Connect with us

U.E.

Premierul ungar, Viktor Orban, acuzat de antisemitism, începe astăzi o vizită de trei zile în Israel

Published

on

Premierul ungar, Viktor Orban, urmează să ajungă miercuri în Israel, unde va avea o întâlnire cu omologul său, Benjamin Netanyahu, în pofida acuzațiilor de antisemitism care îl vizează, anunță DPA, citat de Agepres.

Orban, a cărui vizită se va dura până vineri, se va confrutna cu un protest anunțat cu ocazia vizitelo sale de joi la memorialul Holocaustului Yad Vashem, de la Ierusalim.

Organizatorul protestului, Amnesty International, l-a acuzat pe liderul ungar că este ”în pragul negării Holocaustului” şi de oprimarea unor grupuri minoritare, care-i includ pe evrei şi opoziţia politică.

În pofida diferențelor dintre cei doi oficiali, Orban și Netanyahu au găsit puncte comune prin declanțarea unpr atacuri asupra solicitanților de azil.

De altfel, la începtulul lunii, premierul israelian a precizat că Israelul va continua să le ofere ajutor umanitar refugiaţilor sirieni care fug de război, însă nu va primi niciun civil pe teritoriul său.

Deşi evreii din Ungaria au exprimat preocupări privind nuanţele antisemite ale campaniei lui Orban împotriva lui Soros, în timpul mandatului premierului de dreapta Ungaria a devenit un susţinător fidel al Israelului.

Ungaria a fost una dintre cele 35 de ţări care s-au abţinut la votul din Adunarea generală a ONU prin care a fost condamnată mutarea controversată a ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim.

Premierul ungar a fost ales detaşat pentru un al treilea mandat în luna aprilie. El şi-a făcut campanie declarându-se un oponent ferm al migraţiei non-creştine, promiţând măsuri aspre împotriva refugiaţilor şi migranţilor, precum şi confruntări frecvente cu Uniunea Europeană, în special în domeniul protecţiei solicitanţilor de azil.

Alianța politică condusă de FIDESZ, partidul premierului Viktor Orban, a obținut o victorie categorică în alegerile din Ungaria, reușind să își asigure o majoritate de două treimi în Parlament. În acest context, Viktor Orban rămâne la putere până în 2022.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Balcanii de Vest ar putea deveni ”o nouă poartă energetică” a Europei, susține comisarul european pentru extindere înaintea summitului dedicat acestei regiuni

Published

on

© European Union

Balcanii de Vest ar putea deveni ”o nouă poartă energetică” a Europei, o regiune prin care Uniunea Europeană s-ar putea aproviziona pe ”noi rute, din surse diferite și într-un mod mult mai fiabil”, a evidențiat luni comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, în cadrul comisiei pentru afaceri europene a parlamentului ungar, relatează MTI, citat de Agerpres.

Făcând trimitere la summitul Balcanilor de Vest, găzduit de Albania, oficialul european a menționat că alegerea locului ”indică în mod clar faptul că extinderea a devenit una dintre cele trei priorităţi principale pentru UE”.

”Stabilitatea, securitatea şi prosperitatea în Europa nu pot fi asigurate fără extindere”, a spus comisarul, adăugând că Europa nu poate nici să concureze la nivel global, nici să-şi protejeze interesele geopolitice regionale fără a integra pe deplin Balcanii de Vest.

Liderii statelor membre UE și cei ai partenerilor din Balcanii de Vest se reunesc marți la Tirana în cadrul unui summit dedicat acestei regiuni, primul de acest fel organizat într-o capitală a unei țări aspirante la Uniune, care a dechis, alături de Macedonia de Nord, o nouă etapă în relațiile cu UE în urma primelor conferințe interguvernamentale privind negocierile de aderare, care au avut loc la 19 iulie 2022. 

Citiți și:
Klaus Iohannis participă marți la summitul UE – Balcanii de Vest de la Tirana. Gestionarea migrației, reziliența și energia, printre temele dominante

Reuniunea are loc la scurtă vreme după ce Comisia Europeană a adoptat pachetul său de extindere 2022, care oferă o evaluare detaliată a situației actuale și a progreselor înregistrate de țările din Balcanii de Vest și de Turcia pe calea fiecăreia către Uniunea Europeană, cu un accent deosebit pe punerea în aplicare a reformelor fundamentale, precum și orientări clare cu privire la prioritățile viitoare în materie de reforme.

Până a deveni însă poartă energetică pentru Europa, țările din această regiune sunt sprijinite financiar de Uniunea Europeană, care a anunțat la începutul lunii noiembrie un pachet de un miliard de euro pentru Balcanii de Vest, care se confruntă cu provocări generate de criza energetică.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Pactul Verde: UE aprobă o lege pentru combaterea defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, determinate de producția și consumul din UE

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

Parlamentul European și Consiliu, cei doi co-legiuitori  ai UE, au ajuns luni, 5 decembrie, la un acord provizoriu cu privire la un regulament al UE privind lanțurile de aprovizionare care nu provoacă defrișări. Odată adoptat și aplicat, noul act normativ va garanta că un set de bunuri esențiale introduse pe piața UE nu vor mai contribui la defrișarea și degradarea pădurilor în UE și în alte părți ale lumii.

Potrivit Comisiei Europene, defrișările și degradarea pădurilor sunt factori importanți pentru schimbările climatice și pierderea biodiversității – cele două provocări de mediu cheie ale timpului nostru. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că 420 milioane de hectare de pădure – o suprafață mai mare decât cea a Uniunii Europene – au fost pierdute din cauza defrișărilor între 1990 și 2020. În ceea ce privește pierderea netă de suprafață (diferența dintre suprafața de pădure defrișată și noua suprafață de păduri plantate sau regenerate), FAO estimează că lumea a pierdut aproximativ 178 milioane de hectare de acoperire forestieră în aceeași perioadă de timp, ceea ce reprezintă o suprafață de trei ori mai mare decât cea a Franței.

De asemenea, Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) estimează că 23% din totalul emisiilor antropice de gaze cu efect de seră (2007-2016) provin din agricultură, silvicultură și alte utilizări ale terenurilor. Aproximativ 11 % din totalul emisiilor provin din silvicultură și alte utilizări ale terenurilor, în principal din defrișări, în timp ce restul de 12 % reprezintă emisii directe din producția agricolă, cum ar fi cele provenite din creșterea animalelor și din îngrășăminte.

Astfel, odată cu intrarea în vigoare a noilor norme, toate companiile relevante vor trebui să efectueze un control riguros dacă introduc pe piața UE sau exportă de pe piața UE: ulei de palmier, bovine, soia, cafea, cacao, lemn și cauciuc, precum și produse derivate (cum ar fi carnea de vită, mobila sau ciocolata). Aceste produse de bază au fost alese pe baza unei evaluări de impact amănunțite care le-a identificat ca fiind principalul motor al defrișărilor datorate expansiunii agricole.

UE este un mare consumator și comerciant de produse de bază care joacă un rol substanțial în defrișări – cum ar fi carnea de vită, cacao, soia și lemn. Noile norme vizează să garanteze că, atunci când cumpără aceste produse, consumatorii nu contribuie la degradarea în continuare a ecosistemelor forestiere. Protejarea mediului în întreaga lume, inclusiv a pădurilor și a pădurilor tropicale, este un obiectiv comun pentru toate țările, iar UE este pregătită să își asume responsabilitatea“, a declarat Marian Jurečka, ministrul ceh al mediului.

Având în vedere că UE este o economie și un consumator important al acestor mărfuri, acest pas va contribui la oprirea unei părți semnificative a defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, reducând, la rândul său, emisiile de gaze cu efect de seră și pierderea biodiversității. Acest acord major intervine chiar înainte de începerea Conferinței de etapă privind biodiversitatea (COP15), care urmează să definească obiectivele de protecție a naturii pentru următoarele decenii.

Acordul politic intervine la doar 12 luni de la propunerea Comisiei din 2021. Versiunea finală se bazează pe caracteristicile de bază propuse de Comisie, și anume: combaterea defrișărilor, indiferent dacă acestea sunt legale sau ilegale; cerințe stricte de trasabilitate care leagă produsele de bază de terenurile agricole pe care au fost produse; și un sistem de analiză comparativă la nivel național.

Parlamentul European și Consiliul vor trebui acum să adopte în mod oficial noul regulament înainte ca acesta să poată intra în vigoare. Odată ce regulamentul va intra în vigoare, operatorii și comercianții vor avea la dispoziție 18 luni pentru a pune în aplicare noile norme. Microîntreprinderile și întreprinderile mici vor beneficia de o perioadă de adaptare mai lungă, precum și de alte dispoziții specifice.

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu solicită Comisiei Europene ”alternative imediate pentru aplanarea crizei îngrășămintelor”: ”Pune în pericol securitatea alimentară a UE”

Published

on

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a cerut Comisiei Europene explicații, printr-o întrebare, cu privire la amânarea Planului de acțiune pentru o gestiune integrată a nutrienților pe 2023, solicitând, în același timp, alternative imediate pentru aplanarea crizei îngrășămintelor.

”Criza îngrășămintelor pune în pericol securitatea alimentară a UE pentru 2023 și afectează puterea de cumpărare a fermierilor și a consumatorilor”, a argumentat Motreanu, membru al Comisiei pentru dezvoltare regională din Parlamentul European.

De altfel, eurodeputatul a subliniat în Grupul PPE încă din luna februarie ”importanța utilizării îngrășămintelor obținute din gunoiul de grajd prelucrat cum ar fi produsele RENURE (Recovered nitrogen from manure – recuperarea azotului din gunoiul de grajd) pentru a reduce dependența de importurile de îngrășăminte și a promova o agricultură mai circulară”.

”Ca răspuns la solicitările noastre de a permite utilizarea produselor RENURE pentru a reduce presiunea  asupra agricultorilor declanșată de prețurile extrem de ridicate ale îngrășămintelor chimice, Comisia a declarat că la utilizarea gunoiului de grajd prelucrat, inclusiv produsele RENURE, pot fi aplicate prevederile Directivei privind nitrații ca îngrășăminte în funcție de nevoile culturilor, fără nicio limitare cu excepția zonelor vulnerabile la nitrați, pentru care limita este de 170 kg azot pe hectar. De asemenea, pentru aplicarea unor astfel de produse reciclate pe zonele vulnerabile la nitrați, statele membre pot solicita derogări temporare”, a detaliat Dan Motreanu.

Planul de acțiune pentru o gestiune integrată a nutrienților va urmări o aplicare mai durabilă a nutrienților și stimularea pieței pentru recuperarea nutrienților și circularitate în scopul de a atinge obiectivul de reducere a pierderilor de nutrienți cu cel puțin 50% până în 2030.

Se preconizează că atingerea acestui obiectiv va permite reducerea utilizării îngrășămintelor cu 20%, ce ar permite și reducerea dependenței de îngrășăminte chimice importate.

Continue Reading

Facebook

COMUNICATE DE PRESĂ35 mins ago

Pavilionul Multifuncțional din incinta Institutului Cantacuzino, un proiect sustenabil realizat de Leviatan Design și Ubitech Construcții, a fost recepționat

U.E.56 mins ago

Balcanii de Vest ar putea deveni ”o nouă poartă energetică” a Europei, susține comisarul european pentru extindere înaintea summitului dedicat acestei regiuni

COMISIA EUROPEANA59 mins ago

Pactul Verde: UE aprobă o lege pentru combaterea defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, determinate de producția și consumul din UE

GENERAL1 hour ago

UE și SUA au convenit să lanseze Inițiativa Transatlantică privind Comerțul Durabil, pe fondul unui răspuns constructiv al Washingtonului la preocupările europene legate de Legea privind Reducerea Inflației

Dan Motreanu2 hours ago

Dan Motreanu solicită Comisiei Europene ”alternative imediate pentru aplanarea crizei îngrășămintelor”: ”Pune în pericol securitatea alimentară a UE”

MAREA BRITANIE2 hours ago

SUA și Marea Britanie se angajează să continue cooperarea pentru a ”sprijini Ucraina în fața războiului de agresiune al Rusiei”

U.E.4 hours ago

Șeful diplomației UE îi răspunde lui Macron: Ieșirea din război se va face prin “garanții de securitate pentru Ucraina. Pentru Rusia, vom vorbi mai târziu”

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Președinta R. Moldova, vizită în SUA. Maia Sandu s-a întâlnit cu Nancy Pelosi și Samantha Power: Parteneriatul cu Statele Unite, esențial pentru a face față riscurilor

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Șeful Consiliului European era “mai optimist” acum câteva luni privind intrarea României, Bulgariei și Croației în Schengen: Acum, atmosfera este diferită

CONSILIUL UE19 hours ago

Președintele interimar al Senatului i-a prezentat președintelui Consiliului Federal al Austriei argumentele pentru care România merită în Schengen: Trebuie explicate până în ultima secundă

ROMÂNIA20 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO6 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL7 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending