Connect with us

NATO

VIDEO și TEXT CORESPONDENȚĂ. Ministeriala de Externe NATO, la final. Ce spun aliații despre invitarea Muntenegrului, dialogul cu Rusia și adaptarea NATO

Published

on

Dan Cărbunaru, Corespondență din Bruxelles

Meetings of the Foreign Ministers at NATO Headquarters in Brussels - Family Portrait and unveiling of the Warsaw Summit Logo

Reuniunea miniștrilor de Externe ai NATO a reprezentat un important pas în politica transformării și adaptării Alianței la provocările contemporane de securitate. În primul rând, Aliații au lansat invitația de aderare la NATO către Muntenegru, confirmând astfel sprijinul pentru politica ușilor deschise. Totodată, sprijinul tehnic, logistic și financiar pentru Georgia și Ucraina va fi sporit. 

NATO a adoptat și o decizie cu privire la înființarea unui birou al Alianței la Chișinău, în Republica Moldova. În ceea ce privește cea mai importantă misiune NATO – cea din Afganistan, șefii diplomațiilor euro-atlantice au decis prelungirea sprijinului financiar a forțelor de securitate afgane până în 2020 și continuarea asistării și antrenării acestora.

Referitor la dialogul cu Rusia, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a punctat că dialogul politic a existat și post-anexării Crimeii, iar suspendarea Consiliului NATO-Rusia a reprezentat suspendarea cooperării practice. În acest fel, oficialul NATO a adăugat că forma inițială a Consiliului nu va fi reluată, însă dialog trebuie să existe, iar Rusia trebuie să respecte angajamentele de la Minsk.

Aliații au manifestat deplină solidaritate și pentru Turcia, ca urmare a avionului rus doborât la granița turco-siriană și au pledat pentru mai multă transparență și predictibilitate, admițând că adaptarea Alianței intr-o într-o nouă eră a transparenței militare și a comportamentului de acest tip. Nu în ultimul rând, miniștrii de Externe au prezentat și logo-ul Summit-ului NATO de la Varșovia din 2016.

Pentru amănunte detaliate, regăsiți mai jos corespondența CaleaEuropeana.ro de la reuniunea ministerială a Alianței.

UPDATE, 2 decembrie 

Declarații ale șefului diplomației române pentru CaleaEuropeana.ro

  • Despre dialogul cu Rusia

comanescuO discuție legată despre cum să evolueze relațiile și dialogul cu Rusia a avut loc inclusiv în cadrul reuniunii Consiliului Nord-Atlantic de marți seara. Aceasta a fost consacrată doar acestei teme. S-au exprimat anumite opinii și este larg împărtășită ideea aceasta de a vedea cum să construim și cum să abordăm în continuare în viitor relația cu Rusia. Noi am insistat pe următoarea chestiune: situația arată că nu se poate reveni la un format de gen business as usual, dar în măsura în care Rusia dă dovadă de o abordare constructivă, iar aici am în vedere respectarea acordurilor de la Minsk cu privire la Ucraina, evident că se pot face pași spre reluarea dialogului cu această țară.

Ceea ce am subliniat cu putere este că pentru a face acest lucru e nevoie de o foarte clară și bună coordonare la nivelul Alianței. S-a evocat și posibilitatea reluării formatului Consiliului NATO-Rusia. Au existat opinii care au considerat că trebuie să reluăm cât mai curând. Este foarte important să vedem în ce măsură condițiile ca atare și comportamentul Rusiei vor fi de natură să creeze acel cadru pentru a relua această activitate. Au fost opinii să ajungem în formatul NATO-Rusia la nivel ministerial, dar a prevalat foarte clar o anumită prudență. Aceasta este necesară pentru că ține de modul în care Rusia arată disponibilitate pentru a-și achita obligațiile asumate prin acordurile de la Minsk.

Revenind, sigur că OSCE reprezintă un cadrul în care dialogul ca atare cu Rusia există. Este foarte important, însă, din această perspectivă ca să se evite încercări de folosire a cadrului OSCE pentru eventuale tentative de a schimba arhitectura de securitate europeană sau de a se încerca eventuale demersuri în acest sens. Principiile fundamentale pe care se bazează arhitectura de securitate europeană sunt cele pe care le cuprinde și Actul Final de la Helsinki, iar ele trebuie să rămână ca atare.

  • Despre biroul NATO de la Chișinău

S-a discutat în aceste zile despre acel birou al NATO de la Chișinău. În ce stadiu este și, în general, relațiile Moldovei cu NATO cam la cel nivel sunt în acest moment?

În ceea ce privește biroul de legătură, decizia de înființare a acestuia este adoptată. Sperăm ca acest birou să devină operațional cât mai curând, și am vorbit cu colegii din Consiliul Nord-Atlantic ca să ne asigurăm că acest birou va fi funcțional, inclusiv în planul resurselor umane.

Important este că decizia e luată. Sunt tot felul de aspecte tehnice care urmează, însă important este că avem decizia luată.

Pot să vă asigur că a fost o manifestare unanimă de solidaritate față de Turcia și de nevoia de cooperare strânsă.

  • Despre evoluțiile relației NATO-UE

Important este că lucrurile au evoluat. De exemplu, a participat la discuții și Înaltul Reprezentant și vicepreședinte al Comisiei, Federica Mogherini. De ambele părți s-a exprimat această dorință de consolidare și această nevoie de un dialog mult mai intens între aceste două componente ale arhitecturii europene și euro-atlantice.

De exemplu, toată lumea acceptă că acest fenomen migraționist este o chestiune care are o relevanță și o dimensiune securitară deosebită. Lucruri s-au făcut în acest sens, apropo de summit-ul UE-Turcia, și toate acestea sunt evoluții care sugerează o conștientizare a nevoii unei relații mult mai strânse între UE și NATO.

Ca o părere personală și dintr-o perspectivă pe termen lung, dacă privim retrospectiv vedem situații de crize profunde în urma cărora s-au făcut pași noi înspre mai mult. Păstrând prudența necesară: Turcia este membră a Alianței Nord-Atlantice, din 1963 încoace aspiră la apartenența la UE, au fost ultimii zece ani de îngheț în negociere, iar acum asistăm la o relaxare. Pe fondul conștientizării unei cooperări strânse între UE și Turcia pe o situație precum migrația, s-a acordat o importanță mai mare relațiilor cu aceasta.

Am ajuns la planul de acțiune prin care UE s-a angajat să ofere 3 miliarde de euro. Pe de altă parte, s-a abordat relansarea procesului de negociere. Lucrurile acestea pot fi văzute ca o evoluție a nevoii de cooperare între Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică.

  • Rolul României ca partener strategic al Turciei în drumul european al Ankarei

Mediul de securitate din zona Mării Negre, zona extinsă a acesteia, Orientul Mijlociu, sunt zone în care Turcia este un actor cheie. Din perspectiva parteneriatului care există între noi și Turcia, este important să avem o Turcie cât mai atrasă și cât mai implicată în acest joc.

Declarațiile ministrului Lazăr Comănescu pentru reprezentanții mass-media prezenți la ministeriala NATO

Două zile de reuniuni, aș spune eu intense și bogate. E vorba aici de Reuniunea la nivelul miniștrilor de externe a Consiliului NATO, 2, 3 reunini practic au avut loc, nu, NATO propriu-zis, deci numai cei 28 dar în marginea, în acest context au avut loc și alte 3 reunini importante. Este vorba aici de RSM , este vorba de țările membre NATO și partenere care sunt implicate, sunt parte a mpisiunii internaționale din Afganistan, a fost de asemenea o reuniune a Comisiei Nato-Ucraina, am avut de asemenea o Reunine în cursul acestei dimineți cu o semnificație cu totul deosebită din perspectiva inclusiv a unuia dintre obiectivele pe care România le-a avut ca prioritare în întregul său demers de când este membră a NATO. E vorba de reuniunea, în care mai întâi am pregătit și am căzut de acord asupra invitării Muntenegrului de a deveni țară membră a Alianței și ulterior reuniunea propriu-zisă cu participarea vicepremierului și ministrului de externe si respectiv a ministrului apărării din Muntenegru în care s-a adresat formal invitația acestei țări de a deveni membră a NATO. E vorba aici spuneam de o direcție de acțiune prioritară a României care este aceea a politicii porților deschise, pe care am susținut-o în continuare și faptul că Muntenegru a fost invitată astăzi să devină membru al Alianței este important evident pentru însăși această țară, dar este important pentru Alianță pentru că este o confirmare a ceea ce noi considerăm că a fost una dintre cele mai reușite politici ale NATO după transformările din 1989 din Europa Centrală și de Est, aceea de a contribui prin admiterea de noi membri la consolidarea ariei de securitate, stabilitate, democrație în regiunea noastra și dincolo de ea.

Este o invitare a Muntenegrului, este de asemenea un semnal, un mesaj foarte clar pentru întreaga regiune a Balcanilor de Vest și sperăm noi, într-un viitor previzibil. Acest pas legat de extinderea în continuare a NATO va fi o nouă contribuție la extinderea așa cum vă spuneam a arealului de securitate și stabilitate în zona noastră și dincolo de ea, mă refer în primul rând la zona Mării Negre de aceea este foarte important ca mesaj această decizie de astăzi și pentru țările care sunt în relație de parteneriat cu alianța. Am în vedere în primul rând Republica Moldova, Georgia, Ucraina. O altă chestiune importantă pe care vreau s-o aduc în atenția d-voastra, știți foarte bine ieri s-a inaugurat Centrul Multinațional de Comandă din România, divizia Sud -Estica înainte dacă vă amintiți bine, s-a inaugurat și NFIU și pentru asta, le-am menționat pentru că astea au legătură cu un alt important pact care s-a derulat în cursul acestei dimineți. Am semnat împreună cu comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul Philip Breedlove și cu generalul Denis Mercier am semnat un acord suplimentar la Protocolul de la Paris privind statutul comandamentelor militare internaționale. De ce era necesar acest lucru, pentru că este vorba, așa cum am spus de un Centru de Comandă multinațional și este evident că asta schimbă paradigma și trebuia ca noi să avem acest acord pentru a putea ca respectivul centru de comandă NFIU sa-si poată desfășura activitatea în conformitate cu reglementările NATO. Și poate că e dacă vreți o coincidență fericita ca inaugurarea acestui centru de comandă multinațională a avut loc în ziua de 1 Decembrie, Ziua Națională a României. Despre discuțiile purtate în interiorul NATO legate de sigur că da un punct important a privit momentul care va fi anul viitor , un moment foarte important, este vorba de Summitul de la Varsovia, și România dar si toate celelalte țările din flancul estic al Alianței am subliniat cu toții importanta deosebita la Summitul de la Varsovia pe de o parte sa se confirme pe deplin punerea în aplicare a deciziilor laute anul trecut în Wales si aici mă refer în mod deosebit la RAP, la faimosul Readiness Action Plan dar noi consideram că este important ca Varșovia să se soldeze cu pași dincolo de aceste decizii care s-au luat în Țara Galilor în special in ceea ce privește măsurile de reasigurare de consolidare a securității și a capabilităților și adaptare ca atare a alianței pentru a face față mediului securitar deosebit de complex ca să fiu eufemistic care caracterizează zona noastră. S-a discutat despre,de asemenea dimensiunea sudica a securității pe fondul care vă este foarte bine cunoscut . Ceea ce noi am subliniat în discuțiile de aici a fost importanta deosebită a asigurării unui echilibru în abordarea la nivelul alianței a problematicii securității din perspectiva celor două dimensiuni: dimensiunea estică și dimensiunea sudică.

În legătură cu reuniunea Comisiei NATO-Ucraina, toți participanții și-au reafirmat toate obligațiile care au intervenit în dezbateri,si-au reafirmat susținerea Ucrainei, teritorialitații, a suveranității Ucrainei și de asemenea disponibilitatea de a sprijini în continuare Ucraina în procesele de reformă interne inclusiv cele care sunt de natură să consolideze stabilitatea în această țară. Pe lângă ce o să mai discutam eventual după aceea dacă mai aveți întrebări,dincolo de reuninea și participarea la Reuniunea ca atare am avut și câteva imi permit să spun importante întâlniri bilaterale.

”În domeniul politico-militar cooperarea româno-americană este excelentă”

Este vorba de întâlnirea cu secretarul de stat al SUA, John Kerry și vreau să vă spun că am înregistrat de comun acord și cu satisfacție evoluția excelentă a relațiilor române-americane, dar și dorința de a consolida în continuare parteneriatul strategic între noi și SUA. Am fost de acord împreună cu secretarul de stat că în domeniul politico-militar cooperarea româno-americană este excelentă, este foarte bună și în celelalte dimensiuni ale parteneriatului și am fost de acord asupra importanței consolidării și a dimensiunii economice a parteneriatului cu SUA. Foarte important este că am convenit asupra continuării și intensificării dialogului bilateral și pot să vă confirm că, în cursul anului viitor, secretarul de stat va face o vizită în România, a acceptat invitația noastră și este o dovadă în sensul celor pe care vi le-am spus.

Am avut, de asemenea, o întâlnire bilaterală cu omologul meu polonez și cu omologul estonian și, totodată, cu colegul georgian. Chiar înainte de a veni către dvs. am avut o întâlnire cu Secretarul General al Alianței, dl Stoltenberg.

Aș dori să fac câteva comentarii pe tema acestor întâlniri pentru că au avut loc prin exprimarea interesului reciproc pentru asemenea întâlniri și în ceea ce ne privește era firesc cumva ca la începutul mandatului subsemnatului să mă văd cu secretarul de stat al SUA, în condițiile în care parteneriatul strategic cu SUA va continua să fie un element esențial, central al întregului nostru demers de politică externă.

Întâlnirea cu omologul polonez are relevanță pe de o parte din prspectiva parteneriatului strategic româno-polonez, relația bileterală dintre cele două țări se dezvoltă foarte bine, am convenit cu colegul polonez să continuăm și substanțiem dialogul bilateral, inclusiv în perspectiva summitului de la Varșovia de anul viitor și dați-mi voie să spun, întâlnirea cu colegul polonez Waszczykowski confirmă încă o dată dorința celor două țări, România și Polonia de a-și aduce contribuția, de a juca un rol tot mai puternic în contextul nostru regional, în sensul consolidării securității și stabilității în regiune și dincolo de ea, în vecinătatea noastră.

Cu colega estoniană am discutat despre parcursul pozitiv al relațiilor noastre, confirmat și prin faptul că într-un viitor apropiat ambele țări vor deschide ambasade la București, respectiv Tallinn. Doamna ministru va veni în România la începutul anului viitor pentru a inaugura deschiderea ambasadei Estoniei la București.

Cu Georgia întâlnirea are loc în contextul în care știți foarte bine România este unul dintre puternicii susținători ai unei relații cât mai strânse între NATO și Georgia și în contextul sprijinirii puternice de către România a aspirațiilor europene și euroatlantice ale acestei țări.

”Secretarul general a ținut să exprime aprecierea deosebită a aportului României la activitățile Alianței”

Cu Secretarul General al NATO ne-am concentrat asupra colaborării care este foarte intensă, am reconfirmat determinarea părții române de a continua un strâns dialog, de a-și respecta angajamentele legate de dimensiunea bugetară a politicii de apărare în România și vreau să vă spun că secretarul general a ținut să exprime aprecierea deosebită a aportului României la activitățile Alianței, începând cu participarea noastră substanțială la eforturile Resolute Mission din Afganistan, se apreciază efortul deosebit al României de a asigura un nivel adecvat în ce privește bugetul alocat apărării, știți că ne-am angajat să facem acest lucru, ca din 2017 să alocăm 2% pentru bugetul național.

UPDATE, 2 decembrie – Lazăr Comănescu, întrevedere cu Jens Stoltenberg

comanescu - stoltenbergMinistrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu, a avut astăzi, 2 decembrie 2015, o întâlnire cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg. Cu acest prilej, l-a asigurat pe Secretarul General al NATO de angajamentul ţării noastre ca Aliat responsabil, evidenţiind participarea consistentă a României la misiunea Resolute Support din Afganistan, precum și angajamentul României pentru creșterea bugetului dedicat apărării, precizează un comunicat MAE.

În contextul provocărilor actuale de securitate, ministrul Lazăr Comănescu a susținut consolidarea securității și stabilității flancului estic al NATO, evocând în acest sens Declarația finală a reuniunii șefilor de stat din Europa Centrală și de Est, organizată la București la 4 noiembrie 2015.

În perspectiva Summit-ului Aliat din Polonia, din iulie 2016, șeful diplomaţiei române a apreciat ca necesară implementarea completă a Planului de acțiune al NATO pentru creșterea capacității operaționale/Readiness Action Plan (RAP). De asemenea, a subliniat că NATO trebuie să acorde o importanță sporită unei abordări strategice în regiunea Mării Negre şi continuării măsurilor de adaptare a NATO pentru descurajarea factorilor de risc. În plus, a evidențiat importanța unei abordări echilibrate din partea Alianței în răspunsul la provocările din Est și din Sud.

Ministrul Lazăr Comănescu s-a mai referit la activarea, la 1 decembrie 2015, a Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est care, alături de Unitatea NATO de Integrare a Forţelor, reprezintă o componentă esențială a prezenţei Aliate pe teritoriul României. De asemenea, a informat asupra activării, până la sfârşitul acestui an, a Facilităţii antirachetă de la Deveselu, o etapă semnificativă în dezvoltarea capabilităţii NATO de apărare împotriva rachetelor balistice.

Ministrul român al afacerilor externe a adresat Secretarului General al NATO invitația de a efectua o vizită oficială în România în cursul anului 2016, anterior Summit-ului de la Varşovia, invitaţie acceptată de înaltul oficial.

Secretarul General al NATO a apreciat rolul substanțial al României în cadrul Alianței, arătând că și-a consolidat profilul unui Aliat de încredere, care asigură contribuții conceptuale și operaționale relevante pentru securitatea euro-atlantică. Jens Stoltenberg a apreciat în mod deosebit continuarea, şi în 2016, a participării substanțiale a României în Afganistan, precum și angajamentul României de a spori bugetul alocat apărării.

UPDATE, 2 decembrie – Ministrul Lazăr Comănescu a semnat la Bruxelles acordul care asigură cadrul juridic necesar funcționării structurilor NATO în România

Screen Shot 2015-12-02 at 1.11.20 PMMinistrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu, a semnat, la Cartierul General al NATO, împreună cu generalul Philip Breedlove, Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa, un acord suplimentar privind operarea celor două structuri de comandă şi control NATO, înfiinţate în România în acest an.

Am semnat împreună cu comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa , generalul Philip Breedlove și cu generalul Denis Mercierun act suplimentar la Protocolul de la Paris privind statutul comandamentelor militare internaționale“, a declarat Lazăr Comănescu la finele reuniunii Alianței pentru CaleaEuropeana.ro.

Acest lucru era necesar, pentru că este vorba, așa cum am spus de un Centru de Comandă multinațional și este evident că asta schimbă paradigma și trebuia ca noi să avem acest acord pentru a putea ca respectivul centru de comandă NFIU să-și poată desfășura activitatea în conformitate cu reglementările NATO. Și poate că e dacă vreți o coincidență fericita ca inaugurarea Centrului Multinațional de Comandă din România, divizia Sud-Estică a avut loc în ziua de 1 Decembrie, Ziua Națională a României”, a mai spus șeful diplomației române.

“Acordul suplimentar va facilita operarea celor două structuri de comandă şi control NATO, înfiinţate pe teritoriul României, respectiv Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est – care a fost activat la 1 decembrie 2015 – şi Unitatea NATO de Integrare a Forţelor – activată la 1 septembrie 2015”, se arată într-un comunicat de presă al MAE transmis CaleaEuropeana.ro.

Potrivit sursei citate, ministrul Comănescu a subliniat că încheierea acordului suplimentar reflectă angajamentele asumate de România la nivel Aliat în ceea ce priveşte consolidarea apărării colective pe flancul estic, în mod specific asigurarea prezenţei NATO pe teritoriul ţării noastre. Acordul asigură cadrul juridic necesar funcţionării structurilor NATO în România.

Concret, este vorba despre Acordul suplimentar la Protocolul de la Paris din 1952 privind statutul comandamentelor militare internaţionale, care a fost semnat miercuri de şeful diplomaţiei române, Lazăr Comănescu, generalul Philip Breedlove, Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa, şi cu generalul Denis Mercier, Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare.

UPDATE – Muntenegru invitat să devină membru NATO

Miniștrii de externe ai statelor membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), reuniți miercuri la Bruxelles, i-au adresat Muntenegrului invitația de a adera la această organizație, țara urmând să devină al 29-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice. 

‘Felicităm Muntenegrul. Acesta este începutul unei alianțe foarte frumoase’, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în aplauzele șefilor diplomației țărilor membre reuniți la cartierul general din Bruxelles al organizației.

Stoltenberg a precizat că ‘decizia istorică de a începe convorbirile de aderare cu Muntenegrul’ a fost luată în unanimitate de cei 28 de miniștrii de externe ai statelor din NATO.

Prezent la reuniune, vicepremierul muntenegrean Igor Luksic a afirmat că invitația adresată țării sale de către NATO constituie un semnal pozitiv pentru toate celelalte țări din Balcanii Occidentali. ‘Este într-adevăr o zi mare și, cred, binemeritată pentru țara mea. Invitația adresată Muntenegrului este o veste mare și pentru Balcanii Occidentali, pentru consolidarea securității și a stabilității sale’, a spus el.

Ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, a declarat, miercuri, că obținerea de către Muntenegru a invitației de aderare la NATO reprezintă o recunoaștere a progreselor realizate în adoptarea și implementarea agendei de reforme interne, iar din perspectiva României această aderare va aduce o valoare adăugată atât pentru securitatea euro-atlantică, cât și pentru stabilizarea regiunii Balcanilor de Vest.

Șeful diplomației române a subliniat că decizia aliată de a adresa Muntenegrului o invitație de aderare demonstrează încă o dată succesul procesului de extindere a NATO.

MAE amintește că șefii diplomațiilor din statele membre NATO au adoptat, miercuri, la Bruxelles, o declarație privind politica “ușilor deschise” prin care statele alianței adresează Muntenegrului invitația de aderare. Totodată, se ia notă de progresele înregistrate de celelalte trei state — Bosnia și Herțegovina, Georgia și Macedonia — în procesul de pregătire pentru aderare și sunt încurajate să continue eforturile în această direcție.

UPDATE 21.15

SG NATO – Comandamentul multinational de divizie Sud-Est al NATO, deschis la București este important, pt ca raspunde de planificarea activităților si de coordonarea exercitiilor si pregatirii, atat in sud, cât și în est. Este parte a adaptarii si intaririi capacitatii de aparare colectiva.

Declaratiile lui Jens Stoltenberg

Am discutat despre situatia din Sud, solutii politice la conflictul din Siria. NATO sustine asta. Am discutat despre doborarea avionului rus. Turcia are dreptul de a-si proteja teritoriul. Calmul si dezescaladarea sunt esentiale. Incurajăm dialogul direct. Provocările din Sud sunt complexe. Actionam pe trei linii-asigurarea apararii colective, managementul crieia, ajutăm stabilizarea regiunii.

jensAzi am aprobat noua strategie pe razboi hibrid, informații si avertizare timpurie.

Aliatul turc e in prima linie. De  cativa ani, NATO a sustinut apararea aeriana a Turciei. Am luat masuri de asigurare a apărării Turciei.

NATO are si sarcina de management al crizei. Avem de 20 de ani misiuni NATO. Toti aliatii sunt implicati in lupta cu ISIL. Actiunile lor se bazeaza pe interoperabilitatea din nato din exper anter.

NATO  isi ajuta partenerii sa isi intareasca capacitatile. In Iordania si Irak avem programe de pregatire.

Comandamentul multinational de divizie Sud-Est al NATO, deschis la București este important, pt ca raspunde de planificarea activităților si de coordonarea exercitiilor si pregatirii, atat in sud, cât și  în est. Este parte a adaptarii si intaririi capacitatii de aparare colectiva.

În privința implicării NATO în rezolvarea problemelor de securitate cu care seconfruntă unele state membre UE, dar și NATO, din cauza valurilor de refugiați, Stoltenberg a declarat că  toti membrii NATO participă in feluri diferite la solutionarea crizei refugiatilor. O pot face în cadrul UE, pt ca sunt membri, unii o fac in cadrul Natiunilor Unite. NATO,  ca alianta, se adreseazazonelor de instabilitate, care genereaza violentein Orientul  Mijlociu și Nordul Africii. Ne concentrăm pe ce putem face ca sa se stabilizeze aceste regiuni. E import pt ca de aceea oamenii pleaca de acasa. E un efort de termen lung.

Razboiul hibrid acopera o categ larga de amenintari. E ceva ce putem vedea in multe locuri. Important e ca e o combinatie de amenintari civile si militare. Implica propaganda, dar si multe alte feluri de actiune. Trebuie sa fim pregatiti. De aceea e import ca UE si NATO sa coopereze mai strans. E o combinatie de mijloace civile si militare de aparare. De aceea trebuie sa lucram impreuna. Vreau sa vad mai mult, pt ca este o perioada in care avem nevoie de capacitatea ambelor organizatii.

Strategia de contracarare a razboiului hibrid se bazeaza pe pregatire, combatere si aparare la amenintarile hibride. Avem nevoie de tipuri diferite de capabilitati de aparare.

 

UPDATE ora 21.00

Declaratii de presa Jens Stoltenberg/Federica Mogherini


Sursa VIDEO- NATO

Stoltenberg

Am facut progrese in sprijinirea partenerilor in sud si est si intarirea capacitatii. este dorinta de a face mai mult. Vei putea sa ne vorbesti despre provocarile pe care le gestionam impreuna. La Summitul de la Varșovia sunt trei zone de dezvoltare a cooperarii. Prima este pe amenințări hibride. Azi am adoptat strategia NATO pe cum vom lupta cu amențările hibride. Primul răspuns este al statului vizat, dar o apropiere a UE de NATO poate face raspunsul mai efectiv.

Altă zona unde văd  potential de cooperare e sprijinirea aliatilor. Trebuie sa ne coord onăm mai bine. Trebuie sa imbunatatim cooperarea dincolo de granite, sa ne asiguram ca e complementar acest efort.

A treia zonă  e crest capabilității aliatilor europeni. Am luat decizii in Tara Galilor de a creste cheltuielile la 2 la suta. Facem progrese, vedem ca aliatii au inceput sa opreasca taierea cheltuielilor militare si asa investesc mai mult in securitate.

mogh

sursa foto-NATO

Mogherini – multumesc pt invitatie si pt cooperare si coordonare in acest prim an de mandat pe care l-am incheiat impreuna. Ne-am intalnit inca de la inceput. Am spus ca vom face efort de a adanci cooperarea. Dupa un an, intr-adevar cooperarea noastra a devent mai puternica. Este important sa vedem asta confirmat. Aliatii in NATO, memnbri UE sprijina deplin importanta acestei cooperari. E rol cheie al UE si a parteneriatului  cu NATO, având in vedere securitatea în  Europa dar si in afara sa. Cooperarea pe securitate trebuie facuta.

Am discutat pe vecinatatea estica, Siria, Libia, lupta cu DAESH, e clar ca aceasta cooperare e ceruta, incurajata si binevenita.

Avem parteneriat care acopera deja cooperarea in Balcanii de Vest, Afganistan, coasta Somaliei. Avem trei zone de cooperare –  pe amenintari hibride. Aici, impreuna cu Comisia Europeana si Agentia Europeana de Aparare pregatim un cadru comun. Cooperarea si interactiunea cu NATO fac parte din plan nostru integrat.

Al doilea domeniu este sprijinirea securitatii partenerilor, in special in tarile partenere din Sud – din Africasi Orientul Mijlociu.

In privinta summit-ului de la Varsovia, implementam deciziile luate in iunie. Avem lucru in comun pe dimensiunea interna, pe capacitatile de aparare. Apreciem incurajarile NATO pt eforturi in interiorul UE pt mobilizarea pietei interne pt dezvoltarea capacitatilor militare.

Ne confruntam cu amnenint coune, avem membri comuni, suntem complementari. Statele membre recunosc asta. Apreciez oportunitatea de a schimba idei pe munca in comun pe care o avem de facut.

Logo-ul Summit-ului NATO de la Varsovia

UPDATE marti, 1 decembrie, 19.00

Ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, s-a întâlnit cu omologul polonez

Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu, a avut o întrevedere cu omologul polonez, Witold Waszczykowski, în marja ministerialei NATO de la Bruxelles, potrivit comunicatului MAE.
Cu acest prilej au fost abordate aspecte ale cooperării bilaterale, cu accent pe consolidarea Parteneriatului Strategic, precum şi teme de actualitate de pe agenda internațională: situația de securitate din Vecinătatea Estică, situaţia din Republica Moldova şi Ucraina.
Cei doi miniştri au evocat calitatea remarcabilă a relației bilaterale, reflectată cel mai recent prin co-organizarea în România a reuniunii șefilor de stat din Europa Centrala şi de Est (4 noiembrie 2015).
Ministrul Lazăr Comănescu şi omologul său polonez au apreciat că declarația adoptată la reuniunea din 4 noiembrie 2015 reprezintă o platformă care trebuie promovată în comun de cele nouă state de pe flancul estic al NATO.
S-a convenit continuarea intensă a consultărilor bilaterale, atât pentru aprofundarea cooperării şi coordonării între cele două ţări, cât şi la nivelul organizațiilor internaționale.

UPDATE ora 18.30 – Ministrul român de externe, Lazăr Comănescu, anunță că România susține menținerea forțelor din Afganistan și în 2016

Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu, a participat la reuniunea în format Resolute Support (RSM), desfăşurată în cadrul ministerialei de externe NATO, care are loc la Bruxelles.
Cu acest prilej, au fost discutate evoluţiile de securitate din Afganistan, sprijinul Aliat pentru Forţele Naţionale Afgane de Apărare şi Securitate (ANDSF), precum şi modalităţile de continuare, pe termen lung, a angajamentului NATO faţă de Afganistan. Reflectând spiritul discuțiilor, participanții au adoptat o declaraţie publică pe tema sprijinului Aliat pentru Afganistan.
Conform acesteia, membrii NATO şi partenerii operaționali s-au angajat să continue prezenţa în actualul format în 2016. De asemenea, documentul subliniază intenția de asigurare a resurselor financiare pentru forțele armate afgane până în 2020. Totodată, declarația evocă posibilitatea pregătirii unui Parteneriat pe termen lung între NATO şi Afganistan, după încheierea misiunii Resolute Support.
În alocuţiunea sa, ministrul Lazăr Comănescu a evidenţiat contribuţia României la îndeplinirea mandatului Misiunii Resolute Support şi a informat în legătură cu acordul părții române privind menţinerea nivelului actual de forţe şi în anul 2016. Şeful diplomației române a subliniat că, pentru derularea cu succes a activităţilor de instruire, consiliere şi asistenţă pentru ANDSF, este deosebit de importantă respectarea angajamentelor asumate de către autorităţile de la Kabul. Continuarea procesului de reformă a sectorului de securitate, dezvoltarea progresivă şi ireversibilă a capacităţii de guvernare, respectarea drepturilor omului, precum şi dezvoltarea economică sunt esențiale pentru stabilitatea şi securitatea Afganistanului, a precizat ministrul Lazăr Comănescu.
În cadrul reuniunii a fost subliniată şi importanţa cooperării NATO cu alte organizaţii internaţionale, în mod special cu ONU şi cu UE, precizându-se că eforturile Alianței sunt parte integrantă a sprijinului cuprinzător al comunităţii internaționale pentru Afganistan.

UPDATE marti, 1 decembrie, 17.45

Incepe intalnirea ministrilor de Externe în cadrul Consiliului Nord Atlantic

comanescu

Ministrul român al Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu discută cu Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg, înaintea întâlnirii din cadrul Consiliului Nord-Atlantic

 

Ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, discutând cu secretarul de stat american, John Kerry, la Reuniunea miniștrilor de Externe NATO - sursa foto-mae.ro

Ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, discutând cu secretarul de stat american, John Kerry, la Reuniunea miniștrilor de Externe NATO – sursa foto-mae.ro

Jens Stoltenberg, în deschiderea NAC – ”Provocările din Sud sunt complexe. Am văzut atentate în Europa și Turcia. Vom discuta despre ce va face Alianța”.

VIDEO

 Sursa VIDEO-NATO

UPDATE marti, 1 decembrie, ora 16.45

NATO nu mai are nevoie de Rusia pentru a aproviziona trupele din Afganistan

Declaratiile Secretarului General NATO, Jens Stoltenberg, dupa intalnirea pe situatia din Afganistan.

Stoltenberg

”Am revăzut progresele în pregătirea forțelor afgane. Azi am luat trei decizii.

Am agreat să susținem prezența trupelor și în 2016. Vor fi 12000 de oameni. Mulți aliați au făcut anunțuri privind susținerea prezenței în Afganistan.

Am decis anterior să finanțăm forțele afgane până în 2017. Acum am decis ca la Varsovia sa finantam fortele până în 2020.

Ministrul de Externe afgan a anunțat că își asumă responsbilități de reformă, electorală, privind drepturile femeii și ale copilului.

Vor fi misiuni NATO non-combat. Nu vor ieși din bazele în care sunt localizate. Vor sprijini forțele afgane, care sunt reponsabile de securitatea țării.

Suntem în Afganistan pentru a-i ajuta, dar și pentru a ne sprijini pe noi. Dacă Afganistan devine rai al teroristilor, e amenintare si pentru noi.

Am colaborat ani de zile cu Rusia pentru transport catre Afganistan. Nu mai e nevoie pentru ca misiunea nu e la fel de mare ca inainte. 12 mii fata de sute de mii. Deci avem alte cai de a furniza provizii trupelor noastre.

Suntem in Afganistan pentru a preveni extremismul si terorismul.

 

VIDEO – intâlnirea ministrilor de Externe NATO in cadrul Resolute Support – Afganistan

 

Secretarul General al NATO a avut o întâlnire cu secretarul de stat american, John Kerry

Left to right: John F. Kerry (US Secretary of State) being greeted by NATO Secretary General Jens Stoltenberg

Left to right: John F. Kerry (US Secretary of State) being greeted by NATO Secretary General Jens Stoltenberg

Declaratiile Secretarului General NATO, la in prima zi a Reuniunii ministrilor de Externe NATO

UPDATE marti, 1 decembrie, ora 15.30 – NATO pregateste o nouă strategie de contracarare a războiului hibrid, cu sprijinul UE

”Vom aproba o noua politică NATO pe amenintarile hibride, a nunțat, marți, un înalt oficial NATO, potrivit corespondentului caleaeuropeana.ro. Vom folosi forte civile si militare. E parte a apararii noastre. Vom aproba o nouă strategie hibridă , cu sprijinul UE. Cele doua organizații trebuie sa lucreze impreuna. E o strategie NATO, cu elemente de cooperare cu UE. Va fi și o intalnire cu Federica Mogherini”, a precizat oficialul citat.

UPDATE marti, 1 decembrie, ora 15.00

NATO pregătește deschiderea Biroului din Moldova, a anunțat un înalt oficial NATO, potrivit corespondentului caleaeuropeană.ro
Mai multe detalii aici.

nato2

UPDATE Marti, 1 decembrie, 14.45

”Analizăm activitatea rusa in Marea Neagra, inclusiv prezența militara cu echipamente in Crimeea. Asta afectează securitatea in Marea Neagra”, a declarat un înalt oficial NATO, la Bruxelles, potrivit corespondentului caleaeuropeana.ro.

”Ani de zile nu am vazut Rusia ca o problema, a explicat oficialul citat. Nu a fost o prioritate pentru analiza noastra. Am refocusat analizele care includ Rusia. E multa expertiza pe Est si Rusia la NATO. Comparand cu Sudul, avem nevoie de mai multe investitii in analiza pe Est. Amenintarea nucleara a Rusiei – integrarea exercițiilor nucleare la rusi au fost observate”.

Comentând implicarea trupelor americane în baze din România și Bulgaria, oficialul NATO a arătat că ”ce fac SUA pe acțiuni bilaterale în România și Bulgaria – bazele americane, n.r.- aduce stabilitate. Avem forte de integrare a unitatilor care sunt mici birouri NATO in sase tari din Est. Sunt unități NATO care faciliteaza receptia de forte rapide NATO daca e nevoie si organizeaza exercitii”.

Mai multe detalii AICI.

UPDATE Marti, 1 decembrie, ora 12.31

Ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, participă la reuniunea minisștrilor de Externe NATO

lazar comanescu1Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu participa în perioada 1-2 decembrie 2015, la Bruxelles, la reuniunea miniștrilor de externe NATO, potrivit comunicatului de presă transmis către caleaeuropeana.ro. Vor avea loc, în acest cadru, o reuniune şi un dineu de lucru în format Aliat, o reuniune dedicată Afganistanului în format Resolute Support Mission (RSM), precum şi reuniunea Comisiei NATO – Ucraina (NUC).
Discuţiile în format Aliat se vor concentra asupra situaţiei de securitate din vecinătăţile ‎estică şi sudică ale NATO, precum şi asupra perspectivelor de adaptare strategică a Alianţei la ameninţările şi factorii de risc în continuă evoluţie. Totodată, va fi abordată politica NATO a „uşilor deschise”, miniştrii de externe din statele membre urmând să decidă cu privire la aderarea Muntenegrului la Alianţa Nord-Atlantică.
Reuniunea Comisiei NATO – Ucraina va aborda ultimele evoluţii de securitate din Ucraina, precum şi modalităţile prin care Aliaţii pot sprijini în continuare partea ucraineană.
Reuniunea dedicată Afganistanului urmează să ia decizii referitoare la continuarea misiunii Resolute Support şi va dezbate modul de abordare al NATO în relaţia cu partea afgană, în viitor.
În marja ministerialei NATO, şeful diplomaţiei române va avea întâlniri bilaterale cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, şi cu omologi din state membre NATO şi din ţări partenere ale Alianţei.

UPDATE Luni, 30 noiembrie

Ambasadorul Douglas E. Lute Ambasadorul SUA, Reprezentanța permanentă la NATO, a susținut o conferință de presă la sediul NATO, înaintea reuniunii ministrilor de Externe. 

Va prezentam principalele declaratii:

“Sunt mai multe priorități decât în 2012 pentru Europa. Dar Afganistan are nevoie de resurse de finanțare. Relația NATO-Afganistan înseamnă efort pe termen lung. Astăzi e mai mult efort și dorință din partea Afganistanului.

foto-caleaeuropeana.ro

foto-caleaeuropeana.ro

În al doilea rand, vom discuta despre provocarile de la Sud. Aliatii se vor intalni cu Federica Mogherini. E important pt ca ce se intampla in susdul nato e si in sudul ue. Intrebarea e cum contriuie nato la coalitia internationala. e nevoie de efort al aliatilor si de extindere a eforturilor in coalitie. 26 de membri nato contribuie la coalitie. din total  67. NATO e furnizorul de forță pentru coaliție. NATO contribuie prin capabilitățui militare în Irak si Iordania. Avem efortulri de construire a capabilităților militare. Contribuția NATO este de a ajuta partenerii care sunt sub amenințarea DAESH. Se va vorbi si de noul cadru de gestionare a razboiului hibrid. Mogherini trebuie sa fie la aceasta discutie. Pentru ca unele responsabilitati se impart intre NATO si UE. e un triunghi de responsbilitati, adaugand si statele. Ave pasi de prevenire de facut.

Relatiile cu Rusia sunt diferite de acum 20 de ani. Inainte de Crimeea era intentia de a avea un parteneriat strategic. Dupa anexare Crimeei si destabilizarea Donbasului nu mai e cazul. dar ce tip de relatie avem acum? Cele doua parti raman vecini puternici. Credem ca Rusia are influenta asupra militiilor separatiste din Donbas. Nu cred ca progresul privind incetarea focului si retragerea armamentului greu au fost influentate de Rusia. SUA si alti membri NATO au pregatit forte ucrainene in vestul Ucrainei. Am livrat cateva sisteme de radar sofisticate, elemente defensive pentru avertizare timurie fata de rachete ale fortelor separatiste care pun in pericol fortele ucrainene.

Noi am decis in Tara Galilor sa respectam Actul Fondator Rusia-NATO, desi era evident ca Rusia nu il respecta. Raspunsul NATO la agresiunea rusa a fost sa ramana in Actul Fondator, sa nu trimita trupe la aliatii estici. Nu am schimbat localizarea capacitatilor nucleare NATO. Este clar ca nu avem un partener strategic. Credem ca Rusia s-a indepartat. dar NATO si Rusia vor ramane vecini si nu se vor muta.

Miercuri dimineata discutam politica portilor deschise. Articolul 10 al Tratatului de la Washington stabileste asta. Ministrii de externe vor decide daca invita Muntenegrul. Mai sunt alte trei tari care au spus ca doresc sa adere. Cred ca Georgia Bosnia si Macedonia ar putea i teme de discutie. Decizia de extindere a NATO se ia de catre membri, Rusia nu va fi in incapere si nu va vota. Este decizia Muntenegrului sa adere. E la sute de kilometri de Rusia.

Apoi se va dicuta situatia din Ucraina. NATO trebuie să priveasca spre Sud dar și în Est. Încetarea focului a fost imperfectă, unele arme grele au fost retrase dar nu toate. Au fost alegeri locale în Mariopol. reformele constituționale nu au fost încheiate. La G20 liderii au fost de acord să mențină sactiunile la adresa Rusiei pana la implementarea integrala a Acordului de la Minsk.

Au existat informații despre celule DAESH în Afganistan. Orice informații despre steaguri ridicate de DAESH constituie interes pentru comunitatea internationala.

Avionul rusesc doborât era in Turcia, a fst avertizat repetat. Nu e prima incursiune ruseasca in spatiul turces. Prin aranjamentul intre Coalitie si Rusia se stabileste unde operezi, pe ce frecventa emiti, ofiteri de legatura pentru reducerea accidentelor. Dar atunci nu a fost emis un plan de zbor in spatiul NATO. Este periculos, nenecesar. Nu stiam de un plan de zbor în spațiul NATO”.


UPDATE 30 noiembrie, 14.00

Secretarul genaral NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit, luni, înainte de începerea Ministerialei NATO – reuniunea ministrilor de Externe, despre principalele teme care vor fi discutate. Acesta a anunțat că NATO va ramane in Afganistan, iar invitarea Muntenegrului sa adere la NATO ar fi o decizie istorica. ”Avem nevoie de o mai stransa cooperare NATO-UE”, a mai spus Stoltenberg, menționând că la întâlnirea ministrilor de Externe NATO va fi prezentă și Federica Mogherini, șefa diplomației UE. În privința Rusiei, acesta a spus că NATO este pregătită să răspundă provocărilor, de la Nord la Sud și că se fac eforturi în cadrul OSCE, pentru a transparentiza exercițiile militare, inclusiv cele ”așa-zis” nepregătite.

jensVa prezentăm cele mai importante declarații:

“În Afganistam vom revedea misiunea, împreună cu ministrul afgan. Vom discuta cum vom continua misiunea de pregătire a forțelor afgane până în 2016 și cum vom finanta forțele afgana până în 2020.

Vom discuta cu Mogherini situația din Sud. despre o cooperare mai strânsă între UE și NATO. Avem o creștere a pregătirii forțelor noastre. Nu suntem gata doar pentru provocările din Est, ci și în Sud. Avem foțe de răspuns testate în Spania, Italia, Portugalia. Am cThe Prime Minister of Turkey visits NATOrescut nivelul de informații strânse în regiune.

M-am întânit cu premierul turc, am discutat incidentul soldat cu doborarea avionului rusesc. Toti aliatiii sprijina integritatea teritoriala si aeriana a turcilor. Este important sa ramanam calmi.

Vom adopta o noua strategie, care sa pregatească si sa contracareze amenintarile hibride.

Trebuie sa restauram credibilitatea in relatia cu Rusia. Vom discuta despre transparenta si reducerea risculrilor.

Vom reconforma suportul pentru Ucraina. Oferim suport practic pentru comanda si control si capabilitati logistice.

Ministrii de Externe vor decide dacă incepe discutile de aderare pentru Muntenegru. Va fi o decizie istorica. Arata angajamentul nostru pentru Balcanii de vest si politica usilor deschise. Decizia de miercuri e doar invitarea de aderare. Apoi 28 de aliați trebuie să ratifice decizia.

Am vrea ca Rusia sa joace un rol constructiv, sa lupte cu ISIL. Pana acum, a atacat mai multe alte tinte decat ISIL. Am vrea sa isi concentreze eforturile impotriva inamicului comun. Am exprimat ingrijorarile privind prezenta rusa in Siria si incidentele in care sunt implicati rusii, inclusiv cu avionul doborat.

Documentul de la Viena stabilește în ce condiții se pot face exerciții militare fără observatori. În cadrul OSCE încercăm să modernizăm acest document. Trebuie să evităm incidentele. Ce s-a întâmplat în Turcia arată care pot fi consecințele.

NATO trebuie să se concentreze la ce se întâmplă în Irak si Siria, dar și pe provocările de la ESt, în special din Ucraina. Nu avem luxul de a alege. Trebui să facem ambale în același timp. Și asupa Ucrainei, în comitettul TO-Ucraina, să vedem cum răspundem rusiei, dar și în sud, inclusiv la granița turciei cu siria si irak. NATO a avut ani de zile misiuni în Turcia. Avem rachete Patriot, parte a pachetului de protecție a Turciei. Turcia e aproape de linia frontului. Vom continua să oferim sprijin turcie, vom lua deciziile pe măsuri exacte în viitor. Vom continua să sprijinim Turcia și să întărim apărarea ei aeriană.

Luăm cele mai importante măsuri de întărire a apărării de la razboiul Rece. De la Nord, de la marea Baltică, până la sud, la Mediterană.”

Stoltenberg -Toți aliații sprijină dreptul Turciei de a-și apăra integritatea teritorială și spațiul aerian

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg și premierul turc, Ahmet Davutoglu s-au întâlnit luni la cartierul general al Alianței Nord-Atlantice de la Bruxelles, în marja reuniunii miniștrilor de Externe ai Alianței, ce este programată pentru 1-2 decembrie.

Potrivit unui comunicat oficial NATO, cei doi lideri au discutat importante probleme internaționale, inclusiv criza din Siria și incidentul de săptămâna trecută care a determinat prăbușirea unei aeronave a aviației militare ruse.

VIDEO

”Toți aliații sprijină dreptul Turciei de a-și apăra integritatea teritorială și spațiul aerian. Întâmpin eforturile Turciei de a stabili contacte și un dialog cu Moscova pentru a de-escalada situația. Este important să calmăm tensiunile”, a spus Stoltenberg la conferința comună de presă cu premierul turc.

”Incidentul de săptămâna trecută arată cât de importantă este consolidarea mecanismelor internaționale pentru a construi stabilitate, transparență și predictibilitate în relația noastră cu Rusia. Acestea sunt elemente cheie pentru reducerea riscurilor de incidente”, a mai punctat secretarul general NATO. 

Acesta a menționat că subiectul activităților militare și a transparenței acestora vor fi discutate la reuniunea ministerială din 1-2 decembrie și a îndemnat Rusia să practice un rol constructiv în Siria prin atacarea ISIS, adăugând că NATO sprijină eforturile internaționale pentru o soluție politică veritabilă a conflictului sirian.

”Niciun prim-ministru turc, niciun președinte, nicio autoritate nu se va scuza”, a declarat la rândul său și premierul Davutoglu, precizează Agerpres.

”Niciun stat nu ne poate pretinde scuze, pentru că nu ne-am făcut decât datoria, și anume protejarea spațiului nostru aerian și a frontierei noastre”, a adăugat premierul turc.

”Sperăm că Rusia va reconsidera sancțiunile economice decretate, a mai spus Davutoglu, subliniind că acestea contravin intereselor ambelor părți.

”Suntem pregătiți să discutăm, prin canale diplomatice și militare, cu Rusia, și nu avem nicio intenție de a avea o escaladare a situației cu Moscova”, a mai afirmat șeful guvernului de la Ankara.

Citiți și Turcia a predat Rusiei trupul neînsuflețit al pilotului ucis după doborârea avionului SU-24

Citiți și Avion rus doborât: militarii turci au avertizat piloții de 10 ori în cinci minute. Rebelii sirieni ar fi ucis unul dintre piloți

Citiți și Vladimir Putin a reacţionat după doborârea avionului rusesc: „O lovitură în spate aplicată de complicii teroriştilor“

Citiți și Consiliul Nord-Atlantic: Evaluările NATO arată că avionul militar rus doborât intrase în spațiul aerian al Turciei

Citiți și Doborârea avionului rus ar fi necesitat aprobarea SUA, spune Serghei Lavrov după o convorbire cu John Kerry

Kremlinul a anunțat luni că, în marja Conferinței internaționale privind schimbările climatice (COP21), începută în cursul zilei la Paris, nu este prevăzută nicio întrevedere între președintele rus Vladimir Putin și cel turc Recep Tayyip Erdogan, în pofida unei solicitări în acest sens a liderului de la Ankara.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
10 Comments

10 Comments

  1. Pingback: VIDEO Premierul Turciei la NATO: Nu ne vom scuza în fața Rusiei; Alianța se pregătește de reuniunea miniștrilor de Externe (1-2 decembrie) | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Reuniunea ministerială NATO începe azi: Lazăr Comănescu se întâlnește la cartierul general al Alianței cu Jens Stoltenberg | caleaeuropeana.ro

  3. Pingback: VIDEO. MApN: A fost activat Comandamentul multinaţional de divizie Sud-Est al NATO | caleaeuropeana.ro

  4. Pingback: CORESPONDENTA din Bruxelles. Oficial NATO: “Analizăm activitatea rusă in Marea Neagra, inclusiv prezența militara cu echipamente in Crimeea. Asta afectează securitatea in Marea Neagra” | caleaeuropeana.ro

  5. Pingback: CORESPONDENTA din Bruxelles. Oficial NATO: “Analizăm activitatea rusă in Marea Neagra, inclusiv prezența militara cu echipamente in Crimeea. Asta afectează securitatea in Marea Neagra” | caleaeuropeana.ro

  6. Pingback: Kremlin-ul anunță represalii după invitația de aderare la NATO adresată Muntenegrului | caleaeuropeana.ro

  7. Pingback: NATO a invitat Muntenegrul să devină al 29-lea membru al Alianței Nord-Atlantice | caleaeuropeana.ro

  8. Pingback: Jens Stoltenberg vine în România înaintea summit-ului de la Varșovia din iulie 2016 | caleaeuropeana.ro

  9. Pingback: Jens Stoltenberg vine în România înaintea summit-ului NATO de la Varșovia din iulie 2016 | caleaeuropeana.ro

  10. Pingback: Germania prezintă cum va aborda arhitectura securității europene, înainte de preluarea Președinției OSCE, organizație care ar putea relansa dialogul cu Rusia | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Contra-propunerea NATO la garanțiile cerute de Moscova. Jens Stoltenberg Am invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni. Riscul unui conflict este real, dar nu vom face compromisuri în a proteja și apăra aliații

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a apreciat marți că riscul unui conflict în vecinătatea estică a Alianței este unul “real”, solicitând din nou Rusiei să dezescaladeze situația de la granița cu Ucraina, avertizând că o ofensivă militară va avea “costuri ridicate” pentru Moscova. De asemenea, el a anunțat că a invitat toți membrii Consiliului NATO-Rusia la o serie de întrevederi pentru a calma starea tensionată a securității europene și pentru a aborda relațiile dintre NATO și Rusia.

Aflat într-o vizită la Berlin, Stoltenberg a făcut aceste afirmații în cursul unei conferințe comune de presă cu cancelarul german Olaf Scholz, cel care cu o zi în urmă a îndemnat, de la Madrid, Rusia să facă “paşi fără echivoc” către o dezescaladare în Ucraina, apreciind că situația este foarte gravă.

“Astăzi, am abordat consolidarea militară a Rusiei în Ucraina și în jurul acesteia și implicațiile pentru securitatea europeană. Riscul unui conflict este real. Aliații NATO fac apel la Rusia să dezescaladeze. Iar orice nouă agresiune va avea un cost ridicat pentru Moscova”, a spus Jens Stoltenberg, alături de Olaf Scholz, pe care l-a primit la sediul NATO luna trecută, la două zile distanță după instalarea acestuia în funcția de cancelar.

 

Secretarul general al NATO a reafirmat natura defensivă a Alianței Nord-Atlantice și faptul că aceasta nu reprezintă o amenințare pentru Rusia. În același timp, a afirmat că NATO rămâne o alianță fidelă abordării sale duale față de Moscova: postură de apărare și descurajare puternice combinate cu dialog politic.

“Aliații NATO și Rusia s-au întâlnit săptămâna trecută în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar aliații NATO sunt pregătiți să se întâlnească din nou, pentru a înainta propuneri concrete și pentru a pune pe masă propuneri scrise și pentru a căuta rezultate constructive. Am invitat astăzi toți membrii Consiliului NATO-Rusia la o serie de reuniuni“, a spus el.

Săptămâna trecută a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa la Viena. Reuniunile au avut loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Astfel, Jens Stoltenberg a subliniat la Berlin că a propus aceste serii de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el.

Secretarul general aliat a mai punctat că țările NATO sunt pregătite să discute cu Rusia și despre controlul armamentului, dezarmare și non-proliferare, încurajând Rusia să contribuie la reducerea amenințărilor nucleare. 

Însă, a avertizat Stoltenberg, NATO va asculta îngrijorările Rusiei fără a face compromisuri.

“Așadar, NATO este pregătită, iar aliații NATO sunt pregătiți să se implice și să asculte preocupările pe care le-ar putea avea Rusia. Dar nu vom face compromisuri cu privire la principiile fundamentale cum ar fi dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale și capacitatea NATO de a proteja și apăra toți aliații. (…) Vom continua să ne consultăm foarte îndeaproape între aliații NATO, și cu partenerii noștri, inclusiv, bineînțeles, cu Uniunea Europeană.”, a conchis el.

Situația din vecinătatea estică a NATO relevă perspective de înrăutățire pe fondul intensificării mijloacelor de dialog diplomatic.

După reuniunile cu Rusia de săptămâna trecută, intercalate de consultări la nivelul NATO și la nivelul SUA – UE, secretarul de stat al SUA Antony Blinken efectuează în această săptămână vizite la Berlin și la Kiev pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea, în timp ce șefa diplomației germane Annalena Baerbock s-a aflat la Kiev pentru a oferi asigurări Ucrainei și la Moscova pentru a avertiza Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”.

Însă, din punct de vedere al caracterului critic al situației, Marea Britanie a trimis arme antitanc Ucrainei în contextul unui ”comportament din ce în ce mai amenințător al Rusiei, NATO și Ucraina au semnat un nou acord de consolidare a cooperării împotriva atacurilor cibernetice, iar șeful diplomației UE a spus că Uniunea Europeană ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas.

Continue Reading

NATO

NATO și Ucraina au semnat un acord de consolidare a cooperării împotriva atacurilor cibernetice, la câteva zile după un atac informatic la adresa Kievului

Published

on

© NATO

NATO şi Ucraina au semnat luni la Bruxelles un acord care prelungeşte şi consolidează cooperarea împotriva atacurilor cibernetice, la trei zile după un masiv atac informatic care a vizat site-urile web ale mai multor ministere ucrainene.

Agenția NATO pentru Comunicații și Informații (Agenția NCI) și Ucraina au semnat, la 17 ianuarie 2022, un memorandum de acord reînnoit în vederea continuării colaborării lor în cadrul unor proiecte legate de tehnologie, informează Alianța Nord-Atlantică într-un comunicat.

Duminică, Ucraina a afirmat că dispune de “dovezi” privind implicarea Rusiei în acest atac cibernetic de amploare, care intervine într-un context de puternice tensiuni între Kiev şi Moscova. Atacul cibernetic, efectuat în noaptea de joi spre vineri, a vizat site-urile mai multor ministere ucrainene, care au fost inaccesibile timp de mai multe ore, amintește AFP, potrivit Agerpres.

Citiți și Bogdan Aurescu condamnă atacul cibernetic „masiv” împotriva Guvernului ucrainean: Sprijinul nostru pentru suveranitatea și integritatea Ucrainei rămâne ferm

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, anunţase încă de vineri viitoarea semnare a unui acord cu Kievul, care să permită autorităţilor ucrainene acces la platforma de schimb de informaţii cu aliaţii cu privire la soft-uri de tip malware.

Acest acord a fost semnat luni la sediul Alianţei din Bruxelles de către ambasadoarea ucraineană pe lângă NATO, Natalia Galibarenko, şi de Ludwig Decamps, şeful agenţiei NATO specializate în comunicaţii (NCI).

De când Consiliul de supraveghere al agenției a aprobat primul acord în 2015, agenția a sprijinit în mod constant Ucraina în chestiuni tehnologice, în principal prin intermediul Fondului fiduciar NATO-Ucraina pentru comandă, control, comunicații și calculatoare (C4).

“Memorandumul semnat astăzi continuă cooperarea noastră stabilită în 2015. Cu sprijinul NATO, intenționăm să introducem în continuare tehnologii și servicii informatice moderne în sistemul de comandă și control al Forțelor Armate ale Ucrainei”, a declarat ambasadorul Nataliia Galibarenko, șeful misiunii Ucrainei la NATO.

Proiectele includ un efort de livrare a echipamentelor de comunicații securizate în Ucraina în decembrie 2018, care sunt încă în uz în prezent.

Continue Reading

NATO

Un detașament de 30 de militari de la Brigada Multinațională de la Craiova, dislocat de România la misiunea UE din Bosnia și Herțegovina

Published

on

© MApN/ Facebook

România a suplimentat contribuția la misiunea EUFOR ALTHEA prin participarea, începând de luni, 17 ianuarie, cu un detașament format din 30 de militari ai Batalionului 22 Infanterie „Romanați” din Caracal, aflat în subordinea Brigăzii Multinaționale de Sud-Est din Craiova, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Infanteriștii olteni se vor alătura celor 39 de militari ce desfășurau, în principal, activități de stat major în cadrul comandamentului misiunii EUFOR ALTHEA dislocat în Camp Butmir, Sarajevo.

Plutonul de manevră este dotat cu mijloace tehnice blindate – PIRANHA III C, se află sub comanda operațională a Comandamentului Forțelor Întrunite din Statul Major al Apărării și va fi integrat în Batalionul Multinațional al misiunii EUFOR ALTHEA. Militarii români vor executa, timp de șase luni, misiuni în sprijinul autorităților locale având ca scop menținerea unui climat de securitate și stabilitate, concomitent cu dezvoltarea și instruirea forțelor armate din Bosnia și Herțegovina.

Decizia de suplimentare a contribuției României la Operația EUFOR ALTHEA a fost luată pentru îmbunătățirea nivelului de protecție a forței pe timpul executării misiunilor în acest teatru de operații.

Suplimentarea de forțe se înscrie în plafonul aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării privind forțele și mijloacele Armatei României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului național în anul 2022.

Misiunea EUFOR ALTHEA a Uniunii Europene se desfăşoară pe teritoriul Bosniei şi Herţegovinei începând cu anul 2004, în baza unui mandat al Organizației Națiunilor Unite.

Participarea României la operația EUFOR Althea reflectă atât consolidarea angajamentului asumat în cadrul Uniunii Europene, cât şi a parteneriatului NATO-UE, reprezentând, în același timp, un element de menținere a securității şi stabilității în regiune.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Afganistan: UE sprijină educația, sănătatea și mijloacele de trai ale populației afgane cu 268,3 milioane de euro

CONSILIUL UE3 hours ago

Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu: Implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare de 15% pentru grupurile multinaționale din UE reprezintă o prioritate pentru România

ROMÂNIA3 hours ago

România va avea un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu îl va prezenta mâine la Palatul Cotroceni

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Un nou set de instrumente privind modalitățile de atenuare a interferențelor străine în cercetare și inovare în UE a fost publicat de Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, scrisoare către Emmanuel Macron prin care solicită ca aderarea României la Schengen să se afle printre obiectivele președinției franceze a Consiliului UE

RUSIA4 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

RUSIA4 hours ago

Antony Blinken îi cere lui Serghei Lavrov continuarea căii diplomatice pentru a detensiona situația generată de consolidarea militară a Rusiei în Ucraina

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Secretarul de stat american, Antony Blinken, vizită oficială în Kiev și Berlin pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea

NATO4 hours ago

Contra-propunerea NATO la garanțiile cerute de Moscova. Jens Stoltenberg Am invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni. Riscul unui conflict este real, dar nu vom face compromisuri în a proteja și apăra aliații

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Noul Bauhaus european: Încep înscrierile pentru premiile pe 2022. Vor fi recompensate ideile care contribuie la crearea unor locuri sustenabile și incluzive

RUSIA4 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN9 hours ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

RUSIA1 day ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA1 day ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA4 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO6 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

Advertisement

Team2Share

Trending