La mai puțin de o sută de zile până la alegerile europene din luna mai 2019, concluziile adoptate astăzi în cadrul reiuniunii formațiunii Afaceri Generale stabilesc răspunsul Consiliului la o gamă vastă de amenințări pentru a garanta organizarea unor alegeri europene libere și corecte, pe baza lecțiilor învățate până în prezent, se arată într-un comunicat.

Concluziile vin în continuarea prezentării pachetului Comisiei intitulat „Garantarea unor alegeri europene libere și corecte” în septembrie 2018, precum și a publicării planului comun de acțiune pentru combaterea dezinformării de către Comisie și Înaltul Reprezentant în decembrie 2018. Aceste inițiative stabilesc o abordare globală pentru protejarea alegerilor europene din 2019 împotriva interferențelor precum campaniile de dezinformare și atacurile cibernetice din interiorul și din afara UE.

În concluziile sale, Consiliul solicită luarea unei serii de acțiuni fără caracter legislativ în următoarele luni, precum:

• organizarea de reuniuni periodice ale rețelei europene de cooperare în materie electorală, în cadrul cărora statele membre pot face schimb de experiență și de bune practici și pot identifica împreună amenințările;
• instituirea unui sistem de alertă rapidă, în cadrul căruia punctele de contact naționale din statele membre pot comunica informații rapid cu privire la campaniile de dezinformare;
• îmbunătățirea comunicării strategice cu privire la valorile și politicile europene;
• consolidarea ecosistemului mediatic european, de exemplu prin facilitarea instituirii unei rețele multidisciplinare de verificatori independenți ai veridicității informațiilor și de cercetători universitari, care să detecteze și să denunțe dezinformarea din diferitele rețele sociale și din media digitală;
• creșterea rezilienței cetățenilor prin promovarea și sprijinirea alfabetizării mediatice și digitale;
• promovarea activităților de conștientizare menite să protejeze integritatea procesului electoral, alături de sectorul privat și societatea civilă;
• evaluarea amenințărilor cibernetice în context electoral și prevederea de măsuri pentru combaterea acestora și menținerea integrității sistemului electoral;
• lansarea unui apel către sectorul privat să investească în resurse pentru gestionarea într-un mod judicios și responsabil a activităților online care au legătură cu alegerile;
• explorarea posibilităților de cooperare lărgită cu actorii internaționali relevanți.

Consiliul insistă asupra faptului că Uniunea este întemeiată pe valorile reprezentate de respectarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale. Acesta subliniază că o cooperare la nivelul întregii UE și adoptarea unei abordări globale reprezintă etape necesare pentru asigurarea securității și legitimității electorale a alegerilor europene din 2019. O astfel de abordare ar trebui să respecte drepturile fundamentale la libertatea de asociere la toate nivelurile și libertatea de exprimare, care cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a transmite informații sau idei fără amestecul autorităților publice.

Alegerile europene din 2019 vor avea loc într-un context în care campaniile de dezinformare și activitățile cibernetice răuvoitoare, inclusiv atacuri asupra infrastructurii electorale, ar putea fi utilizate tot mai des pentru a interveni în procesul electoral și a influența rezultatul alegerilor.

Prin urmare, abordarea globală necesită luarea de măsuri din partea unei serii ample de actori, printre care se numără Comisia Europeană, Serviciul European de Acțiune Externă, statele membre și sectorul privat, în vederea protejării procesului democratic împotriva manipulării interne și externe.

Alianța 2020, formată din Uniunea Salvați România (USR) și PLUS, a început luni, în Piața Universității din București, o campanie de strângere de semnături pentru alegerile europarlamentare, prin care se urmărește strângerea a 200.00 de semnături necesare pentru a participa la alegerile europarlamentare. Lista candidaților și semnăturile trebuie depuse până pe data de 25 martie, potrivit calendarului aprobat vineri prin Hotărâre de Guvern, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”Alianța 2020 USR PLUS construiește alternativa care va aduce guvernarea în 2020. Alianța are cea mai bună listă pe care România a avut-o pentru alegerile din Parlamentul European. De data aceasta, România chiar are ocazia să nu mai aleagă răul cel mai mic, pentru a evita un rău mai mare, de data aceasta românii au ocazia să voteze niște profesioniști. Alianța 2020 USR PLUS va trimite la Bruxelles oameni de care suntem mândri și nu oameni care să ne facă de râs. Avem nevoie ca în următoarele cinci săptămâni să ne ajutați pentru a aduna cele 200.000 de semnături necesare. Din această alianță câștigă România și fiecare cetățean în parte, acum avem șansa de a întoarce România spre Europa”, a declarat președintele USR Dan Barna.

La rândul său, liderul PLUS, Dacian Cioloș, a precizat că românii vor vedea că există o alternativă politică în țara noastră și că există o ofertă de oameni competenți, capabili să își asume guvernarea chiar și mâine dacă este nevoie.

”Astăzi începem un drum care se va sfârși cu o majoritate parlamentară în 2020. Tot ce se va întâmpla de astăzi încolo până la finalul anului 2020, este parte a unui proces prin care vom demonstra românilor că există o adevărată alternativă politică în România. Există o ofertă politică de oameni tineri, competenți, capabili să-și asume guvernarea mâine. Vom începe cu recâștigarea demnității la nivel european. O demnitate care, din păcate, este făcută franjuri de guvernarea actuală. Prin ceea ce fac, cei de la guvernare demonstrează că îndepărtează România de UE, în loc să o consolideze. Vom trimite la Bruxelles oameni capabili să aducxă mai multe subvenții pentru agricultori, fonduri europene pe infrastructură, educație, sănătate. Toate domeniile pe care trebuie să le punem la punct”, a transmis președintele PLUS Dacian Cioloș.

Viitoarele alegeri europarlamentare se vor desfășura în perioada 23-26 mai 2019, care vor avea drept rezultat în Parlament European cu 705 membri, față de 751, câți sunt în prezent, diferența fiind rezultatul deciziei Marii Britanii de a părăsi comunitatea europeană. În urma acestora se va decide noua conducere a instituțiilor europene (Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European).

Guy Verhofstadt, liderul Alianței Liberal-Democraților Europeni (ALDE) din Parlamentul European, și-a exprimat sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kovesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European. Acesta i-a solicitat președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, printr-o scrisoare să respingă atacurile de la București care o vizează pe fosta șefă a DNA.

”Având în vedere atacurile Guvernului român la adresa Laurei Kovesi, i-am trimis o scrisoare Preşedintelui Parlamentului European, în care îi solicităm să apere integritatea procesului de selecţie pentru funcţia de procuror european şi să garanteze faptul că doamna Kovesi poate participa (n.r. la acest proces de selecţie) fără niciun fel de oprelişte”, a scris Guy Verhofstadt într-o postare pe Twitter căreia i-a atașat și scrisoarea transmisă lui Tajani.

In light of the attacks by the Romanian Gov against Laura #Kovesi, @SophieintVeld & I have today jointly written to @EP_President, calling on him to defend the integrity of the selection process for the EU’s public prosecutor & to guarantee Mrs Kovesi can fully participate. pic.twitter.com/rcXSN5gXnk

— Guy Verhofstadt (@guyverhofstadt) February 18, 2019

Amintim faptul că purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, europarlamentarul Siegfried Mureșan, a anunțat săptămâna trecută, de la Strasbourg, un sprijin major al popularilor europeni pentru numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de Procuror European, sprijin arătat și de miniștrii de Justiție ai Austriei, Olandei, dar și președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag-ul german.

Laura Codruța Kovesi este favorită pentru a ocupa funcția de procuror-șef al Parchetului European, clasându-se pe primul loc la selecția organizată de comisia de specialiști, care a transmis Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene lista primilor trei clasați după interviul de la finalul săptămânii trecute. După Laura Codruţa Kovesi sunt clasaţi un procuror din Franţa şi unul din Germania.

Rezultatul selecţiei a fost transmis Consiliului Uniunii Europene, a cărui președinție este deținută de România, şi Parlamentului European, forurile care vor lua decizia numirii procurorului şef al Parchetului European.