Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi şi vineri, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, context în care a reiterat solicitarea României de a deveni cât mai curând stat membru al Spaţiului Schengen, argumentând că acest obiectiv este “unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune”.

La finalul summitului încheiat cu concluzii privind COVID-19, relațiile externe, creșterea prețurilor la energie, migrație și agenda digitală a UE, Administrația Prezidențială a precizat într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro că șeful statului a adresat mulțumiri statelor UE care au acordat sprijin României în lupta împotriva COVID-19 și a solicitat, între altele, includerea energiei nucleare și a gazelor naturale în actul delegat complementar privind regulile de finanţare sustenabilă pentru o economie prietenoasă cu mediul înconjurător.

Administraţia Prezidenţială arată că, în ceea ce priveşte pandemia de COVID-19, concluziile Consiliului European adoptate de liderii UE reflectă progresele semnificative înregistrate ca urmare a campaniilor de vaccinare, menţionând că în unele state membre situaţia rămâne preocupantă. Se evidenţiază, de asemenea, nevoia de intensificare a eforturilor pentru reducerea reticenţei faţă de vaccinare, inclusiv prin combaterea dezinformării, în special pe platformele social-media.

Concluziile Consiliului European subliniază şi importanţa continuării coordonării pentru facilitarea liberei circulaţii în interiorul şi din afara UE. În vederea consolidării rezilienţei Uniunii în faţa crizelor sanitare, Consiliul European a solicitat finalizarea negocierilor pachetului legislativ privind Uniunea Sănătăţii şi asigurarea unei implicări adecvate a statelor membre în guvernanţa Autorităţii europene pentru pregătire şi răspuns în caz de urgenţă sanitară (HERA).

Citiți și Klaus Iohannis: România a primit sprijin de la opt state europene. De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii și vă fac să nu vă vaccinați ca să ajungeți la spital și la terapie intensivă?

“Preşedintele Klaus Iohannis s-a referit la criza pe care o traversează România în ceea ce priveşte incidenţa crescută a cazurilor de COVID-19 şi a adresat mulţumiri statelor membre UE pentru sprijinul acordat României prin intermediul Mecanismului de protecţie civilă al Uniunii Europene”, indică Administraţia Prezidenţială.

Potrivit sursei citate, şeful statului a pledat pentru intensificarea eforturilor privind combaterea reticenţei legate de vaccinare şi a dezinformării, care reprezintă una dintre principalele cauze pentru rata scăzută de vaccinare anti-COVID.

Liderii europeni au discutat pe larg evoluţiile recente survenite pe fondul creşterii preţurilor la energie. Prin concluziile adoptate, Consiliul European invită statele membre să utilizeze urgent şi eficient măsurile propuse de Comisia Europeană pentru a proteja, pe termen scurt, consumatorii cei mai vulnerabili şi pentru a sprijini companiile europene. De asemenea, Comisia Europeană şi Consiliul UE sunt invitate să ia în calcul şi măsuri pe termen mediu şi lung care să asigure energie la preţuri accesibile pentru consumatori şi companii, să crească rezilienţa sistemului energetic şi a pieţei interne a energiei, să asigure securitatea aprovizionării şi să sprijine tranziţia către neutralitate climatică. Consiliul European solicită Comisiei Europene să studieze funcţionarea pieţelor europene ale gazului, electricităţii şi carbonului şi să analizeze dacă anumite practici de tranzacţionare, inclusiv în legătură cu preţurile certificatelor de emisii de CO2, necesită măsuri de reglementare suplimentare. Subiectul va rămâne în atenţia Consiliului European, care va reveni asupra discuţiei la următoarea reuniune, din decembrie.

Citiți și Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

Preşedintele Iohannis a menţionat preocuparea majoră faţă de creşterea preţurilor la energia electrică şi gaze, având în vedere impactul asupra cetăţenilor, întreprinderilor şi, în special, asupra consumatorilor vulnerabili.

Administraţia Prezidenţială menţionează că măsurile propuse de Comisia Europeană pentru gestionarea consecinţelor multiple generate de creşterea preţurilor la energie sunt un prim pas spre identificarea de soluţii.

Şeful statului s-a pronunţat pentru identificarea urgentă de soluţii eficiente pe termen scurt, direcţionate, în primul rând, către protejarea consumatorilor vulnerabili şi evitarea sărăciei energetice. El a pledat şi pentru o abordare responsabilă pe termen mediu şi lung, care să nu afecteze competitivitatea economiilor europene şi să ofere predictibilitate mediului de afaceri.

“Preşedintele României a evidenţiat importanţa utilizării tuturor resurselor energetice sustenabile ale Uniunii, în vederea reducerii dependenţei energetice actuale de furnizori terţi. Preşedintele Klaus Iohannis a insistat asupra faptului că securitatea energetică europeană depinde de utilizarea unui mix echilibrat de tehnologii şi surse energetice, care să includă gazul natural şi energia nucleară, direcţii care trebuie să orienteze politicile europene în privinţa taxonomiei”, arată sursa citată.

În acest context, şeful statului a solicitat Comisiei Europene publicarea, cât mai curând posibil, a Actului delegat complementar privind regulile de finanţare sustenabilă care să includă energia nucleară şi gazul natural.

Citiți și UE dă curs solicitărilor lui Klaus Iohannis de a include energia nucleară și gazele pe lista investițiilor “verzi”: Avem nevoie de o sursă stabilă, nucleară, și de gaze naturale

Discuţiile din Consiliul European au vizat şi obiectivul transformării digitale a Europei şi subiectul privind tendinţa în creştere a activităţilor cibernetice maliţioase, care au scopul de a submina valorile democratice şi securitatea societăţii europene. În acest sens, prin concluziile adoptate se reafirmă angajamentul UE pentru un spaţiu cibernetic deschis, liber, stabil şi sigur, statele lumii fiind încurajate să adere şi să contribuie la consolidarea acestor norme. Liderii europeni au subliniat, în context, importanţa dezvoltării cadrului european de gestionare şi răspuns la criminalitatea cibernetică şi a întăririi cooperării cu statele partenere, inclusiv în forurile internaţionale.

Pe agenda discuţiilor s-a aflat şi problematica conectivităţii digitale, fiind evocată dezvoltarea şi promovarea unui model european, bazat pe valorile UE, încredere, transparenţă şi responsabilitate, precum şi faptul că parteneriatele cu statele care împărtăşesc aceeaşi viziune au un rol central în avansarea intereselor şi valorilor Uniunii în plan global.

Discuţiile privind migraţia au fost centrate pe dimensiunea externă a acestui fenomen, fiind analizate progresele obţinute în linie cu concluziile Consiliului European în acest domeniu din luna iunie. În acest context, Consiliul European solicită Comisiei Europene să avanseze de urgenţă soluţii financiare pentru susţinerea acţiunilor pe toate rutele de migraţie. De asemenea, Consiliul European subliniază că nu va accepta nicio tentativă de instrumentalizare a migraţiei de către state terţe în scopuri politice şi condamnă toate atacurile hibride recente de la frontierele Uniunii, arătând că se va răspunde pe măsură. Se evidenţiază, totodată, că Uniunea rămâne hotărâtă să asigure controlul eficient al frontierelor sale externe. Consiliul European arată şi că trebuie consolidate eforturile de reducere a mişcărilor secundare, precum şi să se asigure un echilibru corect între responsabilitate şi solidaritate între statele membre.

“Preşedintele României a reiterat solicitarea ţării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spaţiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune. Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spaţiului Schengen, ţara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil şi eficient“, a transmis Administraţia Prezidenţială.

Pe palierul relaţiilor externe, în perspectiva Summitului UE-Asia (ASEM), Consiliul European a exprimat sprijinul pentru Strategia UE pentru cooperare în regiunea Indo-Pacifică, pronunţându-se pentru implementarea rapidă a acesteia. În ceea ce priveşte Summitul Parteneriatului Estic din luna decembrie, textul concluziilor Consiliului European menţionează că relaţiile cu această regiune rămân de importanţă strategică majoră.

Preşedintele Iohannis a arătat că Parteneriatul Estic rămâne una dintre politicile cheie ale UE în vecinătatea sa imediată, fiind de importanţă “majoră” definirea unei viziuni strategice pe termen lung.

“Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru adoptarea unei declaraţii comune a Summitului UE – Parteneriatul Estic, care va avea loc în luna decembrie la Bruxelles, cu un nivel de ambiţie ridicat, concomitent cu aprofundarea cooperării cu statele partenere avansate, pe baza performanţelor acestora. Preşedintele României a subliniat necesitatea sprijinirii de către Uniunea Europeană, prin măsuri concrete, a celor trei ţări partenere din cadrul Parteneriatului Estic care doresc consolidarea relaţiei cu Uniunea”, a indicat Administraţia Prezidenţială.

Şeful statului a arătat că România susţine o implicare mai activă a UE în sprijinirea eforturilor ţărilor din Parteneriatul Estic pentru a face faţă conflictelor prelungite şi pentru a combate ameninţările hibride în vederea consolidării rezilienţei acestora. El s-a pronunţat pentru dezvoltarea cooperării şi a dialogului pe probleme de securitate cu ţările Parteneriatului Estic.

În cadrul reuniunii, liderii europeni au avut şi o discuţie privind statul de drept în contextul evoluţiilor din Polonia şi o dezbatere strategică cu privire la viitorul politicii comerciale europene, fără a fi însă adoptate concluzii ale Consiliului European privind aceste subiecte. 

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat vineri, la finalul summitului Consiliului European, că liderii statelor membre au convenit să analizeze împreună modalitățile de constituire a unei rezerve strategice de gaze naturale și posibilitățile unei achiziții comune. Având în vedere creșterea semnificativă a prețurilor la energie, șefa executivului UE a anunțat că va evalua funcționarea pieței de gaze și de energie electrică în sine și a dat curs solicitărilor mai multor lideri, între care și președintele Klaus Iohannis, de a include energia nucleară și gazele naturale pe lista investițiilor prietenoase cu mediul.

“Creșterea prețurilor la energie reprezintă o preocupare reală pentru consumatori și întreprinderi. Știm că aceasta este o situație globală, dar este o lecție pe care trebuie să o punem în aplicare și aici, în Europa. (…) Pe termen scurt, trebuie să sprijinim consumatorii vulnerabili și întreprinderile puternic expuse”, a spus ea.

von der Leyen a anunțat că 20 de state membre au luat deja măsuri în acest sens pentru a rezolva, pe termen scurt, problema.

Însă, aceasta s-a referit și la problema creșterii prețurilor pe termen mediu și lung, promițând că instituția pe care o conduce va lucra la măsuri suplimentare.

“Pentru a spori rezistența și independența, am convenit să analizăm modalitățile de constituire a unei rezerve strategice de gaze naturale și să explorăm, de asemenea, posibilitățile unei achiziții comune. Ne vom intensifica contactele cu diferiți furnizori, de asemenea, pentru a diversifica aprovizionarea pe care o avem. Și trebuie să accelerăm lucrările privind interconexiunile. În paralel, vom evalua funcționarea pieței de gaze și de energie electrică în sine și a pieței ETS. Și vom prezenta un raport în acest sens în cursul acestui an, la următoarea posibilitate în care subiectul se va afla pe ordinea de zi a Consiliului”, a afirmat șefa Comisiei Europene.

În concluziile adoptate la Bruxelles, liderii statelor membre au cerut Comisiei Europene să aibă în vedere rapid măsuri pe termen mediu și lung pentru ca utilizatorii casnici și companiile să beneficieze de energie la un preț accesibil.

Mai departe, ea a abordat și aspectele mixurilor energetice, pledând din nou pentru “mai multă energie regenerabilă și curată”.

“Dacă vă uitați la prețul de producție al energiei regenerabile, acesta a scăzut considerabil. În ceea ce privește energia solară, aceasta este de zece ori mai ieftină în prezent decât în urmă cu un deceniu. Energia eoliană este foarte volatilă, dar este cu 50% mai ieftină decât în urmă cu zece ani. Așadar, aceasta este calea de urmat. Nu produc emisii de dioxid de carbon și sunt produse în Europa, așa că acest lucru presupune o mare independență”.

Asistând la o serie de insistențe din partea unui grup semnificativ de state, între care și Franța și România, Ursula von der Leyen a invocat energia nucleară și gazele naturale ca o sursă stabilă de energie. “Avem nevoie de o sursă stabilă, nucleară; și, în timpul tranziției, bineînțeles, de gaze naturale. Acesta este motivul pentru care – așa cum am declarat deja în aprilie în calitate de Comisie – vom prezenta propunerea noastră de taxonomie“, a spus ea.

Președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene, în cadrul summitului european de la Bruxelles, să includă “cât se poate de repede, încă în această toamnă” energia nucleară și gazele naturale în actul delegat privind taxonomia pentru ca aceste surse de energie să fie “finanțabile prin bani europeni”. Șeful statului a afirmat că România este parte din grupul statelor europene care dorește să producă energie în centralele nucleare și că țara noastră va dezvolta centralele nucleare și rețeaua de gaz metan. România are interese strategice în această privință atât din perspectiva noului acord interguvernamental cu SUA pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Centrala de la Cernavodă, cât și din prisma rezervelor neexploatate de gaze naturale din Marea Neagră.

Concluziile adoptate joi privind energia mai stipulează că instituțiile UE trebuie ”să asigure aprovizionarea și să sprijine tranziția către neutralitatea climatică, ținând cont de diversitatea și specificul situațiilor statelor membre”, o mențiune care amână o decizie în favoarea recunoaşterii rolului jucat de gazele naturale şi energia nucleară în lupta împotriva schimbărilor climatice, aspect pentru care majoritatea țărilor UE, inclusiv România, s-au pronunțat în tabăra pro.

“Este clar că dacă vrem să mergem spre o economie mai verde avem nevoie de soluții intermediare. Este foarte posibil și asta ne dorim ca undeva, în 2040 – 2050, sursele regenerabile – energia solară, energia vântului și așa mai departe – să reprezinte o parte foarte mare din producția de energie. Dar până atunci trebuie să ajungem cumva, și opinia noastră, în România, este că trebuie să folosim centralele nucleare, să le modernizăm și să extindem energia electrică produsă în nuclear“, a afirmat președintele Iohannis, el fiind unul dintre liderii care a solicitat includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor verzi în cadrul pachetului legislativ privind taxonomia.

În spectrul mai larg al măsurilor privind care vizează pachetul “Green Deal”, mai multe țări UE, între care și Franța și România, fac apel la includerea energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”. ”Toate evaluările științifice solicitate de Comisia Europeană cu privire la impactul energiei nucleare asupra mediului au ajuns la aceeași concluzie: nu există nicio dovadă științifică care să demonstreze că energia nucleară este mai puțin prietenoasă cu clima decât oricare dintre sursele de energie incluse în taxonomie”, se arată într-o declarație semnată recent de reprezentanții Franței, Poloniei, Ungariei, Slovaciei, Bulgariei, Croației, Sloveniei, României, înainte de hotărârea Comisiei Europene cu privire la includerea sau nu a gazelor naturale și energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”.

Cei mai importanți lideri europeni, în frunte cu președinta Comisiei Europene, președintele Consiliului European și președintele francez Emmanuel Macron, au luat în colimator acțiunile puterii de la Varșovia și pe cele ale Tribunalului Constituțional din Polonia în cadrul unor dezbateri privind statul de drept și independența justiției ce au avut loc joi și vineri în Consiliul European.

Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european și-a făcut loc pe agenda complexă a summitului Consiliului European, cu Ursula von der Leyen solicitând liderilor europeni să discute subiectul, și cu Angela Merkel și Emmanuel Macron făcând apel la compromis și dialog.

La finalul summitului încheiat cu concluzii privind COVID-19, relațiile externe, creșterea prețurilor la energie, migrație și Europa digitală, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că liderii UE au avut “discuții importante” în timpul summitului privind statul de drept și independența justiției, un punct de dispută cu Polonia.

“Statul de drept se află în centrul Uniunii noastre”, a declarat von der Leyen în timpul conferinței de presă pe care a susținut-o împreună cu președintele Consiliului European, Charles Michel, care la rândul său a insistat că aceasta nu este prima sau ultima discuție privind statul de drept.

“Acesta asigură încrederea reciprocă”, a completat șefa executivului european, din a cărei poziție reprezintă instituția gardian a tratatelor UE.

Cu toate acestea, în ciuda apelurilor pentru a fi aplicate sancțiuni imediate Poloniei, ea a spus că “avem un drum lung în fața noastră” și a declarat că va urmări o combinație de dialog, răspunsuri juridice și acțiuni concrete, informează Politico Europe.

Precizările sale survin după ce Parlamentul European a adoptat chiar joi o rezoluție în care condamnă încercarea Poloniei de a submina supremația dreptului UE și solicită Consiliului și Comisiei să protejeze de urgență cetățenii polonezi și europeni și să nu acorde fonduri din partea UE pentru guvernele care subminează în mod flagrant, intenționat și sistematic valorile Uniunii Europene. Rezoluția este cu atât mai dură cu cât eurodeputații au subliniat faptul că “Tribunalul Constituțional” al Poloniei nu este valid și independent din punct de vedere juridic și nici calificat să interpreteze Constituția țării, ci doar “un instrument de legalizare a activităților ilegale ale autorităților” .

Acest narativ a fost preluat și de președintele francez Emmanuel Macron, care se pregătește să preia frâiele UE în calitate de președinție a Consiliului la 1 ianuarie 2022. El a numit disputa cu Polonia privind statul de drept “o problemă de independență a sistemului judiciar”.

El a declarat reporterilor, după summitul Consiliului European, că dezbaterea în curs cu Polonia privind statul de drept nu ar trebui să se refere “în niciun caz” la primatul legislației UE, ci la faptul dacă sistemul judiciar polonez este cu adevărat independent.

“Așteptăm din partea guvernului polonez măsuri concrete. Nu există nicio țară europeană care să se poată considera europeană dacă judecătorii săi nu sunt independenți. Acest lucru se află în centrul documentelor noastre fundamentale“, a adăugat Macron.

Președintele francez Macron a declarat deja că are încredere în “hotărârea” premierului polonez Mateusz Morawiecki de a închide o cameră disciplinară judiciară despre care instanța supremă a UE a decis că este incompatibilă cu legislația UE. El a discuțiile pe această temă au inclus “cerințe adevărate, dar o dorință de a face acest lucru prin dialog și respect”. În caz contrar, ele vor conduce la “împingerea lucrurilor spre extreme într-o manieră imediată”, a avertizat liderul de la Elysee.

“Vreau să fiu optimist”, a spus Macron, în timp ce șeful guvernului de la Varșovia a fost autorul unui gest provocator, întâlnindu-se la Bruxelles cu Marine Le Pen, liderul extremei drepte franceze și oponentă a lui Emmanuel Macron. Le Pen, care cochetează cu puterea de la Kremlin, pe care Polonia o consideră o amenințare strategică, este apropiată de premierul maghiar Viktor Orban, un important aliat al guvernului conservator de la Varșovia.

Prim-ministrul Morawiecki, care s-a văzut bilateral și cu Angela Merkel și Emmanuel Macron, nu a comentat pe marginea acestei întâlniri, în timp ce presa de la Bruxelles notează că acesta va mai avea o întrevedere cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după summitul Consiliului European.

În ce o privește, Angela Merkel, aflată la ultimul său summit UE înainte de a ieși din arena politică, a continuat să facă apel la compromis, în timp ce a subliniat caracterul esențial al valorilor statului de drept.

Mărul discordiei este reprezentat de verdictul controversat al tribunalului constituțional al Poloniei, în care se afirmă că dispozițiile fundamentale ale Tratatului UE (Art. 1 și 19) sunt neconstituționale în legislația poloneză.

Hotărârea contestă supremația consacrată a dreptului european și pune sub semnul întrebării caracterul obligatoriu al hotărârilor Curții Europene de Justiție pentru instanțele naționale.

Hotărârea se înscrie în contextul unor dezacorduri de lungă durată cu instituțiile UE cu privire la statul de drept, respectarea hotărârilor CEJ și independența sistemului judiciar în Polonia.