicat că „toate statele membre ale UE au semnat acest lucru în calitate de membri” și că va face uz de „toate competențele pe care le avem în temeiul tratatelor pentru a ne asigura de acest lucru”.
O reacție a venit și din partea președintelui Parlamentului European, David Sassoli, care a punctat că verdictul Poloniei „nu poate rămâne fără consecințe”.
De altfel, Legislativul european a solicitat Comisiei Europene să nu aprobe planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) ale Poloniei și Ungariei până nu sunt lămurite preocupările legate de statul de drept și transparență.
Ungaria şi Polonia, ţări conduse de guverne conservatoare, sunt criticate de Bruxelles că încalcă „statul de drept” şi „valorile europene” prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, prin reformele în justiţie sau refuzul de a accepta migranţi.
Executivul european a decis la finalul lunii martie să trimită Polonia la Curtea de Justiție a UE cu privire la legea sistemului judiciar, decizie criticată de ministrul justiţiei din Polonia, Zbigniew Ziobro, care a calificat drept inacceptabilă hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) conform căreia în procedura de nominalizare la Curtea Supremă de Justiţie a Poloniei judecătorii trebuie să aibă dreptul de a contesta hotărârile comisiei de evaluare a candidaţilor.
Ignorând îngrijorările Uniunii Europene, Tribunalul Constituţional al Poloniei a stabilit că măsurile decise de Curtea de Justiţie a UE (CJUE) împotriva reformelor judiciare întreprinse de guvernul de la Varşovia sunt neconstituţionale, fapt ce a atras din nou critici din partea Comisiei, exprimate și în ultimul raport privind situația statului de drept.
Zeci de mii de polonezi au participat duminică la manifestaţii la Varşovia, la Gdansk și în alte oraşe ale Poloniei pentru a respinge scenariul unui „Polexit” și a susţine apartenenţa ţării lor la UE, după decizia luată joi de Curtea Constituţională poloneză care contestă întâietatea dreptului european în faţa celui naţional.
Protestatarii, convocați de opoziție, și contestatarii guvernului conservator polonez văd în acest verdict un prim pas către un „Polexit”, o ieşire a Poloniei din UE, după modelul Marii Britanii.