Connect with us

U.E.

Premierul Slovaciei sprijină poziția omologului ungar Viktor Orbán privind blocarea ajutorului financiar de 50 mld. de euro al UE pentru Ucraina

Published

on

© European Union

Premierul slovac Robert Fico și premierul ungar Viktor Orbán au declarat marți că sunt de acord asupra necesității de a modifica planul Uniunii Europene privind acordarea de asistență financiară Ucrainei, informează AFP, preluat de Agerpres.

În urma discuțiilor bilaterale de la Budapesta, Fico a declarat că este de acord cu poziția lui Orbán potrivit căreia UE nu ar trebui să finanțeze din bugetul comun al blocului un pachet de ajutor de 50 miliarde de euro planificat pentru Kiev și a reluat afirmațiile lui Orbán potrivit cărora războiul din Ucraina nu poate fi rezolvat prin mijloace militare.

„Am ascultat cu mare atenție propunerile pe care premierul (Orbán) … le-a prezentat deja în legătură cu revizuirea bugetului și a ajutorului pentru Ucraina și voi repeta că le considerăm raționale și rezonabile”, a declarat Fico.

Comentariile lui Fico au fost făcute în contextul în care UE se străduiește să salveze pachetul de finanțare pentru Ucraina, pe care Orbán l-a blocat în decembrie, o mișcare care i-a înfuriat pe mulți dintre liderii blocului, care urmăreau să ofere Kievului un flux consistent de bani pentru următorii patru ani.

Este necesară unanimitatea pentru deciziile care afectează bugetul UE, iar Orbán a fost singurul dintre cei 27 de lideri ai blocului care a votat împotriva finanțării.

„Dacă vrem să ajutăm Ucraina, ceea ce cred că trebuie să facem… trebuie să facem acest lucru fără a afecta bugetul UE”, a declarat marți Orbán.

Liderii UE urmează să se întâlnească din nou la 1 februarie pentru a încerca să ajungă la un acord privind pachetul financiar, însă dreptul de veto al lui Orbán rămâne în continuare problematic. Oficialii UE susțin că, dacă nu vor reuși să convingă Ungaria, celelalte 26 de state membre vor căuta să ofere bani în afara bugetului UE, dar probabil pentru o perioadă mai scurtă de timp.

Marți, Fico a declarat că susține recomandarea lui Orbán ca finanțarea să fie separată în patru tranșe care ar putea fi reevaluate, și potențial blocate, în fiecare an.

„Aștept cu nerăbdare să ne vedem în curând la 1 februarie la Bruxelles, unde vom urmări cu toată înțelegerea lupta dumneavoastră legitimă pentru ceea ce ați început la ultimul Consiliu European”, i-a spus Fico lui Orbán.

Un populist al cărui partid a câștigat alegerile din septembrie pe o platformă pro-rusă și antiamericană, Fico este văzut ca un potențial aliat al lui Orbán în disputele pe care acesta din urmă le are de mult timp cu UE.

Uniunea Europeană a reținut miliarde de euro din fondurile acordate Budapestei din cauza preocupărilor legate de măsurile luate de guvernul lui Orbán împotriva independenței justiției, a libertății presei și a drepturilor comunității LGBTQ+.

Unii dintre criticii lui Orbán în UE consideră că acesta și-a folosit dreptul de veto asupra asistenței acordate Ucrainei ca pârghie pentru a obține acces la fondurile înghețate. Marți, Fico a invocat fondurile reținute ca justificare a opoziției lui Orbán față de finanțarea UE pentru Ucraina.

„Nu se pot aștepta ca o țară din care au fost retrase fonduri să dea bani unei alte țări. Pur și simplu nu este posibil. Nu este corect, nu este drept”, a declarat Fico.

Deputații europeni au convenit marți să voteze o rezoluție care deschide calea pentru o eventuală acțiune în justiție împotriva deciziei Bruxelles-ului de a plăti Ungariei fonduri înghețate în valoare de 10 miliarde de euro.

Luna trecută, Comisia Europeană a deblocat banii pentru Budapesta, Bruxelles-ul încercând să obțină susținerea premierului ungar Viktor Orban pentru un sprijin mai mare pentru Ucraina. Brațul executiv al UE a declarat că Ungaria a întreprins suficiente reforme pentru a îmbunătăți independența sistemului judiciar al țării și, prin urmare, pentru a avea acces la acești bani.

În cadrul unei dezbateri care va avea loc astăzi, legiuitorii din Parlamentul European o vor chestiona pe Ursula von der Leyen, șefa Comisiei, cu privire la decizia de a debloca banii pentru Ungaria. Europarlamentarii vor vota textul joi.

Comisia a insistat că deblocarea nu a fost făcută pentru a-l mulțumi pe Orban – cel mai apropiat aliat al Rusiei în cadrul blocului european, însă măsura a atras critici pentru că a dat impresia că se cedează în fața liderului populist.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Mircea Hava

Eurodeputatul Mircea Hava atenționează: A fi mai ”verde” nu trebuie să fie plătit cu prețul unui faliment al Europei

Published

on

© Mircea Hava - Facebook

Eurodeputatul Mircea Hava, prezent la un summit în Belgia dedicat declinului industriei europene, a tras un semnal de alarmă cu privire la scăderea dramatică a competitivității companiilor de pe teritoriul UE. Acesta a mai subliniat că țintele de neutralitate climatică trebuie să rămână un deziderat doar dacă economiile naționale nu își transformă cetățenii în șomeri. 

Potrivit europarlamentarului, scăderea dramatică a competitivității companiilor de pe teritoriul UE, în comparație cu cele din China și Statele Unite ale Americii, ar trebui să fie „cap de listă în agenda liderilor Uniunii, pentru a salva continental de la un faliment care-și arată, tot mai mult și fața și colții.”

„Readuc în atenție țintele de neutralitate climatică și sunt convins că ele pot rămâne un deziderat, numai în condițiile în care nu pulverizează economiile naționale și nu transformă cetățenii europeni de azi în șomerii de mâine”, a transmis Mircea Hava. 

De asemenea, liberalul reamintește că a fi mai „verde” nu trebuie să fie plătit cu prețul unui faliment al Europei, sau cu „atitudinea de a ne așeza, cuminți-intenționat, la coada prosperității, în urma Chinei și SUA.”


Mircea Hava susține că e nevoie de o reacție rapidă și de măsuri ferme: ajutoare de stat pentru imdustriile strategice, subventii publice și fiscalitate diminuată: „Dacă tot pomenim de subvenții, una dintre nedreptățile momentului are efecte asupra fermierilor. E din alt film să vorbim de terenuri de lăsat parloaga, înainte de a mări sumele de bani pentru agriculori. Combaterea evaziunii și chibzuială în cheltuirea fondurilor UE”, a mai adăugat acesta.

„A sta și aștepta cu mâna întinsă către China și Statele Unite, a depinde de importurile lor, e o abordare șubredă, care va genera pentru UE probleme grave de ordin economic și social pe termen nedeterminat”, a conchis Mircea Hava.

Continue Reading

PPE

Ursula von der Leyen respinge vehement orice cooperare cu partide extremiste: Vreau să lucrez cu partide pro-europene, pro-NATO, pro-ucrainene, care apără democrația, nu cu prietenii lui Putin

Published

on

© European People's Party/ Flickr

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a respins vehement ideea de a colabora vreodată cu partide extremiste precum AfD din Germania sau Reuniunea Națională a lui Marine Le Pen din Franța, indiferent cât de multe voturi vor obține acestea la următoarele alegeri europarlamentare, informează The Guardian

Ea a declarat că astfel de partide au depășit o linie roșie pentru proeuropeni precum ea și grupul politic de centru-dreapta din care face parte, Partidul Popular European.

”Lucrez cu partide pro-europene, pro-NATO, pro-ucrainene, susținătoare clare ale valorilor noastre democratice”, a subliniat Ursula von der Leyen, lansându-și campania oficială pentru un al doilea mandat de cinci ani în funcția de președinte al Comisiei.

”Fiecare scrutin european aduce o schimbare în componența diferitelor partide politice și a diferitelor grupuri politice (n.r. în Parlamentul European), așa că fondul contează. Cei care apără democrația împotriva euroscepticilor și cei care ne apără valorile împotriva prietenilor lui Putin, aceștia sunt cei cu care vreau să lucrez”, a continuat von der Leyen.

PPE anunță printr-un comunicat că președintele formațiunii Manfred Weber a primit o scrisoare din partea Uniunii Creștin-Democrate din Germania, care a nominalizat-o pe Ursula von der Leyen pentru poziția de candidat principal.

În plus, a primit sprijinul necesar din partea a două partide membre ale PPE, printr-o scrisoare co-semnată de Platforma Obywatelska (PO, Polonia) și Nea Demokratia (ND, Grecia). Nu au fost nominalizați alți candidați. Miercuri, la ora 12.00, a expirat termenul de depunere a candidaturilor, astfel că Ursula von der Leyen este singura candidată înregistrată în cadrul Partidului Popular European pentru poziția de președinte al Comisiei Europene, a anunțat eurodeputatul Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al PPE, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Conform regulamentelor adoptate privind ”Procedura și calendarul candidaturilor”, nominalizarea primită va fi analizată de Adunarea Politică a PPE la 5 martie 2024 și, după validare, va fi supusă la vot la Congresul PPE de la București din 7 martie 2024.

Mesajul ferm transmis de Ursula von der Leyen apare în contextul celui mai recent raport al think-tank-ului European Council on Foreign Relations (ECFR), care arată că partidele “populiste” antieuropene sunt pe cale să devină principalii câștigători ai viitoarelor alegeri europene, proiecțiile relevând că acestea vor fi în fruntea sondajelor în țări precum Austria, Franța și Polonia și vor obține rezultate bune în Germania, Spania, Portugalia și Suedia în iunie 2024, fapt potențat și de protestele fermierilor care ar putea fi acaparate de forțele extremiste pentru a obține un scor electoral cât mai bun.

Cetățenii europeni din cele 27 de țări membre sunt chemați la urne în perioada 6-9 iunie pentru a decide noua componență a legislativului european pentru perioada 2024-2029.

 

Continue Reading

U.E.

Sondaj îngrijorător: Europenii sunt pesimiști cu privire la șansele Ucrainei de a câștiga războiul. Doar 1 din 10 crede că aceasta va învinge Rusia, sentiment alimentat și de inacțiunea Congresului SUA privind sprijinul pentru Kiev

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Europenii sunt pesimiști când vine vorba de șansele Ucrainei de a învinge Rusia, doar 1 din 10 considerând că Ucraina va câștiga războiul, arată Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) care a centralizat și analizat sondaje realizate online de Datapraxis și YouGov în 12 țări europene cu câteva zile înainte de împlinirea a doi ani de când Moscova a aruncat în aer ordinea internațională bazată pe reguli prin invadarea vecinului său. Majoritatea celor chestionați consideră că este necesară o ”soluție de compromis” pentru a pune capăt conflictului.

Conform cercetătorilor, perspectivele pesimiste se datorează în mare parte situației politice din Statele Unite, unde discuțiile privind un nou pachet de ajutor pentru Ucraina se află în impas în Congres, iar fostul președinte Donald Trump caută o revenire bazată în parte pe angajamentul de a retrage ajutorul militar pentru Kiev, detaliază Politico Europe. Mulți europeni văd în realegerea lui Trump un cadou pentru Putin. În acest sens, europenii tind să îl vadă pe Trump nu ca pe un pacificator (așa cum i-ar plăcea să creadă), ci ca pe un ”conciliartor șef”.

Victorie vs. compromis

Europenii par pesimiști în ceea ce privește rezultatul războiului. În medie, doar 10% dintre europenii din  cele 12 țări în care s-a desfășurat sondajul cred că Ucraina va câștiga. De două ori mai mulți se așteaptă la o victorie a Rusiei.

Cercetătorii ECFR  lansează o presupunere cu privire la modul în care oamenii definesc o victorie rusă. Aceștia sugerează că, pentru mulți, ideea unei victorii rusești înseamnă că Ucraina nu va fi capabilă să își elibereze toate teritoriile ocupate (și că o victorie ucraineană va reuși).

© ECFR

Această încredere slabă în șansele de victorie ale Ucrainei este vizibilă în toată Europa. Polonia, Portugalia și Suedia sunt cele mai optimiste țări. Dar chiar și acolo, doar 17% dintre respondenți cred că Ucraina va învinge – iar în Suedia 19% cred că Rusia va învinge. În România, doar 9% cred că Ucraina va ieși victorioasă din acest război, în vreme ce 37% cred că acesta se va încheia cu o formulă de compromis.

Peste tot, cu excepția Poloniei și a Portugaliei, numărul celor care se așteaptă la o victorie a Rusiei este mai mare decât cei care cred într-o victorie a Ucrainei.

Dar răspunsul predominant peste tot unde a fost efectuat sondajul (37% în medie) este că războiul se va încheia cu o înțelegere – acest răspuns devansând cu mult numărul celor care cred într-o victorie ucraineană.

În pofida acestor cifre, faptul că respondenții se așteaptă ca războiul să se încheie cu o formulă de compromis nu înseamnă că este un rezultat dezirabil, fapt reflectat în răspunsurile oferite de aceștia când au fost întrebați care sunt așteptările lor cu privire la măsurile pe care ar trebui să le adopte Europa cu privire la Ucraina.

Respondenții din trei țări – Polonia (47%), Portugalia (48%) și Suedia (50%) – își exprimă o preferință clară pentru sprijinirea Ucrainei pentru a-și recupera teritoriul, peste media europeană de 31%.

© ECFR

Dar în alte cinci țări – Austria (49%), Grecia (59%), Ungaria (64%), Italia (52%) și România (50%) – oamenii tind să dorească ca Europa să facă presiuni asupra Kievului pentru a accepta un compromis cu Rusia, tot peste media europeană de 41%. Între timp, în Franța, Germania, Olanda și Spania, publicul este mai împărțit în această privință.

Umbra lui Trump

Think tank-ul Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR) constată că Efectul Trump asupra politicii globale își face simțită prezența, chiar dacă nu este clar dacă acesta va reuși să revină la Casa Albă sau care sunt politicile pe care le va urma în cazul în care va câștiga un al doilea mandat.

Majoritatea europenilor chestionați ar fi dezamăgiți (34% dintre români) dacă Trump ar câștiga și puțini dintre ei ar fi mulțumiți (18% dintre români).

© ECFR

Chiar și în Ungaria – de departe cea mai pro-Trump dintre țările în care a fost efectuat sondajul – doar 28% dintre respondenți ar fi mulțumiți dacă acesta ar reveni la conducerea SUA.

Poate Europa să sprijine singură Ucraina în războiul rus?

Sondajul relevă că cetățenii europeni întrebați sunt reticenți când vine vorba de curaj. În eventualitatea în care Statele Unite și-ar retrage sprijinul pentru Ucraina în cazul în care Trump ar reveni la Casa Albă, doar 20% dintre europeni sunt de părere că Europa ar trebui să-și sporească ajutorul pentru Kiev, o medie care variază de la valoarea cea mai scăzută de 7%, înregistrată în Grecia, până la borna superioară de 43%, observată în Suedia, cu România înregistrând un procent de 12%.

© ECFR

Părerea predominantă în unele țări este că Europa ar trebui să calce pe urmele SUA și să limiteze sprijinul pentru Ucraina, încurajând în același timp Kievul să încheie un acord de pace cu Moscova.

Această opinie este împărtășită de 54% dintre respondenți în Ungaria, 44% în România și 42% în Austria și Grecia.

Acest studiu se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în ianuarie 2024 în 12 țări europene (Austria, Franța, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Spania, Suedia, Țările de Jos, Ungaria, Portugalia, România și Suedia), în rândul populației adulte (18 ani și peste). Numărul total de respondenți a fost de 17.023.

Sondajele au fost realizate online de Datapraxis și YouGov în Austria (4-11 ianuarie, 1.111 respondenți), Franța (2-19 ianuarie, 2.008), Germania (2-12 ianuarie, 2.001), Grecia (8-15 ianuarie, 1.022), Ungaria (4-15 ianuarie, 1.024), Italia (5-15 ianuarie, 2.010), Țările de Jos (5-11 ianuarie, 1.125), Polonia (2-16 ianuarie, 1.528), Portugalia (3-15 ianuarie, 1.037), România (4-12 ianuarie, 1.030), Spania (2-12 ianuarie, 2.040) și Suedia (2-15 ianuarie, 1.087).

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

Mircea Hava6 mins ago

Eurodeputatul Mircea Hava atenționează: A fi mai ”verde” nu trebuie să fie plătit cu prețul unui faliment al Europei

ROMÂNIA13 hours ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

PPE15 hours ago

Ursula von der Leyen respinge vehement orice cooperare cu partide extremiste: Vreau să lucrez cu partide pro-europene, pro-NATO, pro-ucrainene, care apără democrația, nu cu prietenii lui Putin

U.E.16 hours ago

Sondaj îngrijorător: Europenii sunt pesimiști cu privire la șansele Ucrainei de a câștiga războiul. Doar 1 din 10 crede că aceasta va învinge Rusia, sentiment alimentat și de inacțiunea Congresului SUA privind sprijinul pentru Kiev

ROMÂNIA16 hours ago

PNL și PSD vor candida pe liste comune la alegerile europene din 9 iunie

ROMÂNIA16 hours ago

Luminița Odobescu îl convoacă la MAE pe ambasadorul Rusiei în legătură cu moartea subită a lui Alexei Navalnîi

ROMÂNIA17 hours ago

Ligia Deca a discutat cu ministrul pentru competențe și educație din Irlanda despre formarea profesorilor pentru „adaptarea practicilor didactice la nevoile actualei generații de elevi”

ROMÂNIA17 hours ago

Bruxelles-ul aprobă o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 37,6 milioane de euro pentru producătorii de tomate și usturoi

NATO17 hours ago

CSAT a decis ”măsuri de întărire a Forțelor Armate, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României” în contextul războiului rus din Ucraina

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Comisia Europeană lansează un pachet de acțiuni pentru promovarea inovării, securității și rezilienței infrastructurilor digitale

ROMÂNIA13 hours ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA2 days ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA3 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA7 days ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

U.E.2 weeks ago

Charles Michel face apel la creșterea investițiilor în securitatea și apărarea europeană în cadrul Forumului Grupului BEI 2024

NATO2 weeks ago

Consilierii pentru securitate națională din țările NATO au demarat pregătirile pentru summitul aliat de la Washington: “O victorie a Rusiei ne-ar slăbi. Sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate”

Trending