U.E.
Premierul Slovaciei l-a îndemnat pe Olaf Scholz să sprijine candidatura Ucrainei la UE: Trebuie să ne dăm seama că extinderea este o necesitate
Published
3 years agoon

În recenta sa vizită la Berlin, prim-ministrul slovac Eduard Heger l-a îndemnat pe cancelarul german Olaf Scholz să sprijine Ucraina în calitate de candidat la Uniunea Europeană (UE), în contextul războiului devastator care continuă să facă ravagii în Europa de Est, relatează Politico. În plus, prim-ministrul slovac i-a cerut lui Scholz să sprijine candidatura Georgiei și a Republicii Moldova la UE, solicitându-i totodată liderului german să fie martor al ororilor războiului cu proprii săi ochi.
Heger a vizitat capitala germană luni, 13 iunie, în încercarea de a-l convinge pe Scholz în numele celor trei țări înainte de reuniunea Consiliului European de săptămâna viitoare, în cadrul căreia liderii UE urmează să analizeze candidaturile celor trei state din vecinătatea estică la aderare.
In Berlin, got assurances of a longer-term presence of 🇩🇪 defense in 🇸🇰. Will also enhance energy security partnership. Discussed 🇪🇺 future of 🇺🇦 ahead of #EUCO. Look. forward to welcoming @Bundeskanzler in 🇸🇰 on transformation of our industries & investments w/high value added. pic.twitter.com/gIF7YpQJO4
— Eduard Heger (@eduardheger) June 13, 2022
„Trebuie să ne dăm seama că extinderea este o necesitate. Lumea are nevoie ca Europa să fie puternică. Iar țările așteaptă”, a declarat Heger pentru Politico înainte de discuțiile bilaterale cu cancelarul german.
Totuși, aproximativ jumătate dintre statele membre, printre care Danemarca, Germania, Olanda, Portugalia și Suedia rămân sceptice în privința acordării aparenței unei căi rapide pentru Kiev. Unii susțin că țara nu îndeplinește suficient de mult principiile UE legate de statul de drept sau de drepturile fundamentale, în timp ce alții spun că Ucraina nu poate avea prioritate față de candidații existenți din cauza războiului în curs, relatează Bloomberg.
De altfel, cancelarul german, precum și președintele francez Emmanuel Macron, au subliniat adesea că UE nu ar trebui să grăbească procesul, oferindu-le acestor țări „o scurtătură”, în ciuda agresiunii și amenințărilor din partea Rusiei, care au împins trio-ul să-și depună cererile de aderare la bloc.
În acest sens, unii lideri europeni, în frunte cu Macron, au sugerat că ar fi mai util să se acorde Ucrainei un fel de statut interimar care să îi consolideze relațiile cu UE, președintele francez avansând ideea creării unei Comunități Politice Europene. Heger a susținut că propunerea lui Macron, care ar oferi țărilor vecine UE o relație politică și economică mai strânsă cu blocul fără a deveni membri efectivi, nu ar fi în conflict cu propriul său demers, ci mai degrabă ar fi „de fapt foarte complementară”.
Potrivit premierului slovac, acceptarea Ucrainei sau a altor țări ca și candidate oficiale la aderarea la UE ar fi doar o primă etapă, iar orice demers ulterior în vederea admiterii lor efective în blocul european ar trebui să fie „bazat pe merit”. „Nu vom face nicio scurtătură, nu vom diminua criteriile”, a adăugat el. Heger a continuat spunând că orice națiune ar trebui să aibă dreptul de a solicita aderarea la UE, dar numai cele care demonstrează pe deplin dorința necesară de a face reformele democratice și instituționale necesare ar trebui să fie admise în acest sens.
Ulterior, în timpul unei conferințe de presă comune cu omologul slovac, Scholz nu a dat un răspuns specific privind cererea de aderare a Ucrainei, declarând: „Noi, ca UE, continuăm să acționăm în solidaritate”. Cancelarul german a fost, însă, mult mai deschis în ceea ce privește sprijinul său pentru extinderea UE în Balcanii de Vest, ambiție pe care a reiterat-o și luni, după turneul întreprins în weekend în Balcanii de Vest. Scholz a continuat să sublinieze că orice viitoare aderare la UE trebuie să fie însoțită de reforme.
Ucraina și-a depus cererea de aderare la UE în luna martie, iar Comisia Europeană ar urma să recomande pe 17 iunie ca Ucrainei să i se acorde statutul de candidat pentru a adera la blocul european, cu condiții legate de statul de drept și de lupta împotriva corupției, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune.
Acest aviz, care trebuie să fie adoptat de Colegiul comisarilor, ar avea nevoie de aprobarea unanimă a celor 27 de state membre înainte ca cererea Ucrainei să poată progresa. Această piatră de hotar deschide un proces de aderare dificil care ar putea dura mai mult de un deceniu, în care țara trebuie să adopte normele și standardele UE.
Între timp, țări precum Polonia, Lituania și Irlanda susțin candidatura Ucrainei pentru a deveni parte a UE, iar câteva dintre ele sunt deschise la susținerea statutului de candidat ca un impuls moral pentru Ucraina în contextul invaziei Rusiei.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a declarat în numeroase ocazii că Ucraina aparține familiei europene și că „îi dorim în Uniunea Europeană”. Însă, aceasta a subliniat, sâmbătă, la Kiev, că aderarea la UE presupune un parcurs bazat pe rezultate, însă instituțiile europene vor sprijini Ucraina pentru acest obiectiv, în special pentru că țara și cetățenii săi au dat dovada de „eforturi enorme și determinare” în ciuda războiului Rusiei.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
Cum au votat eurodeputații români la moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen. O treime au lipsit de la votul din plenul Parlamentului European
Nicușor Dan contestă la CCR legea care înăsprește pedepsele pentru fascism, legionarism, rasism sau xenofobie. Președintele invocă lipsa de claritate a noțiunii de legionar și de fascist
Este nevoie ca UE să activeze proiectele miniere interne în contextul restricțiilor impuse de China asupra exportului de materii prime critice, subliniază Parlamentul European
UE anunță un nou pachet de acorduri în valoare de 2,3 miliarde de euro prin care își propune să deblocheze până la 10 miliarde de euro sub formă de investiții pentru reconstruirea Ucrainei
Rutte: Xi îl va suna probabil pe Putin „pentru a ține NATO ocupată în Europa”, înainte de a ataca Taiwanul
Maia Sandu, întâlnire la Roma cu Sergio Mattarella: Președintele Italiei este un susținător ferm al moldovenilor, al R. Moldovei și al drumului nostru european
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI
Cum au votat eurodeputații români la moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen. O treime au lipsit de la votul din plenul Parlamentului European
Published
14 minutes agoon
July 10, 2025
O treime dintre eurodeputații români au absentat joi de la votul moțiunii de cenzură împotriva Comisiei Europene, inițiată de Gheorghe Piperea (AUR) și respinsă categoric de Parlamentul European, cu 360 de voturi împotrivă, 175 pentru și 18 abțineri.
Dintre cei 33 de europarlamentari români, doar opt au votat în favoarea moțiunii: Gheorghe Piperea, Adrian Axinia, Claudiu Târziu, Georgiana Teodorescu, Șerban Sturdza, Cristian Terheș, Luis-Vicențiu Lăzărescu și Diana Șoșoacă — toți provenind din grupurile eurosceptice și auto-considerate suveraniste ECR sau Patrioți pentru Europa.
Alți doi eurodeputați români, Iuliu Winkler și Lorant Vincze (UDMR, PPE), s-au abținut.
Un număr de 12 europarlamentari români au votat împotriva moțiunii, printre care Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Siegfried Mureșan, Virgil Popescu și Adina Vălean (PNL, PPE), Dan Barna și Vlad Voiculescu (USR, Renew), Andi Cristea, Claudiu Manda și Ștefan Mușoiu (PSD, S&D), precum și Nicu Ștefănuță (Verzi), vicepreședinte al Parlamentului European.
Nu mai puțin de 11 eurodeputați români au fost absenți: Dragoș Benea, Rareș Bogdan, Gheorghe Cârciu, Vasile Dîncu, Gabriela Firea, Maria Grapini, Dan Motreanu, Victor Negrescu, Dan Nica, Eugen Tomac și Mihai Tudose.
La nivel european, grupul Patrioți pentru Europa a susținut cel mai consistent moțiunea, cu 76 de voturi pentru din 84. În cadrul ECR, din cei 78 de membri, doar 39 au votat pentru, trei împotrivă, doi s-au abținut, iar 34 au fost absenți — inclusiv membri ai grupului din care face parte Piperea.
Grupul PPE a votat în bloc împotriva moțiunii, cu excepția celor doi eurodeputați UDMR care s-au abținut. De la grupul Renew, un europarlamentar a votat pentru moțiune și cinci s-au abținut, în timp ce din S&D un singur membru a votat pentru și trei s-au abținut.
CHINA
Este nevoie ca UE să activeze proiectele miniere interne în contextul restricțiilor impuse de China asupra exportului de materii prime critice, subliniază Parlamentul European
Published
48 minutes agoon
July 10, 2025By
Teodora Ion
Parlamentul European își exprimă îngrijorarea cu privire la restricțiile impuse de China asupra exportului de materii prime esențiale.
La 4 aprilie 2025, China a impus restricții la exportul a șapte elemente de pământuri rare și magneți utilizați în sectoarele apărării, energiei și automobilelor, ca răspuns la creșterea tarifelor americane asupra produselor chineze.
În conformitate cu noile norme, exportatorii vor avea nevoie de licențe suplimentare pentru a putea exporta din China.
Într-o rezoluție, adoptată cu 523 de voturi pentru, 75 împotrivă și 14 abțineri, Parlamentul European afirmă că acțiunea Chinei este nejustificată și se dorește a fi coercitivă, având în vedere poziția cvasi-monopolistă a țării.
Eurodeputații subliniază necesitatea ca UE să identifice, să operaționalizeze și să consolideze domeniile în care deține avantaje critice față de China în ceea ce privește bunurile și tehnologiile esențiale. Aceștia sunt profund îngrijorați de cererile Chinei ca solicitanții de permise de export să dezvăluie date sensibile.
Comisia și statele membre trebuie să accelereze punerea în aplicare a Legii privind materiile prime critice (CRMA), spun eurodeputații. CRMA urmărește să garanteze că UE are acces sigur, diversificat și durabil la materii prime.
Rezoluția subliniază, de asemenea, necesitatea ca UE să activeze proiectele miniere interne și solicită Comisiei Europene și statelor membre să evalueze nivelul minim al stocurilor strategice de elemente de pământuri rare.
Eurodeputații solicită încheierea de parteneriate bilaterale privind materiile prime cu țări care îndeplinesc standarde ridicate de durabilitate și drepturile omului.
Parlamentul European subliniază importanța exprimării de către UE a acestor preocupări și a implicațiilor lor mai largi pentru lanțurile globale de aprovizionare la viitorul summit UE-China.
În ultimele două decenii, după ce a aderat la OMC, China a ajuns să domine lanțurile globale de aprovizionare cu materii prime esențiale, iar UE nu face excepție când vine vorba de dependența față de Beijing în acest sector, arată un material al Consiliului European pentru Afaceri Externe (ECFR).
China furnizează 100% din aprovizionarea UE cu pământuri rare grele, 45% din germaniu, 71% din galiu, 97% din magneziu, 67% din scandiu, elemente necesare în domeniul tehnologic precum producția de semiconductori, baterii electrice sau avioane, arată Consiliul într-un grafic.
Summitul UE-China este programat pentru 24-25 iulie, primul din ultimii doi ani și va avea loc într-un context comercial tensionat generat de tarifele impuse de președintele american Donald Trump, dar și de practicile anti-concurențiale ale Beijingului de pe piața vehiculelor electrice, ce a determinat Uniunea Europeană să impună taxe în acest sector pentru a proteja piața unică europeană.
U.E.
Raport al Serviciului de Informații din Cehia: Rusia angajează migranți din afara UE pentru a comite infracțiuni, a răspândi frica și a submina încrederea în guvern
Published
2 hours agoon
July 10, 2025By
Teodora Ion
Rusia a angajat migranți din afara UE pentru a comite infracțiuni, a răspândi frica și a submina încrederea în guvern, a declarat joi serviciul de informații ceh (BIS) în raportul său anual pentru 2024, informează Politico Europe.
Spionii cehi au declarat că Rusia utilizează Telegram pentru a recruta potențiali agenți care să desfășoare diverse activități infracționale, cum ar fi realizarea de înregistrări video ale bazelor militare sau ale centrelor logistice pentru ajutorul militar destinat Ucrainei, sau comiterea de incendii.
BIS a observat că acțiunile, dincolo de scopul lor principal de a colecta informații sau de a provoca daune, sunt, de asemenea, destinate să provoace daune psihologice.
„Aceasta include slăbirea coeziunii societăților occidentale, răspândirea fricii și a incertitudinii, subminarea încrederii publice în capacitatea statului de a-și proteja cetățenii și creșterea presiunii pentru a reduce sprijinul acordat Ucrainei în apărarea sa împotriva agresiunii ruse”, se arată în raport.
În multe cazuri, agenții nu sunt conștienți că lucrează pentru Rusia, deoarece sunt angajați prin intermediari, potrivit documentului serviciilor de informații cehe.
De-a lungul anilor, Cehia a suferit mai multe atacuri comise de agenți de informații ruși.
În 2021, țara a expulzat 18 diplomați ruși din cauza exploziei de la un depozit din 2014, care a ucis două persoane în orașul Vrbětice din sud-estul țării, după ce serviciile de informații cehe au prezentat dovezi că Rusia a fost în spatele atacului.
Luna trecută, Cehia a condamnat la opt ani de închisoare un columbian responsabil pentru un atac pirotehnic eșuat la un depozit de autobuze. Prim-ministrul ceh Petr Fiala a declarat anterior că atacul a fost probabil organizat de Rusia. BIS a declarat că a împiedicat desfășurarea unor atacuri similare.
Moscova își răspândește influența și prin intermediul Bisericii Ortodoxe Ruse din Cehia, a declarat BIS, adăugând că aceasta este o instituție pe deplin loială Kremlinului.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Cum au votat eurodeputații români la moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen. O treime au lipsit de la votul din plenul Parlamentului European

Sondaj INSCOP: Portretul românilor care au încredere în Trump, Putin, Macron sau Maia Sandu. Regele Charles al III-lea conduce în clasamentul încrederii în lideri ai lumii

Nicușor Dan contestă la CCR legea care înăsprește pedepsele pentru fascism, legionarism, rasism sau xenofobie. Președintele invocă lipsa de claritate a noțiunii de legionar și de fascist

Este nevoie ca UE să activeze proiectele miniere interne în contextul restricțiilor impuse de China asupra exportului de materii prime critice, subliniază Parlamentul European

Ambasadorul Andrei Muraru a pledat pe lângă asistentul special al lui Trump pentru admiterea României în programul Visa Waiver

Raport al Serviciului de Informații din Cehia: Rusia angajează migranți din afara UE pentru a comite infracțiuni, a răspândi frica și a submina încrederea în guvern

Codul general de bune practici privind IA este acum disponibil

UE anunță un nou pachet de acorduri în valoare de 2,3 miliarde de euro prin care își propune să deblocheze până la 10 miliarde de euro sub formă de investiții pentru reconstruirea Ucrainei

Rutte: Xi îl va suna probabil pe Putin „pentru a ține NATO ocupată în Europa”, înainte de a ataca Taiwanul

Maia Sandu, întâlnire la Roma cu Sergio Mattarella: Președintele Italiei este un susținător ferm al moldovenilor, al R. Moldovei și al drumului nostru european

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

UE nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, subliniază Ursula von der Leyen, prezentându-le eurodeputaților trei priorități pentru o relație bazată pe predictibilitate și fiabilitate

Prelungirea PNRR presupune un proces decizional complet inițiat de CE și nu este fezabilă din perspectiva timpului, afirmă noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene

Bogdan Ivan anunță că a transmis oficial Comisiei Europene proiectul pentru construirea unei giga-fabrici de inteligență artificială în România: Devenim un hub regional al tehnologiilor emergente

Luca Niculescu anunță lansarea unei campanii prin care le explică românilor „într-un limbaj clar, prietenos și interesant” aderarea României la OCDE: „Va însemna că vom juca în prima ligă a economiilor mondiale”

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Vicepremierul Dragoș Anastasiu avertizează cu “scenariul Grecia 2010” dacă România nu adoptă rapid un pachet fiscal: “Suntem cu spatele la zid” din perspectiva timpului
- NATO1 week ago
România are prima femeie pilot de avioane de luptă F-16. Ea activează în cadrul escadrilei de la Câmpia Turzii
- ROMÂNIA1 week ago
Atlantic Council Romania: Prestigiosul think tank american și-a inaugurat un birou la București, într-un punct de cotitură pentru relația transatlantică
- ROMÂNIA1 week ago
“Susținem ideea că granița UE nu se mai oprește la granița României”, afirmă șefa diplomației române la lansarea președinției daneze a Consiliului UE
- JUSTIȚIE2 days ago
Nicușor Dan îl numește pe profesorul Dacian Dragoș, personalitate recunoscută în drept european, în funcția de judecător al Curții Constituționale. A fost expert în echipa României la litigiul Roșia Montană