Connect with us

INTERNAȚIONAL

Premierul R. Moldova Pavel Filip: Tribuna ONU, mijloc de informare despre evoluțiile în subiectul retragerii forţelor militare străine din Republica Moldova

Published

on

Prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip, efectuează în perioada 26-29 septembrie o vizită de lucru la New York, unde va participa la cea de-a 73-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Întrebat în acest context, în cadrul unui interviu acordat Moldpres, despre aşteptările pe care le are Republica Moldova faţă de actuala sesiune a Adunării Generale a ONU, premierul moldovean a precizat că se va folosi de această ocazie drept „mijloc de informare despre evoluțiile în subiectul retragerii forţelor militare străine din Republica Moldova”.

Foto: gov.md

„În mod incontestabil, tribuna Adunării Generale a ONU ne serveşte ca mijloc de informare a comunităţii internaţionale despre reuşitele implementării Agendei 2030, dinamica realizării angajamentelor asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere RM-UE, precum şi evoluțiile înregistrate de țara noastră pe subiectul retragerii forţelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova.

Voi folosi această ocazie pentru a exprima gratitudine pentru faptul că ONU a auzit apelul nostru de a-şi asuma un rol pro-activ în menținerea păcii și securității internaționale și în asigurarea suveranității și integrității teritoriale a statelor membre, în conformitate cu Carta ONU.

Sunt bucuros să constat, că pentru prima dată de la admiterea Republicii Moldova în cadrul ONU, Adunarea Generală a adoptat o rezoluție prin intermediul căreia a declarat incompatibilitatea cu normele de drept internațional și Carta ONU a condiționalității politice care stă la baza refuzului continuu al Federației Ruse de a-și retrage forțele militare și armamentele de pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Pavel Filip conform sursei citate. 

Urmăriți aici interviul integral.

 

Citiți și: Klaus Iohannis se adresează astăzi pentru a treia oară liderilor lumii de la tribuna Adunării Generale ONU. Ce a susținut președintele în discursurile din 2015 și 2017

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

NATO își întărește apărarea împotriva noilor rachete rusești și face apel la Rusia să revină la respectarea Tratatului INF până la termenul limită din data de 2 august

Published

on

© NATO

Miniștrii Apărării din statele membre ale NATO au aprobat miercuri o serie de măsuri politice şi militare pentru a răspunde ameninţării noilor rachete SSC8 desfăşurate de Rusia prin care încalcă Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, a anunțat secretarul general al NATO, dar care nu a furnizat amănunte și detalii specifice în contextul în care aliații urmează să aibă o întâlnire cu Rusia pentru a determina Moscova să revină la respectarea Tratatului din 1987..

Ţările NATO îşi vor întări apărarea antirachetă (…) dar nu intenţionează să desfăşoare noi rachete în Europa“, a explicat Jens Stoltenberg, dând asigurări că reacția aliaților va fi ”defensivă, măsurată şi coordonată” și că NATO nu dorește ”o nouă cursă a înarmărilor.

Referitor la potențialele măsuri ale NATO, Stoltenberg a spus că acestea vizează programul de exerciții ale NATO, acțiuni de intelligence, supraveghere și recunoaștere, însă nu a intrat în detalii în contextul în care o reuniune a Consiliului NATO-Rusia urmează să aibă loc săptămâna viitoare pentru a salva acest acord.

Secretarul general al NATO a mai spus că retragerea Statelor Unite din Tratatul INF va intra în vigoare la 2 august, iar până atunci Rusia are șansa de a salva acordul.

”Opțiunea Rusiei este simplu: să se întoarcă la respectarea obligațiilor și angajamentelor privind controlul armamentului sau să continue comportamentul său iresponsabil și periculos și să poarte întreaga responsabilitate pentru terminarea tratatului”, a mai adăugat acesta.

Cu cinci săptămâni înainte de expirarea termenului impus de SUA și de NATO la 2 februarie 2019 pentru ca Rusia să revină la respectarea acordului din 1987 este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple, în condițiile în care atât Senatul, cât și Duma de Stat a Federației Ruse au votat proiectul de lege privind suspendarea participării Rusiei la Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), iar Ministerul de Externe de la Moscova a comparat situația actuală cu criza rachetelor din Cuba.

Statele Unite și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Rusia, care a susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea la rândul său a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF.

Ambii președinți, Donald Trump și Vladimir Putin, au afirmat, în context, că își vor dezvolta opțiuni militare, amplificând riscul unei noi curse a înamărilor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Cancelarul german Angela Merkel a fost văzută, pentru a doua oară în această lună, tremurând la o ceremonie oficială

Published

on

© Council of the European Union

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a fost văzută tremurând joi, la o ceremonie politică la care a participat şi preşedintele Frank-Walter Steinmeier – a doua criză de acest gen în ultimele două săptămâni -, dar purtătorul ei de cuvânt a declarat pentru Reuters că Merkel se simte bine, relatează Agerpres.

Pe 18 iunie, Angela Merkel a fost văzută tremurând în momentul în care îl primea pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, aflat în vizită în Germania, dar ulterior a declarat că s-a simţit mai bine după ce a băut trei pahare de apă, sugerând că fusese deshidratată.

Miercuri, Merkel, în vârstă de 64 de ani, a luat parte o ceremonie de predare a mandatului de către ministrul justiţiei, Katarina Barley, care părăseşte postul după ce a obţinut un loc de deputat în Parlamentul European. Stând alături de președintele Steinmeier, care susținea un discurs, Merkel a fost văzută din nou tremurând.

Purtătorul de cuvânt al cancelarului german a anunţat că Merkel va participa mai târziu la ceremonia de depunere a jurământului de către noul ministru al justiţiei. Întrebat dacă Merkel va lua parte la summitul G20 care urmează să aibă loc în acest sfârşit de săptămână la Osaka, în Japonia, purtătorul de cuvânt a declarat: ”Totul va decurge conform planului. Cancelarul este bine”.

Aflată la conducerea unei coaliţii fragile, Angela Merkel, la putere din 2005, se va retrage din politică la sfârşitul mandatului său, cel mai târziu în 2021, încă activitatea politică din această perioadă este una extrem de intensă, după summitul G20 de la Osaka, cancelarul german urmând să participe la un nou summit al Consiliului European pentru a găsi o soluție privind numirea viitorului președinte al Comisiei Europene și a celorlalte funcții la vârful instituțiilor UE.

Continue Reading

NATO

O canadiancă va coordona din toamnă misiunea NATO în Irak

Published

on

© Canadian Armed Forces Operations/ Facebook

Generalul de brigadă canadian Jennie Carignan va conduce misiunea NATO în Irak, care numărăr 580 de militari și pentru care Ottawa și-a prelungit recent participarea până la finalul anului 2020, a anunțat miercuri Ministrul Apărării, anunță France Presse, citat de Agerpres.

Jennie Carignan comandă în prezent Divizia a 2-a canadiană și Joint Task Force East (JTFE) cu sediul în Quebec. Aceasta a activat în trecut în Bosnia-Herțegovina pe platoul Golan (anexat de Israel) şi în Afganistan.

Carignan, care urmează să fie promovată în curând general-maior, va înlocui un alt canadian, pe general-maiorul Dany Fortinau, care comandă misiunea Alianței atlantice de la începuturile sale în noiembrie 2018.

Canada, care și-a extins oficial cu un an participarea, contribuie cu aproximativ 250 de soldați și trei elicoptere.

”Suntem bucuroşi să lucrăm cu NATO şi să ne continuăm rolul de comandant al misiunii în Irak. Mai mult, salut ideea că generalul de brigadă Carignan, un lider realizat, preia comanda misiunii după promovarea sa în gradul de general maior”, a declarat Harjit Sajjan, ministrul apărării, într-un comunicat.

NATO conduce din toamnă o misiune ce oferă consultanţă şi instruire Ministerului irakian al Apărării în lupta împotriva bombelor artizanale, în cooperarea cu civilii, întreţinerea vehiculelor blindate şi medicină militară.

În plus, începând din 2014, Canada participă la coaliţia din Irak împotriva grupării Stat Islamic (SI) prin efectuarea de operaţiuni aeriene şi acordarea de asistenţă medicală şi instruirea forţelor irakiene pe teren.

Continue Reading

Summitul pentru simplificarea accesării fondurilor structurale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending