Connect with us

REPUBLICA MOLDOVA

Premierul R. Moldova detaliază la București prioritățile mandatului său în relația cu România: aprofundarea parteneriatului strategic și avansarea rapidă în procesul de aderare la UE

Published

on

© Guvernul României

Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, prezent în România în prima sa vizită în străinătate, a anunțat că cele două țări au demarat ”discuțiile despre facilitarea încheierii unor contracte pe termen lung privind achiziția de energie electrică și gaze naturale cu companii din sectorul energetic de pe malul drept al Prutului în scopul diversificării surselor și creșterii securității aprovizionării cu energie în stânga Prutului”.

Într-o declarație comună de presă susținută alături de prim-ministrul Nicolae Ciucă, oficialul de la Chișinău a evidențiat prioritățile pe care Guvernul său le are în relația cu Bucureștiul: aprofundarea parteneriatului strategic, avansarea rapidă în procesul de aderare la Uniunea Europeană, dezvoltarea relațiilor speciale privilegiate, implementarea foii de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare și implementarea a cât mai multe proiecte de infrastructură.

Citiți și 
R. Moldova: Nicolae Ciucă a exprimat sprijinul „permanent” al României în plan bilateral și la nivelul UE pentru integrarea europeană și consolidarea securității și rezilienței energetice și economice a țării

Dezvoltarea parteneriatului strategic în sectorul energetic

Republica Moldova dorește să atragă investițiile companiilor din România ”în sectorul energetic din Republica Moldova și cred că acest domeniu are un mare potențial în colaborarea noastră”.

În acest context, Dorin Recean a mulțumit încă o dată Bucureștiului pentru sprijinul oferit în această toamnă.

”A fost critic, a fost determinant. Din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Republica Moldova rămăsese fără surse alternative de alimentare cu energie electrică. Bucureștiul, împreună cu companiile energetice românești, au fost alături de noi, ca de fiecare dată, și am reușit asigurarea cetățenilor noștri cu energie electrică. Un alt exemplu de susținere determinant este gazoductul Iași-Chișinău, care a fost și este folosit în această perioadă și este hotărâtor în asigurarea alternativei pentru consumatorii de energie din Republica Moldova”, a subliniat prim-ministrul moldovean.

Relația comercială R. Moldova- România

Premierul moldovean a evidenția că țara noastră este ”cel mai important partener comercial” al Republicii Moldova, lansând în acest sens un apel către oamenii de afaceri de pe ambele maluri ale Prutului.

Vreau să-i încurajez să-și extindă afacerile și să folosească potențialul economic existent și cel care urmează să vină. Și vreau să spun că în curând vom avea chiar și piețele financiare integrate și, corespunzător, piața de capital de la București va fi accesibilă din Chișinău. Oamenii noștri de afaceri vorbesc aceeași limbă, afacerile noastre vorbesc aceeași limbă, iar, prin transpunerea legislației europene, malurile Prutul devin și mai apropiate pentru mediul de afaceri. Chiar acum o săptămână am vorbit cu companiile mari care activează în Republica Moldova la un forum economic de la Chișinău și tare m-am bucurat să descopăr că majoritatea sunt din spațiul românesc. Peste Prut există nouă poduri, dintre care șase rutiere și trei feroviare. Vă mulțumesc și am salutat decizia de reconstruire sau modernizare a celor trei poduri rutiere Sculeni-Sculeni Cahul-Oancea, Leușeni-Albița. Vreau să menționez aparte lucrări la podul Ungheni-Ungheni care deja au loc, fiind parte a proiectului Autostrăzii Unirii”, a fost apelul lansat de Dorin Recean, care a anunțat că cele două părți au stabilit în cadrul întrevederii delegațiilor organizarea în timpul apropiat a celei de-a 12-a-reuniuni a comisiei interguvernamentale pentru colaborare economică și să susținem împreună desfășurarea forumurilor de afaceri.

Aderarea Republicii Moldova la UE cu ajutorul expertizei oferite de România

Oficialul de la Chișinău a discutat cu premierul Nicolae Ciucă despre ”detașarea temporară a experților din București pentru consultarea instituțiilor noastre în procesul de aderare la Uniunea Europeană, agricultură, transport, mediu, toate domeniile pe care Bucureștiul deja are experiență de negociere și aderare”.

Această experiență este necesară la Chișinău și va facilita procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. La fel, aceasta va deschide oportunitățile pre-aderării pentru societate, dar și pentru mediul de afaceri de pe ambele maluri ale Prutului”, a evidențiat Recean.

Făcând trimitere la perioada dificilă pe care o traversează continentul european ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, prim-ministrul Republicii Moldova a apreciat sprijinul consecvent al României prin ”intermediul platformei de sprijin pentru Moldova, inițiată anul trecut de România împreună cu Germania și Franța și platforma reunește parteneri și prieteni care sunt dispuși să ajute Moldova să depășească multiplele crize declanșate de război”.

”Apreciez și mesajul tranșant și ferm al Bucureștiului transmis la întrevederea de săptămâna trecută a președinților Sandu și Iohannis. Știm că Chișinăul nu este singur în fața provocărilor. Aici vreau să dau asigurări că Republica Moldova își îndeplinește rolul de a asigura pacea și securitatea în regiune, având în vedere faptul că avem regiunea transnistreană. Guvernul pe care îl conduc este determinat să transforme instituțiile și economia țării pentru a le face puternice, reziliente și pregătite să contribuie decisiv la aderarea Moldovei la Uniunea Europeană. Muncim să construim și să susținem o economie funcțională, să fortificăm domeniul de securitate și apărare și să capacităm instituțiile statului pentru ca să putem să oferim servicii calitative cetățenilor. Domnule prim-ministru vă suntem recunoscători, vă suntem recunoscători pentru atitudinea pe care Bucureștiul o manifestă de fiecare dată în raport cu Chișinăul și Chișinăul vrea să ofere oportunitățile de dezvoltare pentru cetățenii și pentru mediul de afaceri de pe ambele maluri ale Prutului”, a conchis Dorin Recean. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

REPUBLICA MOLDOVA

În ajunul summitului CPE de la Chișinău, UE sancționează șapte persoane, între care Ilan Șor și Vlad Plahotniuc, sub regimul de sancțiuni creat la propunerea României pentru a contracara acțiunile de destabilizare a R. Moldova

Published

on

© Nicu Popescu/ Facebook

Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene a adoptat marți, la Bruxelles, prima listare de persoane sancționate în baza noului regim de sancțiuni al UE pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova, regim creat la propunerea ministrului român de externe, Bogdan Aurescu, care a salutat adoptarea acestei decizii, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Decizia vine cu două zile înainte de summitul Comunității Politice Europene de la Chișinău, în ajunul aceleiași reuniuni fiind anunțată și dublarea sprijinului macro-financiar al UE pentru Republica Moldova. După 150 de milioane de euro alocați în aprilie 2022, Consiliul a majorat această sumă cu 145 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că Moldova va avea la dispoziție în total 295 de milioane de euro.

Acordul politic privind crearea regimului de sancțiuni a fost obținut la reuniunea Consiliului Afaceri Externe din 24 aprilie 2023, procesul de adoptare a regimului fiind finalizat din punct de vedere procedural la 28 aprilie 2023.

România a deținut un rol central în crearea acestui regim de sancțiuni al UE, precum și în întocmirea pachetului de listări. Demersurile politico-diplomatice ale MAE au determinat un sprijin solid din partea tuturor statelor membre ale UE și a instituțiilor europene, ceea ce a condus la adoptarea regimului într-un timp record – fiind cel mai rapid proces de creare a unui regim de sancțiuni UE de până acum.

Pachetul adoptat pe 30 mai cuprinde cinci persoane listate în baza regimului de sancțiuni pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova, precum și două persoane listate în baza regimului de măsuri restrictive pentru acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, acestea din urmă fiind în strânsă conexiune cu acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova

Aprobarea listărilor constituie un pas important în sancționarea celor responsabili de acțiuni destabilizatoare, iar decizia are o importanță deosebită în contextul regional actual marcat de consecințele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, precum și de presiunile hibride, ample și sistematice la adresa Republicii Moldova, care includ ingerințe în procesele politice interne și tentative de subminare a ordinii constituționale. România are un interes major în implementarea acestui regim de sancțiuni și a listărilor de persoane în baza acestuia, din considerente care privesc inclusiv asigurarea securității, rezilienței și stabilității în Vecinătatea Estică în ansamblul său, fiind, de asemenea, o măsură care va spori securitatea României și a cetățenilor ei. România rămâne un susținător ferm al parcursului european al Republicii Moldova și continuăm să sprijinim activ ancorarea sa fermă și ireversibilă în valorile democrației și statului de drept’’, a declarat cu acest prilej ministrul Bogdan Aurescu.

În baza regimului de sancțiuni privind R. Moldova, au fost listate următoarele persoane:

Ilan Șor: președinte al Partidului Șor și om de afaceri implicat în finanțarea ilegală a partidelor politice din R. Moldova, incitare la violență împotriva opoziției democratice și intimidare a autorităților statului, precum și organizarea de tabere de instruire pentru persoane în scopul de a provoca acțiuni violente în cadrul protestelor de stradă din R. Moldova;

Igor Chaika: om de afaceri rus cu influență în spectrul politic de la Chișinău implicat în canalizarea banilor către activele serviciilor secrete ruse din R. Moldova, cu scopul de facilita acțiuni de destabilizare a R. Moldova;

Gheorghe Cavcaliuc: fost șef adjunct al Inspectoratului General de Poliție și președinte al Partidului Acasă Construim Europa, este responsabil de acte destabilizatoare, implicare în protestele violente din perioada recentă din R. Moldova. Totodată, este implicat în tentative de răsturnare a guvernului ales în mod democratic, prin crearea unui guvern din umbră;

Marina Tauber: vicepreședinte al Partidului Șor și mâna dreaptă a lui Ilan Șor, a contribuit semnificativ la protestele violente, făcând parte dintre principalii organizatori ai acestora. Încălcând măsurile dispuse de Parchetul Anticorupție, aceasta a folosit dispozitive de comunicare speciale pentru a transmite instrucțiuni directe privind recrutarea, transportul și remunerarea protestatarilor;

Vladimir Plahotniuc: fost președinte al Partidului Democrat din R. Moldova, face obiectul a numeroase proceduri penale în legătură cu infracțiuni legate de deturnarea de fonduri ale statului moldovean și transferul ilegal al acestora în afara țării. În ultimii ani, chiar și atunci când nu a deținut nicio funcție în stat, Plahotniuc a continuat să influențeze negativ politica din R. Moldova.

În baza regimului de sancțiuni privind Ucraina, dar pentru acțiuni cu efect destabilizator în R. Moldova:

Aleksandr Kalinin: liderul Partidului Regiunilor din R. Moldova, a sprijinit în mod constant acțiuni care amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, prin sprijinirea forțelor militare din Rusia și promovarea simbolurilor invaziei;

Grigore Caramalac: președintele Fundației IFAVIS, este responsabil de organizarea, prin fundația pe care a fondat-o, de evenimente patriotice în teritoriile ocupate din estul Ucrainei, cu sprijinul autorităților de ocupație.

Crearea acestui regim de sancțiuni se înscrie în seria de acțiuni politico-diplomatice inițiate de România în sprijinul Republicii Moldova, printre care sunt de amintit: obținerea, în 2022, prin demersuri la cel mai înalt nivel, a deciziei Consiliului European de acordare a statutului de candidat la aderarea la UE; crearea, în 2022, a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, la inițiativa ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu împreună cu omologii săi din Germania și Franța, care a adunat deja fonduri substanțiale pentru Republica Moldova și acordă sprijin prin grupurile sale de lucru pentru procesul de reformă pentru aderare; crearea Misiunii de Parteneriat UE în Republica Moldova (EUPM Moldova) prin decizia Consiliului Afaceri Externe din 24 aprilie 2023 și lansată la Consiliul Afaceri Externe din 22 mai 2023, MAE român obținând ca aceasta să fie condusă de un diplomat român – Misiunea civilă vizează sporirea rezilienței sectorului de securitate al Republicii Moldova în domeniul gestionării crizelor și al amenințărilor hibride, inclusiv în ceea ce privește securitatea cibernetică și acțiunile de dezinformare; și multe altele.

În baza regimului de sancțiuni al UE pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova, UE poate lua măsuri restrictive pentru contracararea acțiunilor care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova, precum și democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea acesteia.

Sancțiunile pot viza persoanele care subminează procesul politic democratic, inclusiv organizarea alegerilor, sau care încearcă să răstoarne ordinea constituțională, spre exemplu prin acte de violență. De asemenea, regimul de sancțiuni poate viza persoane care se angajează în abateri financiare grave în ceea ce privește fondurile publice și exportul neautorizat de capital, în măsura în care ar putea prelua controlul sau influența serios activitățile autorităților statului. Deciziile privind măsurile restrictive includ interdicția de călătorie, înghețarea fondurilor și a resurselor economice, precum și interdicția de a pune fonduri și resurse economice la dispoziția persoanelor fizice și juridice, entităților sau organismelor responsabile de acțiuni sau politici care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova.

Regimul de sancțiuni este conform cu și implementează concluziile Consiliului European din 15 decembrie 2022, în conformitate cu care UE va continua să sprijine Republica Moldova în acțiunile de combatere a consecințelor multiple ale războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. El vine în completarea măsurilor restrictive implementate de SUA (octombrie 2022) și Regatul Unit (decembrie 2022) în legătură cu persoane asociate acțiunilor destabilizatoare în Republica Moldova.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Șeful diplomației europene va lansa, la Chișinău, misiunea de parteneriat UE în R. Moldova și va înmâna forțelor armate echipamentele finanțate de UE

Published

on

© European Union, 2023

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, va inaugura miercuri, la Chișinău, noua misiune de parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova și va înmâna oficial noile echipamente furnizate de UE pentru forțele armate ale Republicii Moldova.

Joi, 1 iunie, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și șeful diplomației UE, Josep Borrell, vor participa la cea de-a doua reuniune a Comunității Politice Europene, găzduită de Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, informează Serviciul European de Acțiune Externă într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Șefi de stat sau de guvern de pe întreg continentul se vor reuni la Bulboaca, în Republica Moldova, pentru a promova dialogul politic și cooperarea în vederea consolidării securității, stabilității și prosperității continentului european.

Înaintea summitului, miercuri, 31 mai, președintele von der Leyen se va întâlni cu președinta Sandu.

Mai târziu în aceeași zi, Josep Borrell va inaugura oficial noua misiune de parteneriat a Uniunii Europene în Moldova, împreună cu viceprim-ministrul și ministrul de externe Popescu și ministrul de interne, Ana Revenco.

Consiliul Uniunii Europene a lansat săptămâna trecută Misiunea de parteneriat al UE în Republica Moldova (MPUE Moldova) în cadrul politicii de securitate și apărare comune pentru a spori reziliența sectorului de securitate din această țară.

Scopul misiunii, instituită oficial la 24 aprilie 2023 la cererea autorităților din Republica Moldova și la propunerea României, este de a contribui la consolidarea structurilor de gestionare a crizelor din Republica Moldova și de a spori reziliența acesteia la amenințările hibride, inclusiv la securitatea cibernetică, și de a combate manipularea și interferența informațiilor străine (FIMI). Șeful misiunii va fi diplomatul român Cosmin Dinescu. Comandantul operațiunii civile va fi Stefano Tomat, director general al SEAE pentru capacitatea civilă de planificare și conducere (CPCC).

Apoi, în prezența ministrului moldovean al apărării, Anatolie Nosatîi, Înaltul Reprezentant al UE va înmâna oficial echipamentul nou livrat Forțelor Armate ale Republicii Moldova, finanțat în cadrul Instrumentului european pentru pace.

La 1 iunie, în marja reuniunii Comunității Politice Europene, Borrell se va întâlni cu prim-ministrul moldovean Dorin Recean.

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE dublează ajutorul financiar pentru R. Moldova, la 295 de milioane de euro. Decizia, anunțată în ajunul summitului Comunității Politice Europene de la Chișinău

Published

on

© European Union, 2023 - Source: EP

Statele membre ale Uniunii Europene au decis marți, cu două zile înainte de summitul Comunității Politice Europene de la Chișinău, să sporească de aproape de două ori valoarea asistenței macrofinanciare pentru Moldova, pe care au convenit să o acorde cu un an în urmă.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, în aprilie 2022, cu o zi înainte ca România, Germania și Franța să lanseze platforma de sprijin pentru Republica Moldova, instituția care grupează statele membre ale Uniunii adoptase legislația care permite UE să ajute financiar Moldova cu 150 de milioane de euro. Astăzi, în ajunul summitului CPE de la Chișinău, Consiliul a majorat această sumă cu 145 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că Moldova va avea la dispoziție în total 295 de milioane de euro.

Asistența macrofinanciară a Uniunii are ca scop sprijinirea stabilizării economice și a agendei de reforme structurale a Republicii Moldova, suplimentând resursele puse la dispoziție în cadrul acordului financiar cu FMI.

“Moldova poate continua să se bazeze pe UE. Vom continua să sprijinim Moldova, inclusiv din punct de vedere financiar. Având în vedere circumstanțele actuale, este oportun să dublăm fondurile pe care le punem la dispoziția Moldovei”, a declarat Elisabeth Svantesson, ministrul de finanțe al Suediei.

Din suma maximă de 295 de milioane de euro, UE va oferi până la 220 de milioane de euro sub formă de împrumuturi și până la 75 de milioane de euro sub formă de granturi. Asistența va contribui la acoperirea necesităților balanței de plăți a Moldovei, așa cum au fost identificate în programul FMI.

Există efecte negative considerabile ale războiului Rusiei din Ucraina asupra economiei moldovenești. Având în vedere că există în continuare un deficit rezidual semnificativ de finanțare externă în balanța de plăți a Moldovei pentru 2023, în plus față de resursele furnizate de FMI și de alte instituții multilaterale, Consiliul a considerat că este necesar să se majoreze asistența macrofinanciară a Uniunii acordată Moldovei. Această majorare este, în circumstanțele excepționale actuale, considerată a fi un răspuns adecvat la solicitarea Moldovei de sprijin pentru stabilizarea sa economică, în conjuncție cu programul FMI.

Prezenta decizie va intra în vigoare în a treia zi de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

UE și statele sale membre sunt unite în sprijinul lor neclintit pentru Moldova.

Moldova a primit statutul de țară candidată la UE în iunie 2022. Încă înainte de a i se acorda statutul de candidat la UE, Moldova a primit asistență financiară din partea UE în cadrul Instrumentului european de vecinătate. Această asistență este acum în creștere.

UE ajută Moldova în paralel cu programul Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru Moldova din 20 decembrie 2021, în cadrul mecanismului extins de creditare/mediu extins de creditare. În mai 2022, ca urmare a nevoilor de finanțare în creștere care decurg în mare parte din efectele războiului din Ucraina asupra economiei moldovenești, FMI a adoptat, de asemenea, o decizie de a crește sprijinul financiar acordat Moldovei.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 hours ago

MAE marchează Ziua Tratatului de la Trianon printr-o expoziție dedicată rolului diplomației române la Conferința de Pace de la Paris 1919-1920

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

UE ”este foarte îngrijorată” de stabilirea unei comisii poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită pentru a limita posibilitatea persoanelor de a candida pentru funcții publice”

U.E.9 hours ago

UE dublează flota de stingere a incendiilor rescEU pentru vara anului 2023. România va contribui cu pompieri în Franța, Grecia sau Portugalia

EDUCAȚIE10 hours ago

Klaus Iohannis, consultări cu sindicaliștii: Șeful statului, dispus să garanteze un acord politic între Guvern și sindicate pentru reluarea procesului educațional

U.E.10 hours ago

UE solicită sârbilor și kosovarilor ”să dezamorseze tensiunile imediat şi necondiţionat”

NATO11 hours ago

Miniștrii de externe din NATO se întrunesc la Oslo pentru a găsi un numitor comun privind viitoarea aderare a Ucrainei și succesorul lui Jens Stoltenberg

ROMÂNIA11 hours ago

eMAG a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 7,1 miliarde de lei și cu un profit de 123,7 milioane de lei

U.E.11 hours ago

Banca Națională a Bulgariei: Ne aflăm pe ultima porțiune a drumului către zona euro

U.E.12 hours ago

Germania pune la îndoială capacitatea Ungariei de a exercita președinția Consiliului UE în 2024

SUA12 hours ago

SUA, ”preocupate” de înființarea comisiei poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită în mod abuziv pentru a interfera cu alegerile libere și corecte” din toamnă

REPUBLICA MOLDOVA16 hours ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO6 days ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

POLITICĂ6 days ago

Ziua Eroilor. Klaus Iohannis: Prin lupta pentru desăvârșirea unității naționale, înaintașii noștri au acționat decisiv pentru conectarea României la spațiul politic european

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen

POLITICĂ7 days ago

Klaus Iohannis cere coaliției ca rotația guvernamentală să se desfășoare “sticlă”: Oamenii trebuie să vadă că nu este vorba de tras sfori. Numai de instabilitate nu avem nevoie

ROMÂNIA7 days ago

Steinmeier l-a asigurat pe Iohannis că Germania se va implica pentru aderarea României la Schengen: Cancelarul Scholz și miniștrii de externe și interne vor aduce argumente Austriei și Olandei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a înregistrat în Parlamentul European petiția pentru sprijinirea satelor românești și a fermierilor români

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Adunarea Națională “Moldova Europeană”. Maia Sandu: Calea aleasă de Moldova, calea europeană. Trebuie să aderăm la UE până în 2030

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Dorin Recean: La Chişinău încă nu cad rachete, asta datorită ucrainenilor, dar Republica Moldova este atacată hibrid

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Regiunea Mării Negre are potențialul de a deveni un centru internațional de oportunități prin extinderea și modernizarea surselor de energie

Team2Share

Trending