Președintele Consiliului European, Charles Michel, a acuzat vineri Rusia că a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, vizând inima sistemului nostru economic și social, într-o declarație în care în mod preponderent a respins și a condamnat fără echivoc anexările ilegale semnate de președintele rus Vladimir Putin, care a proclamat alipirea la Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporijie și Herson.

“Această anexare urmează unor referendumuri false și constituie o escaladare periculoasă și iresponsabilă. Ea este concepută ca un pas pentru a intensifica amenințarea nucleară împotriva restului lumii. Uniunea Europeană respinge și condamnă fără echivoc aceste anexări ilegale. Nu le va recunoaște niciodată, așa cum nu a recunoscut nici anexarea Crimeei în 2014. Încă o dată, Kremlinul calcă în picioare Carta ONU și ordinea internațională”, a spus Charles Michel.

El s-a adresat deopotrivă poporului ucrainean, căruia i-a promis din nou sprijinul din partea Uniunii Europene, dar și cetățenilor Uniunii Europene, atribuind Rusiei vina crizei care se manifestă pe continent.

“Rusia trage cu rachete asupra ucrainenilor, iar Rusia a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, vizând inima sistemului nostru economic și social. Pagubele sunt grave. Energia este scumpă. Fiecare gospodărie din Europa este afectată de creșterea facturilor la energie și a încasărilor din supermarketuri. Iar acest lucru va avea un impact de durată asupra noastră, a tuturor. De aceea, o nouă Uniune energetică trebuie să fie dezvoltată acum, cu o strategie comună reală. Pentru că nu există alternativă, dacă dorim să garantăm securitatea aprovizionării, prețuri accesibile și tranziția climatică. Astăzi, cu toții, trebuie să înțelegem că am intrat într-o lume nouă, în care multe dintre punctele noastre de referință au fost răsturnate cu susul în jos. Trebuie să facem față acestei situații cu claritate”, a mai spus el, după ce statele membre ale Uniunii Europene au convenit vineri impunerea de taxe pe profiturile excepţionale ale firmelor din energie şi au început negocierile privind viitoarele decizii pentru a rezolva criza energetică, posibil o plafonare a preţului la gazele naturale la nivelul întregii Uniuni

Președintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri, de la Kremlin, în fața unei largi audiențe, anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Reacții de condamnare și de nerecunoaștere a acestor anexări au venit și din partea miniștrilor de externe din țările G7 și a Consiliului European, care a adoptat o declarație semnată de toți cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE. De asemenea, SUA au decis să sancționeze peste 1000 de oficiali ruși și 57 de entități din sectorul apărării, cu Joe Biden afirmând că Rusia “calcă în picioare Carta Națiunilor Unite”.

Într-o primă reacție, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care președinții Franței și României, dar și cancelarul Germaniei, precum și președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, au adoptat vineri o declarație comună în care resping cu fermitate și condamnă fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri avertizează că Rusia pune în pericol securitatea globală, inclusiv prin amenințările nucleare despre care spun că “nu vor zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina”. În același timp, liderii europeni statuează că nu vor recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale și că nu vor recunoaște niciodată această anexare ilegală.

Putin a semnat documentele anexării a patru regiuni din Ucraina – Herson, Zaporijjea, Doneţk şi Lugansk – în cadrul unei ceremonii vineri după-amiază, marcând cea mai mare anexare din Europa de la Hitler încoace, când Germania nazistă a anexat Austria (Anschluss) și regiunea sudetă din Cehoslovacia în 1938, dar și din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Germania nazistă și URSS anexau părți din Polonia sau Uniunea Sovietică ocupa Basarabia.

Drept reacție la acțiunea lui Putin, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate de intrare a Ucrainei în Alianță.

Comisia Europeană a prezentat statelor membre un Ghid actualizat privind eliberarea generală a vizelor pentru solicitanții ruși, dar și noile măsuri pentru controalele cetățenilor ruși la frontierele externe, după ce numărul acestora a crescut cu 30% în săptămână 19-25 septembrie, față de săptămâna precedentă. 

Astfel, comisarul european pentru afaceri interne le cere statelor UE să fie foarte vigilente la frontierele externe atunci când le permite intrare cetățenilor ruși în blocul comunitar: „Trebuie să asigurăm securitatea Europei și a cetățenilor săi. A veni în Europa este un privilegiu, nu un drept fundamental. Trebuie să analizăm foarte atent, de la caz la caz, fiecare cerere și trebuie să luăm în considerare aspectele geopolitice”, a transmis comisarul Ylva Johansson într-o conferință de presă susținută vineri la sediul Executivului European de la Bruxelles.

De asemenea, aceasta a subliniat că frontierele vor rămâne deschise „disidenților, jurnaliștilor independenți față de guvernul rus.”

Orientările adoptate vineri de Comisia Europeană se referă atât la vize, cât și la gestionarea frontierelor externe.

În ceea ce privește vizele, au fost actualizate orientările anterioare. Pentru vizele noi vor fi evaluări mai stricte și securitate mai strictă. 

• Vizele Schengen sunt eliberate pentru șederi scurte de 90 de zile și nu pot oferi o soluție pe termen lung pentru cetățenii ruși care doresc să evite mobilizarea.
• În ceea ce privește vizele Schengen, a fost restrânsp abordarea pentru toți rușii, inclusiv pentru cetățenii ruși care evită ordinul de mobilizare militară.
• Statele membre ar trebui să aplice o abordare strictă, evaluând justificarea călătoriei.
• Ar trebui să se verifice dacă există îndoieli rezonabile cu privire la fiabilitatea declarațiilor făcute de solicitant sau la intenția acestuia de a părăsi teritoriul SM înainte de expirarea vizei solicitate.
• Acest lucru nu aduce prejudicii dreptului acestor persoane de a solicita protecție internațională în temeiul legislației UE în materie de azil sau posibilității de a solicita vize naționale de lungă ședere sau permise de ședere la consulatele UE.

În ultimele patru zile, 30.000 de cetățeni ruși au ajuns în Finlanda din totalul de 66.000 care au ajuns în țările la granița cu Rusia.

Majoritatea cetățenilor ruși intră în UE prin punctele de trecere a frontierei finlandeze și estoniene. Numărul punctelor de trecere a frontierei a crescut semnificativ în Finlanda ca urmare a mobilizării anunțate în Federația Rusă.

Giorgia Meloni, şefa aşteptată a viitorului guvern italian, a estimat vineri că anexarea de către Rusia a patru regiuni ucrainene “nu are nicio valoare juridică sau politică” şi ar demonstra că Vladimir Putin “ameninţă” securitatea europeană, relatează France Presse.

“Declaraţia de anexare la Federaţia Rusă a patru regiuni ucrainene după referendumurile simulacre care au avut loc sub o ocupaţie militară violentă nu are nicio valoare juridică sau politică”, a spus ea într-un comunicat, citat de Agerpres.

Vladimir “Putin îşi demonstrează încă o dată viziunea neoimperialistă a caracterului sovietic ce ameninţă securitatea întregului continent european”, a adăugat şefa partidului post-fascist Fratelli d’Italia (FdI), care a câştigat împreună cu aliaţii săi alegerile legislative de duminică.

Este pentru a doua oară în decurs de câteva zile când Meloni, care a câştigat alegerile în Italia și care va deveni prima femeie premier din istoria țării, manifestă susținere pentru Ucraina, deși au existat voci în Occident care s-au arătat preocupate de viziunea viitorului guvern de la Roma, având în vedere simpatiile partenerilor de coaliție ai lui Meloni, Silvio Berlusconi și Matteo Salvini, față de Vladimir Putin.

Meloni l-a asigurat marți pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că Ucraina se va bucura de sprijinul deplin al viitorului său guvern de coaliţie.

Președintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri, de la Kremlin, în fața unei largi audiențe, anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Într-o primă reacție, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care președinții Franței și României, dar și cancelarul Germaniei, precum și președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, au adoptat vineri o declarație comună în care resping cu fermitate și condamnă fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri avertizează că Rusia pune în pericol securitatea globală, inclusiv prin amenințările nucleare despre care spun că “nu vor zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina”. În același timp, liderii europeni statuează că nu vor recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale și că nu vor recunoaște niciodată această anexare ilegală.

Putin a semnat documentele anexării a patru regiuni din Ucraina – Herson, Zaporijjea, Doneţk şi Lugansk – în cadrul unei ceremonii vineri după-amiază, iar momentul va fi urmat de un concert pop în Piaţa Roşie, care să sărbătorească cea mai mare anexare din Europa de la Hitler încoace, când Germania nazistă a anexat Austria (Anschluss) și regiunea sudetă din Cehoslovacia în 1938, dar și din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Germania nazistă și URSS anexau părți din Polonia sau Uniunea Sovietică ocupa Basarabia.

Ucraina și Occidentul au denunțat referendumurile false și au declarat că nu vor recunoaște niciodată legitimitatea acestora.

NATO, SUA și ONU au denunțat referendumurile ilegale organizate de Rusia pentru anexarea teritoriilor ucrainene, în timp ce China, un aliat al Moscovei, a solicitat respectarea integrității teritoriale a Ucrainei. Reacții similare au venit și din partea Marii Britanii și a României, iar Uniunea Europeană a anunțat noi sancțiuni la adresa Rusiei, dar și sprijinirea Ucrainei atât timp cât va fi necesar.