Connect with us

NATO

Premierul Spaniei dă asigurări Kievului: Sprijinul NATO pentru Ucraina este indestructibil

Published

on

© European Union, 2022

Sprijinul NATO pentru Ucraina este indestructibil și președintele rus Vladimir Putin nu își va atinge obiectivele în această țară invadată de forțele ruse la 24 februarie, a fost mesajul ferm transmis de premierul spaniol Pedro Sanchez, informează Reuters, citat de Agerpres.

”Sprijinirea Ucrainei cu hotărâre este singura cale de a garanta că Europa şi lumea pe care am construit-o au un viitor sigur”, a spus Sanchez cu ocazia unui eveniment de marcare a 40 de ani de când Spania face parte din Alianţa Nord-Atlantică.

Garanțiile oferite de prim-ministrul spaniol vin să răspundă declarațiilor susținute de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care a denunțat săptămâna trecută lipsa de ”unitate” a țărilor occidentale în fața războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

”Întrebarea mea este: există unitate în practică (în Occident, n.red.)? Nu văd asta”, şi-a exprimat regretul şeful statului ucrainean în intervenţia sa, prin legătură video, într-o conferinţă organizată de Fundaţia Victor Pinciuk în contextul Forumului Economic Mondial de la Davos, afirmând că este ”nevoie de sprijinul unei Europe unite”.

”Există unitate pe subiectul aderării Suediei şi a Finlandei la NATO? Nu. Aşadar este Occidentul unit? Nu”, a argumentat Zelenski.

NATO are în prezent 30 de state membre: cele douăsprezece țări fondatoare (Belgia, Canada, Danemarca, Franța, Islanda, Italia, Luxemburg, Norvegia, Țările de Jos, Portugalia, Regatul Unit și Statele Unite), Grecia și Turcia (1952), Germania (1955), Spania (1982), Cehia, Ungaria și Polonia (1999), Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia (2004), Albania și Croația (2009), Muntenegru (2017) și Macedonia de Nord (2020). 21 dintre aceste țări sunt și membre ale Uniunii Europene, statele UE care nu fac parte din NATO fiind: Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

În conformitate cu articolul 10 din Tratatul de la Washington, ”prin acord unanim, părțile pot să invite să adere la acest Tratat orice alt stat european aflat în poziția de a urma principiile acestui Tratat și de a contribui la securitatea zonei nord-atlantice, să adere la acest Tratat. Orice stat astfel invitat poate deveni parte la Tratat, în urma depunerii la guvernul Statelor Unite ale Americii a documentului de aderare. Guvernul Statelor Unite ale Americii va notifica fiecare Parte în legătură cu depunerea fiecărui astfel de document de aderare”.

Războiul din Ucraina și experiența istorică cu Rusia au determinat Suedia și Finlanda să își exprime dorința de a se alătura Alianței Nord-Atlantice, concretizată prin semnarea cererilor de aderare la 16 mai, respectiv 17 mai, și depunerea acestora  la 18 mai

Așa cum este menționat și mai sus, acceptarea de noi membri necesită o poziție unanimă din partea statelor NATO, ce pare că întâmpină sincope, dacă luăm în calcul opoziția manifestată de Turcia cu prilejul diferitelor ocazii. 

În cele mai recente declarații, președintele Recep Tayyip Erdogan, s-a plâns că discuţiile țării sale din această săptămână cu delegaţiile Finlandei şi Suediei nu au fost la ”nivelul așteptat” și că Ankara nu poate accepta ca ţări care ”sprijină terorismul” să intre în NATO.

Eforturi de a-i schimba acestui optica au fost depuse atât de oficiali NATO, precum secretarul general Jens Stoltenberg, dar și de înalți reprezentanți UE, amintind în acest caz de vizita președintelui Consiliului European, Charles Michel, în cele două state scandinave

O contribuție semnificativă a venit și din partea statelor membre ale Alianței, menționând astfel discuțiile telefonice dintre premierul britanic, Boris Johnson, cu liderul turc, dar și dialogul dintre ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, cu Recep Tayyip Erdogan și cu șeful diplomației turce, Mevlut Cavusoglu, precum și cu Stoltenberg și cu omologii finlandez și suedez.

Eforturile se înscriu în logica încercărilor de a debloca această situație înainte ca liderii țărilor membre NATO să se întâlnească în luna iunie în cadrul unui summit ce va fi găzduit de Madrid, în contextul căruia este așteptată participarea reprezentanților Suediei și Finlandei și o decizie cu privire la ”resetarea” posturii militare a Alianței prin ”un număr subtanțial mai mare de forțe” pe flancul estic, fapt impulsionat și de războiul declanșat de Rusia în Ucraina.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

NATO ”condamnă” atacul Iranului asupra Israelului și ”îndeamnă la reținere”: ”Este esenţial ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”

Published

on

© NATO

NATO ”condamnă escaladarea Iranului”, care a recurs sâmbătă la un atac fără precedent asupra Israelului și ”îndeamnă la reținere” pentru ca actualul ”conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”, a declarat duminică o purtătoare de cuvânt a Alianţei, informează AFP, citat de Agerpres.

”Condamnăm escaladarea Iranului în timpul nopţii, îndemnăm la reţinere şi urmărim îndeaproape evoluţia situaţiei. Este esenţial ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”, a subliniat purtătoarea de cuvânt, Farah Dakhlallah, într-un comunicat.

Mesaje similare au fost transmise și de Statele Unite și Uniunea Europeană. În plus, liderii G7 urmează să se reunească prin videoconferință, o întâlnire similară urmând să aibă loc și la nivelul Consiliului de Securitate al ONU. 

Citiți și: Joe Biden condamnă ”în cei mai fermi termeni” atacul Iranului asupra Israelului și îl asigură pe Netanyahu de sprijinul de ”neclintit” al SUA față de securitatea Israelului

UE condamnă ferm atacul Iranului asupra Israelului și cere evitarea escaladării situației în regiune. Liderii G7 se reunesc prin videoconferință

Sâmbătă, Iranul și-a pus în practică amenințarea de a riposta la atacul letal asupra consulatului său din Siria cu un atac aerian de amploare împotriva Israelului.

Pentru a se apăra, Israelul a pus în funcțiune Iron Dome, un sistem de apărare antiaeriană dat în folosință în 2011 care, potrivit dezvoltatorilor săi, a reușit să intercepteze peste 90% din rachetele care se apropiau. Sistemul, fabricat în comun de RTX și Rafael Advanced Defense Systems, detectează un atac care se apropie și poate lansa o contra-rachetă Tamir pentru a intercepta un atac.

Atacurile cu drone și rachete, lansate din Iran, din Irak și din Yemen, ar putea genera o escaladare majoră a luptelor în Orientul Mijlociu, pe fondul războiului actual dintre Israel și Hamas.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

Published

on

© Administrația Prezidențială

România nu a cheltuit 2,5% din produsul intern brut (PIB) pentru bugetul apărării, așa cum și-a asumat, din motive care țin de inflație, de lipsa lichidităților la momentul achiziției, dar și de lipsa echipamentelor care ar fi trebuit achiziționate, a transmis joi președintele Klaus Iohannis. 

Șeful statului a participat la summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Vilnius, acolo unde a fost întrebat care este explicația pentru care România a cheltuit 1,6% din PIB pentru apărare în 2023 dintr-un buget alocat de 2,5%.

“Explicația nu este foarte complicată și subliniez că nu este bine să avem abordări contabile, ci să vedem imaginea un pic mai mare. Sunt puține motive principale pentru care alocarea a fost și cheltuiala a fost alta, fiindcă alocarea inițială a respectat angajamentul politic. Banii nu s-au putut cheltui așa cum a fost prevăzut din câteva motive, unele ținând de noi, altele nu”, a precizat președintele.

 

Un motiv care nu ține de noi: pur și simplu, lucruri pe care am vrut să le cumpărăm nu s-au găsit. Este o problemă globală, în zona de înzestrare militară, cererea este incomparabil mai mare decât oferta, și anumite lucruri pe care ni le-am dorit nu am putut în timpul acesta scurt să le obținem“, a explicat el.

Potrivit lui Iohannis, al doilea factor au fost dificultățile bugetare create și de inflație și de multe ale probleme pe care le-am avut.

Disponibilitatea, deci banii lichizi, nu a existat atunci când cei care se ocupă de înzestrare ar fi vrut să îi cheltuie, și, în acest fel, multe cheltuieli s-au realizat de fapt, dar nu s-au realizat în anul calendaristic până la 31 decembrie, multe s-au făcut la începutul lui ianuarie și februarie. De aceea spun că nu trebuie să facem chiar un calcul contabil”, a subliniat președintele.

El a indicat că aceste cheltuieli s-au făcut în contul anului 2023, când au fost angajate.

“Și, în fine, trebuie să recunoaștem că un factor care a deranjat nu doar înzestrarea și cheltuielile pe Apărare, ci la modul general a deranjat și pe români a fost inflația mare pe care am avut-o în anul trecut. Deci cam acestea sunt explicațiile și cred că e bine de știut că noi am cheltuit foarte mulți bani pentru Apărare, nu ca să cheltuim bani, ci ca să facem România mai sigură”, a conchis Klaus Iohannis.

România a cheltuit anul trecut doar 1,6% din PIB pentru apărare dintr-un buget militar alocat inițial de 2,5% din PIB și rectificat bugetar la 2% din PIB, îndeplinind totuși criteriul de a aloca cel puțin 20% din buget pentru înzestrare militară, în timp ce 78% dintre cetățenii români susțin creșterea bugetului apărării, relevă datele raportului NATO pentru anul 2023, dat publicității la jumătatea lunii martie de secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.

Raportul de anul acesta plasează România sub alte 19 state membre ale NATO, fiind pentru a treia oară din 2017 încoace când România a cheltuit sub 2% din PIB pentru apărare, în timp ce 2023 a fost primul an în care România a alocat 2,5% din PIB pentru apărare.

În 2023, au mai alocat cel puțin și peste 2% din PIB pentru Apărare țări precum Grecia (3,05%), Estonia (2,89%), Lituania (2,75%), Finlanda (2,46%), Letonia (2,37%), Marea Britanie (2,28%), Ungaria (2,07%), Slovacia (2,05%), Danemarca (2%).

Țări precum România, Olanda, Franța, Norvegia sau Germania nu au reușit să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare.

O evoluție a cheltuielilor bugetare pentru apărare ale României arată un buget de 2,07% din PIB în 2020, de 1,88% în 2021 și de 1,75% în 2022.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis a discutat cu omologii din Europa Centrală și de Est despre candidatura sa la șefia NATO: Până nu avem unanimitate, nu se va hotărî absolut nimic. Mai este cale lungă

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, joi, că a discutat, în marja Summitul celor Trei Mări, şi chestiuni legate de NATO şi despre candidatura sa la funcţia de secretar general, menţionând că decizia se ia în consens şi, până când nu se obţine unanimitate, nu se va hotărî “absolut nimic”.

“Am discutat inclusiv chestiuni legate de NATO şi de candidatura mea. Însă vreau să clarific aici o chestiune: la NATO nu se va vota niciodată. Desemnarea secretarului general se face prin consens, iar consensul se obţine prin negocieri de tip diplomatic, discuţii între lideri şi aşa mai departe. Deci, nu are foarte mult rost să ne uităm la câţi au spus, ce au spus, fiindcă până când nu se obţine unanimitate nu se va hotărî absolut nimic şi, până atunci, mai este cale lungă”, a spus Iohannis, în cadrul unei conferințe de presă la finalul summitului celor Trei Mări de la Vilnius.

El a fost întrebat la finalul reuniunii de la Vilnius dacă a discutat în întâlnirile pe care le-a avut despre candidatura sa la funcţia de secretar general al NATO şi pe ce sprijin se bazează. Șeful statului a avut, la Vilnius, întrevederi bilaterale cu președintele Ungariei, Tamas Sulyok, și cu președintele Letoniei, Edgars Rinkevics.

 

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Anterior, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.

Potrivit mai multor diplomați occidentali citați de Reuters, premierul olandez Mark Rutte are sprijinul a aproximativ 90% dintre membrii NATO pentru acest post, inclusiv al Statelor Unite, Franței, Marii Britanii și Germaniei, dar el se confruntă cu opoziția Ungariei și cu candidatura președintelui român Klaus Iohannis.

Miniștrii de externe ai Poloniei și Ungariei, Radoslaw Sikorski și Peter Szijjarto, au pledat, la Bruxelles, pentru ca următorul secretar general al NATO să fie din regiunea Europei Centrale și de Est, în contextul candidaturii președintelui român. În schimb, omologul lor italian, Antonio Tajani, a anunțat că Italia și o largă majoritate de aliați îl susțin pe Rutte pentru șefia NATO, în timp ce Turcia, România și Ungaria susțin candidatura lui Klaus Iohannis.

Tot de la Bruxelles, Slovacia a apreciat drept “legitimă” candidatura președintelui Klaus Iohannis la funcția de secretar general al NATO, în vreme ce Republica Cehă s-a arătat favorabilă pentru o numire a premierului olandez demisionar Mark Rutte în fruntea Alianței.

Între timp, liderii a două republici baltice, Lituania și Estonia, au anunțat susținerea lor pentru Mark Rutte, deși anterior au deplâns lipsa de reprezentare a Estului. La momentul vehiculării candidaturii lui Mark Rutte la șefia NATO, prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, ea însăși o potențială candidată, s-a întrebat dacă aliații din Europa de Est sunt egali cu ceilalți aliați, precizând că premierul olandez ar fi cel de-al patrulea secretar general aliat care ar proveni din Olanda. Kallas și-a anunțat schimbarea de poziție marți, după discuții pe care le-a numit “aprofundate” cu premierul olandez, precizând Estonia “îl poate susține pe Mark Rutte pentru funcția de secretar general NATO”.

Un mesaj de susținere pentru candidatura lui Rutte a venit și din partea președintelui Lituaniei, Gitanas Nauseda, care l-a găzduit pe Mark Rutte la Vilnius la o reuniune multilaterală a mai multor lideri din statele membre ale UE privind pregătirea agendei strategice 2024-2029 a Uniunii Europene.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis premierului olandez Mark Rutte, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Ankara va susţine un candidat pentru postul de nou şef al NATO în funcţie de aşteptările şi nevoile sale. De asemenea, premierul Sloveniei a anunțat că ia în serios candidatura lui Klaus Iohannis la șefia Alianței, deși și-a exprimat sprijinul pentru Rutte când era singurul candidat.

Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o primă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, din perioada 3-4 aprilie, când Alianța Nord-Atlantică împlinește 75 de ani de la înființare.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Apărării a discutat cu ambasadoarea SUA despre planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu

U.E.4 hours ago

„Frâna datoriei” este o frână pentru inflație, susține ministrul german al Finanțelor. Germania are cel mai mic scăzut al inflației din ultimii trei ani

ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul Culturii Raluca Turcan anunță lansarea aplicației mobile Patrimonium, pentru creșterea accesului la cultură

U.E.6 hours ago

Scholz îndeamnă Israelul la reținere după respingerea „cu adevărat impresionantă” a atacului iranian

MAREA BRITANIE7 hours ago

Ministrul de externe britanic îndeamnă Israelul să fie „inteligent” și să nu escaladeze tensiunile cu Iranul

ROMÂNIA8 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Olaf Scholz transmite că mașinile chinezești vor fi binevenite pe piața germană, dar atrage atenția asupra practicilor comerciale neloiale: Concurența trebuie să fie corectă

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Volodimir Zelenski dă drept exemplu sprijinul oferit de aliați Israelului pentru a solicita mai mult ajutor militar pentru Ucraina: ”Unitatea” între aliaţi ”oferă cea mai bună apărare”

U.E.10 hours ago

Franța va face „totul pentru a evita o conflagrație” în Orientul Mijlociu și îndeamnă Israelul „să nu răspundă prin escaladare, ci mai degrabă prin izolarea Iranului”

CONSILIUL DE SECURITATE11 hours ago

Secretarul general al ONU lansează un apel la ”reținere maximă” după atacul Iranului asupra Israelului: ”Nici regiunea, nici lumea nu-şi pot permite mai mult război”

ROMÂNIA8 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO4 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO5 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Bogdan Ivan: Prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, Romania devine una din cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare

NATO2 weeks ago

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

Trending