Connect with us

U.E.

Premierul Theresa May va prezenta la începutul lunii iunie un proiect de lege privind retragerea Regatului Unit din UE

Published

on

Guvernul premierului britanic Theresa May va prezenta în Parlament, pentru a treia oară, în prima săptămână din luna iunie, proiectul de lege privind implementarea acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, a anunțat un purtător de cuvânt al Downing Street, anunță Reuters și AFP, citat de Agerpres.

Anunţul a fost făcut la încheierea unei întâlniri a premierului britanic cu şeful opoziţiei laburiste Jeremy Corbyn.

”Vom prezenta proiectul legii cu privire la ieşirea (din UE) în cursul săptămânii (care începe la) 3 iunie”, a anunţat Guvernul luni seara într-un comunicat, apreciind că negocierile cu Partidul Laburist au fost ”utile şi constructive”.

”În această seară, prim-ministrul s-a întâlnit cu liderul opoziţiei (Jeremy Corbyn) în Camera Comunelor pentru a-i transmite dorinţa noastră clară de a încheia negocierile şi a concretiza rezultatul referendumului de a părăsi UE”, a spus purtătorul de cuvânt, menţionând că discuţiile au fost utile şi constructive.

Executivul britanic este de părere că prezentarea proiectului ”este imperativ să fie făcută la acea dată” pentru ca Regatul Unit să poată părăsi Uniunea Europeană ”înaintea vacanței parlamentare de vară”, care va începe în luna iulie.

În același timp, executivul britanic dorește să evite, astfel, ca deputații britanici aleși în urma alegerilor europene din 23 mai să preia mandatele în noua legislatură a Parlamentului European, a cărei primă sesiune plenară este prevăzută să aibă loc la 2 iulie.

Liderii statelor membre ale UE-27 au ajuns la 11 aprilie la un consens pentru a prelungi, din nou, termenul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană până cel târziu la data 31 octombrie 2019, data la care actuala Comisie Europeană își încheie mandatul.

Premierul Theresa May a acceptat imediat noua amânare, afirmând că, în pofida acesteia, Regatul Unit încă poate părăsi Uniunea Europeană la 22 mai.

După mai bine de opt ore de discuții distribuite în două runde de negocieri, ca urmare a intransigenței președintelui francez, Emmanuel Macron, privind o nouă extindere a Brexit-ului, șefii de stat și de guvern au stabilit prelungirea articolului 50 până la 31 octombrie 2019, participarea Regatului Unit la alegerile europene, dacă acordul de retragere nu va fi fost până la 23 mai ratificat de Camera Comunelor, dar și imposibilitatea de a redeschide acordul de retragere și aplicarea principiului sincerei cooperări.

Mai mult, în concluziile summitului este prevăzută și o retragere imperativă a Regatului Unit din Uniunea Europeană la 1 iunie 2019, dacă Marea Britanie, în baza neratificării acordului de retragere, nu respectă obligația de a organiza alegeri europene.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Fact-checking Day. Parlamentul European reamintește cetățenilor importanța verificării informațiilor în contextul COVID-19: Răspândirea minciunilor sau punerea adevărului sub semnul întrebării devin şi mai periculoase în astfel de perioade

Published

on

Parlamentul European a făcut joi apel la cetățeni să acorde o atenție deosebită dezinformării online, reamintind că verificarea informațiilor este crucială pentru limitarea pandemiei de coronavirus.

”Răspândirea coronavirusului a dus la propagarea ştirilor false şi a dezinformării, ceea ce împiedică eforturile de limitare a pandemiei”, atrage atenţia Parlamentul European într-un comunicat, citat de Agerpres, cu ocazia Zilei internaţionale de verificare a informaţiilor (Fact-checking Day), marcată la 2 aprilie.

”În timp ce mulţi duc o luptă asiduă pentru a salva vieţi, organizaţiile din domeniul sănătăţii şi cei care verifică veridicitatea informaţiilor au dezvăluit o altă latură întunecată a pandemiei: organizaţii şi persoane care exploatează criza în scopuri de manipulare politică sau comercială”, mai este precizat în sursa amintită mai sus.

De altfel, instituțiile europene au avertizat în mod repetat ”în ceea ce privește riscurile legate de tentativele de dezinformare și de escrocheriile online. Pentru a sprijini informațiile veridice și fiabile, a fost creată o pagină comună la nivelul UE cu privire la răspunsul european la acest virus. De asemenea, această pagină pune la dispoziția publicului informații cu privire la cele mai frecvente mituri legate de epidemia COVID-19”, mai precizează Parlamentul European în comunicat.

”Potrivit unui raport al grupului de lucru anti-dezinformare EUvsDisinfo, unele declaraţii false provin de la actori din apropierea dreptei <<alternative>> din SUA, ai Chinei şi ai Rusiei. În aceste cazuri, scopul este politic, de a submina Uniunea Europeană sau de a provoca schimbări politice”, subliniază legislativul european.

Vicepreşedinta Parlamentului European Katarina Barley (grupul S&D, Germania) solicită tuturor cetăţenilor comunitari să acorde o atenţie deosebită dezinformării online.

Astăzi, cu ocazia Zilei internaţionale de verificare a informaţiilor, reamintim cetăţenilor importanţa verificării informaţiilor şi oferim recomandări în toate limbile în acest sens. La fel cum respectăm distanţarea socială şi spălarea mâinilor, avem datoria de a opri răspândirea ştirilor false şi a manipulării”, a precizat eurodeputatul, citată în comunicat.

Aceasta a subliniat că ”în astfel de perioade, viaţa noastră depinde de respectarea regulilor introduse de autorităţile sanitare, iar răspândirea minciunilor sau punerea adevărului sub semnul întrebării devin şi mai periculoase. Este important ca instituţiile să continue cooperarea strânsă cu platformele online, încurajându-le să promoveze surse oficiale, să penalizeze conţinutul care se dovedeşte fals sau înşelător şi să şteargă conţinutul ilegal şi pe cel care ar putea dăuna integrităţii fizice a oamenilor”.

Katarina Barley a precizat de asemenea că Parlamentul European ”lansează o campanie pentru a promova răspunsul UE în faţa crizei şi pentru a le arăta cetăţenilor noştri că acest continent este ocupat de europeni care luptă umăr la umăr împotriva COVID-19.”

La rândul său, vicepreședintele Parlamentului Othmar Karas (PPE, AT) a insistat că ”afirmațiile false sunt ușor de verificat. Dovada solidarității UE este ușor de găsit. UE are competențe oficiale foarte limitate în materie de sănătate, dar statele membre și UE în ansamblul său caută modalități de a sprijini victimele crizei. În acest moment, de exemplu, asistenți medicali și medici germani se ocupă de pacienți aduși din Italia sau Franța. Cehia a trimis 10.000 de costume de protecție Italiei și Spaniei. Austria și Franța au trimis Italiei milioane de măști.”

”Săptămâna trecută, membrii Parlamentului European au adoptat aproape în unanimitate măsuri urgente pentru canalizarea fondurilor UE către finanțarea sistemelor de sănătate, a asistenței medicale sau a acțiunilor de prevenție a răspândirii bolii. În cadrul celorlalte instituții ale UE, se lucrează neobosit pentru a găsi modalități eficiente și rapide de sprijinire a victimelor crizei, fie că este vorba de pacienți, de personal medical sau de persoane care își pierd locul de muncă sau veniturile din cauza crizei.”, a adaugat acesta.

Vicepreședintele Karas a adăugat că „într-o astfel de criză, verificarea informațiilor nu înseamnă a ne lăuda atunci când ii corectam pe cei care greșesc, ci este datoria noastră civică să protejăm cetățenii europeni și societatea democratică pe care am creat-o.”

Continue Reading

ROMÂNIA

România și Comisia Europeană au semnat contractul de finanțare pentru Spitalul Regional Cluj. Investiția de 500 de milioane de euro va fi realizată prin fonduri europene

Published

on

Premierul Ludovic Orban a anunţat în deschiderea şedinţei de Guvern de joi, 2 aprilie, că a fost semnat contractul pentru finanţarea construcţiei Spitalului Regional Cluj.

“Aş vrea să felicit Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Sănătăţii pentru faptul că au reuşit accelerarea procedurilor şi s-a ajuns la un deznodământ fericit şi anume semnarea contractului de finanţare pentru Spitalul Regional Cluj, o investiţie de aproximativ 500 de milioane de euro. La nivelul Comisiei Europene a fost aprobat şi contractul de finanţare pentru construcţia Spitalului Regional Iaşi”, a declarat Orban.

“Astăzi vă anunţ că am semnat contractul de finanţare pentru demararea construcţiei Spitalului Regional de Urgenţă Cluj, una dintre cele mai mari investiţii din zona de vest a ţării. Investiţia este realizată din fonduri europene, prin Program Operaţional Regional, Axa 14”, a precizat şi ministrul Dezvoltării, Ion Ştefan.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, contractul de finanțare prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 are ca principale obiective specifice:

  • construcția și dotarea Spitalului Regional de Urgență Cluj;
  • crearea unei rețele de spitale regionale de urgență integrate fizic și funcțional către pacienți;
  • restructurarea spitalelor regionale de urgență din România, astfel încât acestea să trateze cele mai complexe cazuri într-o abordare multidisciplinară, eficientă și sigură din punct de vedere clinic;
  • reducerea inegalităților în starea de sănătate a populației, în special în zonele rurale și în zonele izolate sau defavorizate din punct de vedere economic (de exemplu, Regiunea Nord-Vest și Cluj), prin diagnosticarea precoce și tratarea cu succes a condițiilor mai puțin grave.

Toate aceste obiective vor conduce la scăderea numărului de persoane cu nevoi medicale, la îmbunătățirea accesului populației, în special pentru grupurile de pacienți vulnerabili, la servicii de spital acut secundar și terțiar de înaltă calitate, sporind, astfel, starea generală de sănătate a populației din județul Cluj și din regiunea de nord-vest a României.

Spitalul Regional Cluj, cea mai mare investiție realizată cu fonduri europene care se realizează în regiunea Ardealului, va fi construit în cartierul Comuna Florești, cu o durată de implementare de 107 luni, se va constitui într-un complex de construcții cu 7 etaje (inclusiv subsolul, parterul și 5 etaje superioare) și va avea 849 de paturi. Obiectivul va beneficia de un heliport și de o parcare subterană independentă (cu două etaje), care adaugă un subsol suplimentar la întreaga construcție. Suprafața totală construită a spitalului va fi de aproximativ 151,891 m2, iar amprenta clădirii este de 27.340 m2.

Continue Reading

Dan Motreanu

Covid-19: Eurodeputatul Dan Motreanu, scrisoare către Comisia Europeană prin care solicită sprijinirea sectorul agroalimentar din România pentru evitarea unei crize

Published

on

© Dan Motreanu/ Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) solicită Comisiei Europene să sprijine prin măsuri de criză sectorul agroalimentar din România și Uniunea Europeană pentru evitarea unei crize alimentare, potrivit unei postări pe Facebook. 

„În prezent, sectorul agricol se confruntă cu reducerea cererii din partea sectorului restaurantelor, hotelurilor, fast-food-urilor și cafenelelor, iar forța de muncă necesară pentru activitățile agricole este în scădere. Perturbarea liberei circulații a produselor agricole: a semințelor, îngrășămintelor, pieselor de schimb în Uniune, dar și din țările terțe, generează, de asemenea, un impact negativ asupra sectorului agroalimentar. Fermierii au nevoie să știe că sunt sprijiniți pentru a produce în continuare alimente de bună calitate, care să ajungă la timp pe mesele tuturor cetățenilor europeni, la un preț accesibil”, precizează Dan Motreanu. 

Politicianul PNL informează că, într-o scrisoare pe care i-a adresat-o comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, susținută și semnată de peste 20 de colegi eurodeputați, a subliniat că în România și celelate state membre UE funcționarea continuă și eficientă a lanțului de aprovizionare agroalimentar este „esențială pentru asigurarea securității și siguranței alimentare și evitarea unei crize alimentare”.

„Avem nevoie de decizii urgente și eficiente care să vină în sprijinul agricultorilor europeni. Măsurile adoptate până acum sunt utile, dar insuficiente. Pentru a preveni o deteriorare semnificativă a prețurilor și a evita instabilitatea în piața agricolă ne trebuie decizii curajoase, excepționale, utilizând instrumentele din cadrul politicii agricole comune, care au fost implementate și în timpul altor crize. Avem nevoie, spre exemplu, de despăgubiri pentru producătorii de fructe și legume, chiar dacă nu sunt organizați în asociații sau de sprijin pentru depozitarea privată în sectorul laptelui și al produselor lactate”, susține eurodeputatul. 

Dan Motreanu explică că, în funcție de amploarea pierderilor, de caracterul sezonier al producției și de caracteristicile specifice ale fiecărui sector, măsurile excepționale vor reprezenta instrumente importante de stabilizare a veniturilor fermierilor din toate sectoarele afectate. Astfel, spune acesta, măsurile trebuie să fie flexibile pentru a permite statelor membre să le maximizeze utilizarea în funcție de specificul lor național.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending