La început de mandat, eurodeputatul Maria Grapini (S&D) se reîntâlnește, la București, cu sindicatele, patronatele și asociațiile reprezentative din transporturile rutiere românești, dar și cu alte organizații de consultanță și formare profesională, în încercarea de a găsi soluții pentru  evitarea/stoparea efectelor negative generate de Pachetul de Mobilitate. Întâlnirea, organizată sub forma unei mese rotunde, este organizată luni, 22 iulie, la sediul central al Asociației Române pentru Transporturi Rutiere Internaționale (ARTRI), potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeana.ro

Maria Grapini este așteptată cu interes la sediul ARTRI pentru a dezbate toate aceste implicații majore, în contextul noului Legislativ al Europei, cu reprezentanții transportatorilor din APTE 2002, ATM Bucovina, FORT, ARTRI, Apulum Alba și SSSDB.

Transportatorii susțin că, odată cu finalizarea Trilogului, într-un interval foarte scurt, România va pierde o parte însemnată din forța de muncă profesionistă, reprezentată de cei 120.000 de șoferi, care încă nu lucrează la firmele vest-europene, aceștia urmând să se angajeze peste hotare și să lase firmele românești fără personalul calificat. Mai mult, România este pe cale să piardă un procent semnificativ din cele peste 5 miliarde de euro aduse anual la bugetul de stat de către companiile care realizează transport internațional.

Miercuri, 17 iulie, în ziua în care Finlanda și-a prezentat programul Președinției Consiliului UE în plenul PE, europarlamentarul romând a cerut, din nou, tratament echitabil pentru toate statele și din toate punctele de vedere:

,,Am cerut ferm să se țină cont la negocierea instituțională și să nu împartă Europa în două, Est și Vest!”, a transmis europarlamentarul, de la Strasbourg. 

Maria Grapini se află la al doilea mandat ca eurodeputat și activează în prezent ca vicepreședinte în Comisia pentru Piață Internă și Protecția Consumatorilor (IMCO) și membru cu drepturi depline al Comisiei pentru afaceri constituționale (AFCO) din Parlamentul European. 

Aceasta este recunoscută drept un militant activ pentru drepturile transportatorilor, mandatul trecut construindu-se pe numeroase intervenții, întâlniri, propuneri de directive și poziții oficiale în PE, pentru ca România să beneficieze de tratament egal în Uniunea Europeană, din acest punct de vedere vital pentru economie. Grapini a participat la negocierile dure, duse în Comisia TRAN a Parlamentului European – din care a făcut și face parte și în acest nou mandat – și a obținut victorii de etapă importante.  Mai mult, Maria Grapini a fost prezentă la toate ieșirile publice ale transportatorilor români, în țară sau la Bruxelles respectiv Strasbourg, la protestele lor și la întâlnirile oficiale de dezamorsare a situațiilor tensionate (nu puține) apărute, în relația România-UE, pe acest subiect.

Reamintim că în mandatul din legislatura trecută a Parlamentului European, Maria Grapini a obținut premiul de Europarlamentarul Anului la categoria Piața Internă și Protecția Consumatorului (IMCO), parlamentarul european primind această distincție, la Bruxelles, la Gala MEP AWARDS 2019.

Eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul delegației române din grupul PPE, a solicitat miercuri, în plenul Parlamentului European, implicarea președinției finlandeze a Consiliului UE și a președintelui ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru acceptarea României în interiorul spațiului Schengen.

”Noi, românii, am dovedit pe 26 mai că suntem hotărâți să apărăm valorile statului de drept, dar așteptăm o dovadă clară a Parlamentului că nu am fost mințiți. Am făcut investiții costisitoare, am securizat frontiera de est a Europei, suntem santinela civilizației europene și ni s-a promis clar aderarea la spațiul Schengen, dar am fost amăgiți. România îndeplinește din 2011 condițiile de aderare și cere ferm ceea ce i se cuvine. Euro-sistemul nu își permite creșterea sentimentelor eurosceptice în România. Țineți cont de asta. Populiștii români care mimează valorile statului de drept se folosesc de respingerea aderării la Schengen pentru a ataca Uniunea Europeană. Una spun aici, alta spun la București”, a afirmat Bogdan, în timpul unei dezbateri cu prim-ministrul Antti Rinne pe marginea președinției finlandeze a Consiliului UE, cea care a succedat de la 1 iulie președinția română.

”Din fericire, intervențiile președintelui României și protestele societății civile au blocat atacurile împotriva justiției. Cer președinției finlandeze, dar și doamnei Ursula von der Leyen, să se implice în rezolvarea acestei probleme. Nu perpetuați nedreptatea făcută poporului român. Românii au avut a treia prezență la vot la euro-alegeri. România merită să fie în Schengen. Este în interesul securității tuturor”, a completat Rareș Bogdan.

Afirmațiile sale apar în contextul în care președinția finlandeză a Consiliului UE și-a făcut un obiectiv din respectarea statului de drept în UE, dar și în condițiile în care președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a răspuns la îngrijorările formulate de mai mulți eurodeputați privind inexistența unui echilibru geografic și geopolitic între cei numiți să conducă instituțiile UE, dar și a așteptărilor țărilor din Europa Centrală și de Est de a deveni parte a spațiului Schengen și a zonei euro.

Răspunzând unei remarci din partea lui Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE, privind aderarea Bulgariei și a României la spațiul Schengen în condițiile în care cele două țări respectă criteriile tehnice încă din 2011, Ursula von der Leyen a precizat: ”Cu foarte mare respect mă gândesc la efortul făcut de Europa Centrală și de Est pentru a adera la Uniunea Europeană, pentru a adera la spațiul Schengen, la zona euro. Și cred că atunci când respectă criteriile, acest lucru trebuie răsplătit”.

Ulterior, vicepreședintele Comisiei Europene Maros Sefcovic a salutat, în plenul Parlamentului European, rezultatele președinției României la Consiliul Uniunii Europene, în cadrul unei dezbateri cu premierul Viorica Dăncilă, reafirmând totodată sprijinul executivului european pentru aderarea României la spațiul Schengen.

Eurodeputatul Corina Crețu a fost aleasă în cadrul Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European în calitate de raportor din partea grupului S&D privind adoptarea bugetului UE pentru anul 2020.

Luni, în prima sa intervenție în plen după revenirea în Parlamentul European, Crețu a făcut un apel pentru reluarea trilogului dintre Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE în vederea adoptării Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027.

Corina Crețu a transmis că ”peste o sută de mii de proiecte din toate statele membre sunt puse în pericol dacă bugetul UE nu e adoptat până la finalul anului în curs”.

”Cadrul Financiar Multianual reprezintă garanția unei Europe stabile și predictibile, iar adoptarea bugetului nu mai este doar o prioritate, ci a devenit o urgență”, a mai spus Crețu, fost comisar european pentru politică regională.

Aceasta a reamintit și faptul că ”politica de coeziune va avea un buget de 373 miliarde EUR” în noua perioadă de programare financiară, în condițiile în care, în calitate de comisar european, Corina Crețu a prezentat această propunere bugetară anul trecut.