REPUBLICA MOLDOVA
Premierul Recean, maraton de întâlniri la Bruxelles cu doi vicepreședinți ai Comisiei Europene și trei comisari: Deschiderea negocierilor de aderare la sfârșitul acestui an este o prioritate strategică
Published
1 month agoon

Corespondență din Bruxelles
Progresele înregistrate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, situația regională actuală și consolidarea capacităților Republicii Moldova de a face față amenințărilor de securitate, precum și aprofundarea relațiilor Chișinăului cu instituțiile europene în domeniul energetic și al justiției, au fost discutate miercuri, la Bruxelles, într-un maraton de întâlniri al premierului Dorin Recean cu doi vicepreședinți ai Comisiei Europene și alți trei comisari europeni.
Întrevederile înaltului demnitar moldovean au loc în contextul în care Republica Moldova așteaptă publicarea pachetului de extindere al Comisiei Europene, în care executivul european va recomanda statelor membre calea de urmat în ceea ce privește deschiderea negocierilor de aderare la UE pentru R. Moldova și Ucraina.
Astfel, Recean a avut întrevederi cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, vicepreședintele Comisiei Europene, Josep Borrell, cu comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, cu vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, cu comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, și cu comisarul european pentru energie, Kadri Simson, informează Guvernul de la Chișinău într-o serie de comunicate.
Șeful Executivului de la Chișinău a apreciat ajutorul constant al Uniunii Europene pentru transformarea democratică a Republicii Moldova, realizarea reformelor în beneficiul cetățenilor și avansarea pe agenda europeană.
În acest context, prim-ministrul Dorin Recean s-a referit la efortul de implementare de către Republica Moldova a celor 9 recomandări formulate de Comisia Europeană, accentuând că autoritățile de la Chișinău continuă să lucreze pentru a oferi Comisiei Europene o bază solidă pentru recomandarea lansării negocierilor de aderare la sfârșitul acestui an.
“Viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană, iar solidaritatea demonstrată de UE este o dovadă în plus că țara noastră face parte din familia europeană. Contăm pe sprijinul dumneavoastră și ne angajăm să avansăm în continuare în implementarea recomandărilor Comisiei. Deschiderea negocierilor de aderare la sfârșitul acestui an este o prioritate strategică pentru Guvernul pe care îl conduc”, a spus prim-ministrul Dorin Recean.
În discuții, oficialii au subliniat importanța consolidării cooperării în domeniul securității și apărării. De asemenea, părțile au discutat despre necesitățile de asistență pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova la crizele curente și efectele asociate acestora.
La întrevederea cu vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, prim-ministrul Dorin Recean s-a referit la progresele înregistrate de guvern în procesul de realizare a agendei europene și la modul în care autoritățile, cu susținerea Uniunii Europene, au gestionat criza economică și cea energetică, ca urmare a războiului brutal al Federației Ruse împotriva Ucrainei.
“Republica Moldova și Uniunea Europeană sunt angajate în accelerarea agendei de transformare verde și digitală a economiilor noastre. Continuăm reformele inițiate în domeniile strategice în beneficiul cetățenilor și împreună cu partenerii europeni”, a menționat prim-ministrul Dorin Recean.
Vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, a salutat hotărârea R. Moldova de integrare europeană și a subliniat că, în ultimii ani, relația moldo-comunitară a fost aprofundată fără precedent, inclusiv în domenii sectoriale precum energia, în plan economic și de securitate.
La întrevederea cu Didier Reynders, comisarul european pentru justiție, premierul Dorin Recean a menționat că reforma justiției continuă să reprezinte una din prioritățile de vârf ale Republicii Moldova
“Suntem deciși să creăm un sistem de justiție corect și echitabil, care va constitui o temelie solidă în calea noastră ireversibilă de integrare în Uniunea Europeană”, a declarat Dorin Recean.
La întrevederea premierului Dorin Recean cu comisarul european pentru energie, Kadri Simson, au fost discutate măsurile de fortificare a cooperării cu Uniunea Europeană pe domeniul energetic. Șeful Cabinetului de miniștri a punctat că asigurarea securității aprovizionării cu energie electrică și gaze naturale pentru această iarnă, dar și creșterea eficienței energetice și dezvoltarea energiei regenerabile sunt prioritățile constante ale Guvernului. Premierul s-a referit și la strategia Executivului de a crea Fondul pentru eficiență energetică, prin intermediul căruia va fi exploatat potențialul existent de economisire a energiei prin diverse măsuri care țintesc inclusiv clădirile rezidențiale din țara noastră.
La rândul său, comisarul european pentru energie a apreciat progresul țării în reforma sectorului energetic, precum și alinierea acestuia la aquis-ul comunitar.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Investițiile în contextul procedurii de deficit excesiv, motivul pentru care Franța și Germania întârzie reforma fiscală a UE
Comisarul Adina Vălean face demersuri pe lângă guvernele din România și Bulgaria pentru depunerea proiectului Fast Danube 2 pentru navigabilitate permanentă pe Dunăre: „UE și-l dorește foarte mult”
Liderii G7 au convenit să interzică importurile de diamante rusești începând cu anul viitor. Ei vor pune la punct un sistem de trasabilitate pentru a fi siguri că măsurile punitive nu sunt eludate
Înaltul Reprezentant al UE sprijină apelul secretarului general al ONU de încetare a focului din motive umanitare în Gaza. Guterres a invocat o clauză rar utilizată pentru a preveni o ”catastrofă umanitară”
Macron intră în scenă pentru a evita un summit dezastruos și îl găzduiește pe Viktor Orban la Paris. Scopul – un compromis privind viitorul aderării Ucrainei la UE
Liderii UE și Chinei au convenit asupra interesului comun al unei relații comerciale echilibrate: von der Leyen și Michel au pledat pentru o “relație stabilă”, Xi pentru “încredere politică”
REPUBLICA MOLDOVA
Maia Sandu: România iubește necondiționat R. Moldova, fără a aștepta lauri. Drumul nostru este comun și locul nostru este împreună în UE
Published
7 days agoon
December 1, 2023
România este iubită în Republica Moldova, fiind un pilon de rezistență și este cel mai aprig avocat în drumul nostru european, a declarat vineri președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cu prilejul Zilei Naționale a României, care marchează 105 ani de la Marea Unire.
”România este iubită aici pentru ceea ce face, dar mai ales pentru ceea ce este. Și știu că și Moldova este iubită în România. România, de-a lungul anilor, ne-a iubit necondiționat, fără a aștepta lauri sau beneficii. Și, ca orice iubire autentică, România nu a strigat-o, bătându-se cu pumnul în piept, ci a manifestat-o indiferent de circumstanțe. Ne-a oferit lumină, la propriu, când aveam cea mai mare nevoie, ne ajută să modernizăm localitățile, să salvăm viețile cetățenilor de pe malul stâng al Prutului prin serviciul medical de urgență SMURD, ne-a oferit primele ajutoare pe timp de criză pandemică. Și nu doar lista lungă a ajutoarelor oferite ne face să fim profund recunoscători, ci și încrederea noastră că putem mereu conta pe România” a scris președinta Maia Sandu, într-un mesaj pe Facebook.
Potrivit șefei statului de pe malul drept al Prutului, România este pentru Republica Moldova un pilon de rezistență și cel mai aprig avocat în drumul european al Chișinăului.
”O privim cu speranță atunci când ne aflăm la nevoie și ca reper în aspirațiile noastre de aderare la UE. Iar România ne privește cu încredere că vom izbuti în calea aleasă. Ne leagă trecutul, dar și mai mult ne leagă viitorul. Ne leagă dorința de a construi o societate dreaptă și bună pentru toți cetățenii noștri, de a deveni mai puternici împreună. Drumul nostru este comun – locul nostru este împreună în Uniunea Europeană. Știm România este alături de noi – și acest lucru ne ajută să avem încredere în viitor, oricât de mari ar fi încercările prin care trecem. La mulți ani tuturor celor care simt românește, vorbesc limba română și iubesc România!” a conchis președintele Maia Sandu.
Mesaje de felicitare pentru România au venit și din partea premierului moldovean Dorin Recean și a președintelui Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu.
Peste 2.400 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Autoritatea Vamală Română, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor participă, vineri, la parada militară organizată în Piaţa Arcului de Triumf din Bucureşti cu ocazia Zilei Naţionale a României.
La parada militară dispozitivul de defilare al tehnicii militare este alcătuit din circa 150 mijloace tehnice.
În blocul de paradă vor defila aproximativ 250 de militari străini, în cadrul unor detaşamente din Belgia, Franţa, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Luxemburg, Polonia, Portugalia, Spania, Statele Unite ale Americii şi Ţările de Jos, precum şi militari din ţările aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României. Militarii străini sunt prezenţi cu 23 de mijloace tehnice.
Avioane şi elicoptere vor survola Piaţa Arcului de Triumf la parada de 1 Decembrie.
REPUBLICA MOLDOVA
R. Moldova a decis aderarea la majoritatea sancțiunilor europene privind Rusia, ca parte a acțiunilor privind începerea negocierilor de aderare la UE
Published
2 weeks agoon
November 24, 2023
Parlamentul de la Chişinău a aprobat vineri, în a doua lectură, modificările legislative privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale. Adoptarea acestui document face parte din cele nouă recomandări ale Comisiei Europene privind negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, informează Jurnal TV şi TV8.md.
Conform proiectului, statele, guvernele ori persoanele şi entităţile care au comis genocid, infracţiuni împotriva umanităţii sau a păcii, infracţiuni de război, tortură, pedepse sau alte tratamente crude şi inumane, sclavie, execuţii, inclusiv asasinate, răpiri de persoane ori detenţii arbitrare, vor fi supuse sancţiunilor, informează Agerpres.
Adoptarea acestui document face parte din Planul de acţiuni pentru implementarea măsurilor propuse de Comisia Europeană în Avizul privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
În cadrul acestuia, Republica Moldova şi-a asumat angajamentul de deoligarhizare prin eliminarea influenţei excesive a intereselor private asupra vieţii economice, politice şi publice.
Legea privind aplicarea sancţiunilor internaţionale urmează a fi promulgată de şefa statului, Maia Sandu, şi publicată în Monitorul Oficial, conform media citate.
Republica Moldova s-a aliniat la 4 din cele 6 pachete de sancţiuni care vizează într-un fel sau altul cetăţeni sau persoane juridice din Federaţia Rusă, a indicat ministrul afacerilor externe şi integrării europene, Nicu Popescu, într-o conferinţă de presă, potrivit Radio Chişinău.
“Evident, scopul nostru este menţinerea stabilităţii şi securităţii ţării noastre. Toate măsurile de aliniere a Republicii Moldova la noi pachete de sancţiuni trec şi prin prisma unei analize de impact, pe care o fac alte instituţii. Dar vreau să vă anunţ că în ultimul un an şi jumătate Republica Moldova s-a aliniat la mai multe pachete de sancţiuni, unele din ele vizând şi Federaţia Rusă. Aceste lucruri sunt bine cunoscute în plan public deja”, a declarat Nicu Popescu.
REPUBLICA MOLDOVA
Volodimir Zelenski, Maia Sandu și Charles Michel afirmă “calea europeană” a Ucrainei și Moldovei la zece ani de la EuroMaidan: Aderarea va întări frontiera estică a UE
Published
2 weeks agoon
November 22, 2023
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omoloaga sa de la Chișinău, Maia Sandu, i-au transmis marți președintelui Consiliului European, Charles Michel, că ambele țări consideră drept “obiectiv esențial” aderarea la Uniunea Europeană, țintind obținerea unei decizii a țărilor UE în deschiderea negocierilor de aderare.
Maia Sandu și Charles Michel au fost invitați marți, la Kiev, pentru a marca Ziua Demnității și Libertății în Ucraina, care îmbină comemorarea revoluției portocalii din 2004, dar și a unui deceniu de la protestele pro-europene din 21 noiembrie 2013, cunoscute drept “EuroMaidan”.
“Discuțiile noastre s-au axat în principal pe integrarea Ucrainei și a Republicii Moldova în UE. Ucraina face toate demersurile necesare pentru a începe negocierile de aderare la UE. Am adoptat toate deciziile necesare. Vom adopta în scurt timp chiar și ceea ce era prevăzut a fi adoptat până în primăvară, după decizia politică a UE de a deschide negocierile. Poziția Ucrainei este cât se poate de clară: trebuie să facem totul pentru a fi complet pregătiți pentru începerea negocierilor de aderare. Acest lucru are o valoare foarte reală pentru noi, deoarece fiecare succes al statului nostru adaugă încredere și motivație poporului nostru, tuturor celor care apără Ucraina și ajută. Astăzi, am discutat despre pașii care urmează și, desigur, este foarte important ca UE să își respecte promisiunea, adoptând decizia care va permite începerea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE”, a transmis Zelenski, după întrevederea trilaterală și după conferința de presă comună.
Presidents of the EU Council and Moldova paid visits to Kyiv for Ukraine’s Dignity and Freedom Day. This is really symbolic. The main focus of our talks was on Ukraine’s and Moldova’s EU integration.
Ukraine takes every necessary step to begin EU accession negotiations. We have… pic.twitter.com/svBMZNDqHB
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) November 21, 2023
La rândul său, Maia Sandu a precizat că a discutat cu Michel și cu Zelenski despre “calea europeană” a Moldovei și Ucrainei, subliniind că aderarea a UE va întări “securitatea, pacea și stabilitatea în Europa și va consolida frontiera de est a Uniunii Europene”.
“Doar prin unitate putem descuraja Rusia și fortifica Europa. Vorbind într-o singură voce, suntem mai puternici și mai rezistenți”, a insistat ea.
Lidera de la Chișinău a apreciat că este “simbolic” faptul că aceste discuții au avut loc în contextul marcării a zece ani de la începutul protestelor pentru apărarea democrației și libertății de pe Piața Independenței, din centrul Kiev-ului.
Ucraina a marcat marți ”Ziua Demnității și a Libertății”, menită să reamintească de cele două proteste pro-democrație: Revoluția Portocalie din 2004 și Revoluția Demnității. Aceasta din urmă a fost declanșată de protestele din 21 noiembrie 2013, după decizia fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici de a nu semna Acordul de Asociere cu UE la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius.
“Euro-Maidan” reprezintă practic manifestațiile pro-europene care au început în noaptea de 21 noiembrie 2013, când cetățenii ucraineni au început să protesteze spontan în Kiev în răspuns la decizia guvernului ucrainean de a suspenda procesul de pregătire pentru semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și Acordului de Liber Schimb cu aceasta.
Rusia a denunțat revoluția ca fiind o ”lovitură de stat” favorizată de Occident și a folosit-o drept argument pentru a-și justifica acțiunea militară în Ucraina în 2014, anexarea ilegală a peninsulei Crimeea și declanșarea războiului de agresiune din 24 februarie 2022.
Cele două momente au fost marcate prin prezența la Kiev a președintelui Consiliului European, Charles Michel, și a președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, dar și printr-un mesaj al șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Charles Michel i-a asigurat pe Volodimir Zelenski și Maia Sandu că ”nu va precupeți niciun efort în a sprijini ambițiile legitime” ale Ucrainei și Republicii Moldova.
Comisia Europeană a recomandat pe 8 noiembrie începerea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, Republica Moldova şi Bosnia-Herţegovina, precum şi acordarea statutului de ţară candidată Georgiei, într-o poziționare istorică cu privire la viitorul extinderii Uniunii Europene, o temă care a căpătat avânt pe agenda statelor și instituțiilor UE, președinta Comisiei Europene precizând că UE răspunde “la chemarea istoriei”. Mingea este acum în terenul politic al Consiliului – UE și cel European – , care trebuie acum să analizeze recomandările Comisiei și să ia decizii cu privire la etapele viitoare ale procesului de extindere, liderii europeni fiind așteptați să decidă deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova la summit-ul european din 14-15 decembrie 2023.
“Având în vedere rezultatele obținute de Ucraina și Moldova și eforturile de reformă în curs, Comisia a recomandat Consiliului să deschidă negocierile de aderare cu ambele țări. În plus, Comisia recomandă Consiliului să adopte cadrele de negociere după ce Ucraina și Moldova au adoptat anumite măsuri-cheie. Comisia este pregătită să raporteze Consiliului până în martie 2024 cu privire la progresele legate de aceste măsuri”, a transmis executivul european.
Concrete & Design Solutions

PNL a aderat, la Washington, la Uniunea Democrată Internațională, fondată de Margaret Thatcher, George Bush sr., Jacques Chirac și Helmut Kohl

Germania a adoptat pentru prima dată o strategie cuprinzătoare în domeniul politicii externe privind schimbările climatice

Clusterul de Industrii Creative Transilvania, Institutul Francez și Mushuroi Creative Hub organizează o nouă ediție “EuroFabrique Cluj”, laboratorul de proiecte educaționale și artistice

Cu gândul la alegerile europene de anul viitor, UE împărtășește îngrijorarea serioasă a Regatului Unit și ”condamnă cu fermitate activitățile cibernetice malițioase care vizează instituțiile democratice”

Investițiile în contextul procedurii de deficit excesiv, motivul pentru care Franța și Germania întârzie reforma fiscală a UE

De la Atena, Recep Tayyip Erdogan își exprimă speranța deschiderii unei ”noi ere” în relațiile cu Grecia. Kyriakos Mitsotakis evidențiază importanța ca legăturile dintre cele două țări să ”evolueze pe o cale pașnică”

Comisarul Adina Vălean face demersuri pe lângă guvernele din România și Bulgaria pentru depunerea proiectului Fast Danube 2 pentru navigabilitate permanentă pe Dunăre: „UE și-l dorește foarte mult”

Ministerul Dezvoltării susține și finanțează investițiile în mobilitatea urbană durabilă, subliniază ministrul Adrian Veștea: Contribuim la creșterea calității vieții cetățenilor și a atractivității comunităților

Cooperarea în domeniul cultural între România și Franța reprezintă una dintre temele de referință ale Parteneriatului Strategic, o dovadă în plus a unei relații privilegiate, subliniază ministrul Raluca Turcan la Paris

Liderii G7 au convenit să interzică importurile de diamante rusești începând cu anul viitor. Ei vor pune la punct un sistem de trasabilitate pentru a fi siguri că măsurile punitive nu sunt eludate

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Eurodeputata PPE Pernille Weiss evidențiază potențialul României de a atrage investiții în domeniul farmaceutic prin crearea unui mediu propice pentru inovatori și IMM-uri
Trending
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Dana Spinanț, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei von der Leyen, a fost numită director general al Direcției Generale pentru Comunicare a Comisiei Europene
- U.E.1 week ago
“Vântul schimbării”: Donald Tusk, desemnat cea mai puternică persoană din Europa în topul Politico 28 – clasamentul celor mai influente persoane din Europa
- U.E.1 week ago
Comisia Europeană a propus statelor membre să prelungească măsurile de urgență ale UE pentru gestionarea crizei energetice
- NATO1 week ago
Generalul Gheorghiță Vlad va fi învestit joi în funcția de șef al Statului Major al Apărării, în prezența președintelui Klaus Iohannis
- CONSILIUL UE4 days ago
“Situația actuală” a demersurilor de aderare a României și Bulgariei la Schengen se află pe agenda Consiliului JAI. O decizie nu va fi supusă la vot