Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Premierul României, Viorica Dăncilă, mesaj de la Summitul European al Regiunilor și Orașelor: ,,Ne dorim o Uniune Europeană puternică, unită și solidară”

Published

on

Foto: #RO2019EU FLICKR

Liderii regiunilor şi oraşelor din Uniunea Europeană se reunesc joi, la Palatul Parlamentului din Bucureşti, în cadrul celui de-al 8-lea Summit european al regiunilor şi oraşelor, într-un moment crucial pentru viitorul Uniunii Europene şi pentru punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU, potrivit Comitetului European al Regiunilor.

Premierul Viorica Dăncilă a participat în cadrul acestui Summit, care se derulează sub titulatura ”(Re)New EUrope” şi în contextul Brexit-ului și al alegerilor pentru Parlamentul European, Summit-ul de la Bucureşti, care se încheie vineri, se va concentra pe contribuţia şi rolul autorităţilor locale şi regionale la asigurarea solidarităţii în UE, la consolidarea democraţiei europene şi la încurajarea dialogului cu cetăţenii, mai ales în perspectiva alegerilor europene din 23-26 mai 2019.

Dezbaterea de astăzi a reprezentat o platformă extrem de utilă pentru conturarea viitorului european. ,,Ne dorim o Uniune Europeană puternică, unită, solidară, care lucrează, astfel încât nicio persoană, niciun oraș, nicio regiune să nu fie lăsate în urmă.”, a menționat premierul României în inceputul discursului său.

Prin motto-ul pe care l-a ales Președinția României la Consiliul UE, a urmărit conectarea la dezbaterile actuale în plan european, ,,am dorit să subliniem faptul că cetățenii europeni trebuie să resimtă beneficiile pe care ni le aduce Uniunea Europeană în viața de zi cu zi.”

,,Politica de coeziune trebuie continuată și întărită în viitoarea programare bugetară având în vedere rolul esențial pe care îl are atât în reducerea decalajelor între regiuni, cât și în stabilirea unor legături solide între comunitățile noastre.”

Oficialul român a menționat că motto-ul președinției române a Consiliului Uniunii Euroepene reflectă importanța recunoașterii și întoarcerii la fundamentele construcției comunitare, prin declinarea coeziunii în toate dimensiunile sale: coeziune politică, coeziune economică, coeziune socială și coeziune teritorială. Nu avem timp de pierdut! Europa trece prin schimbări fundamentale și este datoria noastră să oferim cât mai rapid siguranța unei comunități puternice, care merge înainte unită și capabilă să-și protejeze interesele și cetățenii.”

Avem nevoie de o Europă mai integrată, coezivă, construită pe obiective și direcții de acțiune consensuale, cu respectarea valorilor și principilor fundamentale europene și evitarea fragmentărilor. Avem nevoie de o Europă ale cărei regiuni și orașe sunt puternice. Aceasta presupune în primul rând o legătură mai strânsă între autorități și cetățeni, iar definirea proiectelor să fie făcută pornind de la așteptările acestora.

În ceea ce privește Cadrul Financiar 2021 – 2027, acesta trebuie să aducă un echilibru între politicile generatoare de creștere și convergență și răspunsul la provocările mai recente cu care ne confruntăm la nivel european, susține Viorica Dăncilă.

La finalul negocierilor privind viitorul buget multianual politica de coeziune trebuie să rămână principala strategie de investiții. ,,Avem nevoie să investim în continuare în comunitățile noastre pentru a oferi tuturor pârghiile necesare să se dezvolte echilibrat. Investițiile în orașele noastre înseamnă mai multe locuri de muncă și venituri mai mari pentru cetățeni.”

Valoarea coeziunii este subliniată de dubla ei calitate – de valoare europeană comună și expresie a unității și solidarității dintre statele membre ale Uniunii, regiunile, orașele sale și cetățenii săi.

Politica de coeziune a reușit să furnizeze strategii de dezvoltare integrată, care reunesc proiecte din cele mai diferite domenii – infrastructură, tineret, resurse umane și mediul de afaceri, dezvoltare urbană, protecția mediului, cercetare, inovare, schimbări climatice și eficiența energetică.

Întreg discursul, aici.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană își consolidează Spațiul european al educației. Au fost selectate 24 de noi ”universități europene”, din care vor face parte și șapte universități din România

Published

on

Șapte universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană pentru crearea, în consorții internaționale, a altor 24 de ”universități europene”, care vin în completarea primelor 17 alianțe ale instituțiilor de învățământ superior, selectate încă din iunie 2019, consolidând astfel Spațiul european al educației, potrivit unui comunicat al Executivului european. 

Astfel, cele șapte universități din România se alătură celorlalte trei instituții, și anume SNSPA, Universitatea din București și Universitatea Thenică de Construcții Bucureși, selectate în primul apel:

1. Universitatea Politehnica din Timișoara, care va crea o universitate europeană în consorțiul ”E3UDRES2 – Engaged and Entrepreneurial European University as Driver for European Smart and Sustainable Regions”,

2. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care va face parte din consorțiul ”EC2U – European Campus of City- Universities”,

3. Universitatea Politehnica din București, declarată câștigătoare alături de consorțiul ”EELISA – European Engineering Learning Innovation and Science Alliance”,

4. Universitatea din Petroșani , cu consorțiul ”EURECA-PRO – The European University Alliance on Responsible Consumption and Production”,

5. Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, care va face parte din consorțiul ”Eut – European University of Technology”,

6. Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațeganu” din Cluj Napoca, parte a consorțiului ”NeurotechEU – European University of Brain and Technology”,

7. Universitatea de Vest din Timișoara, câștigătoare în consorțiul ”E3UDRES2 – Engaged and Entrepreneurial European University as Driver for European Smart and Sustainable Regions”.

Beneficiind de sprijin financiar din partea programelor Erasmus+ și Orizont 2020, ele sporesc calitatea, incluziunea, digitalizarea și atractivitatea învățământului superior european.

Așadar, fiecare alianță primește până la 5 milioane de euro din programul Erasmus+ și până la 2 milioane de euro din programul Orizont 2020 timp de trei ani, pentru a începe punerea în aplicare a planurilor lor și pentru a asigura accesul altor instituții de învățământ superior din întreaga UE, dintr-un buget total de 287 de milioane de euro, disponibile pentru aceste 41 de universități europene.

Finanțarea din ambele programe reprezintă un pas important în consolidarea interacțiunilor dintre Spațiul european al educației și Spațiul european de cercetare. Progresele fiecărei alianțe sunt monitorizate riguros.

La lansarea celui de-al doilea apel al Executivului european de finanțare, 62 de propuneri de consorții au intrat în competiție, dintre care au fost selectate cele 24 consorții ce vor trebui să creeze tot atâtea universități europene din care vor face parte 165 instituții de învățământ superior din 26 de state membre și din alte țări participante la programul Erasmus+.

Acestea li se vor alătura celor 17 consorții europene din care fac parte 114 instituții de învățământ superior din 24 de state membre, dintre care trei din România, selectate de Comisia Europeană în cadrul primului apel din 2019.

Universitățile europene includ diverse tipuri de instituții de învățământ superior, de la universități de științe aplicate, universități tehnice și școli artistice de film și mass-media, până la universități generaliste și axate pe cercetare.

Ele vor implica aproximativ 280 de instituții de învățământ superior din toate statele membre și din afara Uniunii, situate nu doar în capitale, ci și în regiuni mai îndepărtate ale Europei. Fiecare alianță este compusă, în medie, din șapte instituții de învățământ superior. În timp ce unele alianțe sunt generaliste și cuprind toate disciplinele, altele se concentrează, de exemplu, asupra dezvoltării sustenabile, asupra sănătății și bunăstării, asupra digitalizării și inteligenței artificiale, asupra artei, ingineriei sau spațiului.

Așadar, universitățile europene vor deveni campusuri inter-universitare ce vor facilita libera circulație a studenților, doctoranzilor, personalului și cercetătorilor. Aceștia își vor uni experiența, platformele și resursele necesare pentru a furniza programe sau module comune care acoperă diverse discipline. Aceste curricule vor fi foarte flexibile și vor permite studenților să-și personalizeze educația, alegerea a ceea ce, unde și când să studieze și să obțină o diplomă europeană.

Universitățile europene vor contribui, de asemenea, la dezvoltarea economică durabilă a regiunilor în care se află, deoarece studenții lor vor colabora strâns cu companii, autorități municipale, universități și cercetători pentru a găsi soluții la provocările cu care se confruntă regiunile lor.

Comisia Europeană a propus această nouă inițiativă liderilor Uniunii europene înainte de summitul social de la Gothenburg din noiembrie 2017. Inițiativa a fost aprobată de Consiliul European în decembrie 2017 care a cerut apariția a cel puțin 20 de universități europene până în 2024 și face parte din eforturile de a crea un spațiu european al educației până în 2025.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Pachetul Mobilitate I: Comisia Europeană regretă că noile reguli pentru transportatori adoptate de PE nu respectă obiectivele Pactului Ecologic European

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Comisia Europeană regretă că noile reguli pentru transportatori adoptate de Parlamentul European azi, 9 iulie, nu sunt în acord cu ambițiile Pactului Ecologic European privind atingerea neutralității climatice până în 2050. De asemenea, Comisia Europeană nu a inclus în propunerea sa privind Pachetul Mobilitate I, adoptată în 2017, măsura privind revenirea obligatorie a autovehiculului la bază, în statul membru de origine, la fiecare opt săptămâni, respectiv măsura privind operațiunile de transport combinat, a declarat comisarul european pentru transport, Adina Vălean. 

„Comisia regretă faptul că noul set de reguli include elemente care nu sunt în concordanță cu ambițiile Pactului Ecologic și sprijinul acordat de către Consiliul European obiectivului atingerii neutralității climatice până în 2050. Acestea se referă la returnarea obligatorie a vehiculului în statul membru de bază la fiecare opt săptămâni și restricțiile impuse operațiunilor de transport combinat”, transmite Adina Vălean.

De asemenea, comisarul european precizează că aceste măsuri „nu au făcut parte din propunerile Comisiei adoptate la 31 mai 2017 și nu au făcut obiectul unei evaluări de impact”. Potrivit acesteia, „bligația de returnare a camionului poate duce la ineficiențe în sistemul de transport și la o creștere a emisiilor inutile, poluare și congestionare, în timp ce restricțiile privind transportul combinat ar putea diminua eficacitatea acestuia pentru a sprijini operațiunile multimodale de marfă”.

Prin urmare, oficialul de la Bruxelles mai precizează că Executivul European analizează acum „impactul preconizat al acestor două aspecte asupra climei, mediului și funcționării pieței unice și colectează toate informațiile necesare” și încurajează sectorul transportului rutier și autoritățile naționale să sprijine această activitate, furnizând date relevante pentru evaluare.

„Vom avea concluziile studiilor gata înainte de sfârșitul acestui an”, informează Adina Vălean. „Dacă este necesar, Comisia își va exercita dreptul de a prezenta o propunere legislativă specifică înainte de intrarea în vigoare a celor două dispoziții” care încalcă obiectivele Pactului Ecologic European, mai adaugă comisarul pentru transporturi. 

Potrivit comunicatului Parlamentului European, regulile revizuite referitoare la detașarea șoferilor, perioadele conducere și de repaus și o mai bună aplicare a normelor de cabotaj (adică transportul temporar de bunuri de către transportatori nerezidenți într-un stat membru) au scopul de a pune capăt denaturării concurenței în domeniu și de a oferi condiții mai bune pentru odihna șoferilor.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Relansare economică: Liderii instituțiilor UE susțin că “este esențial” un acord rapid între șefii de stat și de guvern, însă Angela Merkel se arată sceptică

Published

on

© European Union

Cancelarul german Angela Merkel și-a manifestat scepticismul cu privire la convenirea unui acord între liderii UE la summitul extraordinar de săptămâna viitoare consacrat planului de relansare a UE de 750 de miliarde de euro și a Cadrului Financiar Multianual de 1.100 de miliarde de euro.

Merkel și-a arătat această reținere în cadrul unei întâlniri cvadrilaterale pe care a avut-o miercuri, la Bruxelles, cu președinții Comisiei Europene, Consiliului European și Parlamentului European – Ursula von der Leyen, Charles Michel și David Sassoli. Reuniunea a fost convocată de Ursula von der Leyen în baza articolului 324 din Tratat, care prevede un mecanism de consultare și negocieri inter-instituționale între liderii instituțiilor UE.

Potrivit Politico Europe, care citează surse diplomatice, atât în cadrul “mini-summitului” cu liderii instituțiilor europene, cât și în discuții bilaterale, Angela Merkel și-a arătat îngrijorarea cu privire la “rigiditatea pozițiilor unor anumite țări” și și-a exprimat “preocuparea privind posibilitatea unui acord la următorul Consiliu European”.

Cancelarul german s-a aflat miercuri la Bruxelles, în prima sa vizită externă de la izbucnirea pandemiei, prilej cu care a prezentat în Parlamentul European prioritățile președinției germane la Consiliul UE, făcând un apel la unitate și la un acord rapid de relansare a UE: “Nimeni nu poate trece prin această criză pe cont propriu. Cu toții suntem vulnerabili”. În același cadru, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a emis un avertisment către statele membre și a arătat că fondurile de relansare depind de reformele implementate în baza recomandărilor de țară pentru fiecare stat membru al UE.

Pe de altă parte, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, cei patru lideri europeni “au fost de acord că ajungerea rapidă a unui acord asupra unui pachet ambițios de recuperare europeană este cea mai înaltă prioritate a UE pentru săptămânile următoare”.

Este esențial ca șefii de stat și de guvern să ajungă la un acord la această reuniune a Consiliului Europen pentru a permite demararea negocierilor inter-instituționale“, se arată în comunicatul comun al celor patru lideri.

Totodată, ei au subliniat că “închierea unui acord necesită o coordonare puternică a instituțiilor UE” și o “ratificare rapidă a elementelor cheie în concordanță cu prevederile constituționale ale fiecărui stat membru”.

În mod tradițional, negocierea bugetului multianual al Uniunii Europene este procesul unor tratative și reuniuni complexe, de lungă durată și marcate de tensiuni între lideri.

De această dată, în contextul pandemiei de COVID-19, situația este mai complicată. Liderii europeni trebuie să se pună de acord asupra unui buget multianual pentru următorii șapte ani, iar viziunile dintre statele membre sunt diferite. Anumite țări, precum Polonia și Ungaria, se opun unei condiționări a acordării fondurilor europene de criteriul respectării statului de drept. Altele, precum grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, nu au susținut de la început o creștere a contribuțiilor la bugetul multianual, al cărui volum urma să fie afectat de Brexit.

Izbucnirea pandemiei și efectul scontat al celei mai mari recesiuni economice postbelice au determinat Comisia Europeană să vină cu un fond de relansare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde ar urma să fie acordate în regim de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi Bazat pe scheletul propunerii franco-germane de 500 de miliarde de euro, planul Comisiei este susținut de către Franța și Germania, dar și de Spania, Italia și Portugalia, țări ale căror economii sunt puternic afectate de criză.

Pe de altă parte, grupul celor patru state frugale nu este de acord cu această diferență între împrumuturi și subvenții, ele fiind reticente și la propunerea de a obține acest fond prin împrumuturi care ar trebui rambursate în comun pentru o perioadă de maxim 30 de ani, începând cu anul 2028. De asemenea, Grecia nu susține o condiționare a acordării acestor fonduri de criterii bazate pe reformele propuse de Comisia Europeană în mecanismul Semestrului European. Un alt punct disputat în negocieri este identificarea unor noi resurse proprii la nivel european, precum taxa pe plastic sau impozitarea companiilor digitale.

În același context, președintele Parlamentului European a afirmat într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro că eurodeputații continuă să solicite un buget mai mare pentru cercetare și pentru tineri, având în vedere că acest plan de relansare va pune o povară suplimentară pe viitorul generațiilor următoare. David Sassoli a amintit, astfel, că liderii europeni trebuie să țină cont de părerea Parlamentului European, care trebuie să dea votul final asupra planului de redresare și a bugetului multianual.

De asemenea, presa de la Bruxelles a notat luni că președintele Consiliului European este așteptat să prezinte până la finalul săptămânii propunerea sa revizuită privind bugetul multianual și privind planul de relansare, așa numitul “nego-box” pe baza căruia liderii vor dezbate la Consiliul din 17-18 iulie, după ce a avut săptămâna trecută consultări cu toți liderii UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending