Connect with us

U.E.

Premierul Ungariei Viktor Orban își retrage sprijinul politic pentru candidatul popularilor europeni la funcția de președinte al Comisiei Europene, Manfed Weber: Căutăm un candidat potrivit

Published

on

©️HC Stache/ Twitter

Premierul Viktor Orban a anunțat că guvernul Ungariei își retrage sprijinul pentru candidatul popularilor europeni Manfred Weber la funcția de președinte al Comisiei Europene, anunță MTI, citat de Agerpres.

În cadrul unei conferințe de presă comune cu vicecancelarul Austriei, Heinz-Cristian Stache, premierul maghiar a fost solicitat să comenteze decizia partidului ungar de guvernământ Fidesz de a nu-l mai susține pe Weber în competeția europeană pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Prim-ministrul a răspuns că guvernul de la Budapesta nu poate sprijini o candidatură pentru o persoană care nu dorește acest lucru.

Orban a arătat că reprezentantul Partidului Popular European a declarat deja că nu doreşte să devină preşedinte al Comisiei Europene cu ajutorul voturilor din Ungaria. ”Aceasta este o poziţie serioasă şi o încălcare a principiului de a respecta întotdeauna alegătorii”, a apreciat premierul.

Guvernul Ungariei consideră că niciunul din candidaţii la funcţia de preşedinte al CE nu este corespunzător, a spus Orban. ”Căutăm un candidat potrivit”, a afirmat el în conferinţa de presă.

Anunțul lui Viktor Orban vine după ce vicepremierul italian și unul dintre cei mai proeminenți lideri populiști, Matteo Salvini, i-a propus premierul maghiar la 3 mai să creeze o alianță între grupul partidelor naționaliste pe care Salvini îl conduce și Partidul Popular European (PPE), din care formațiunea lui Orban încă face parte, deși este suspendat din forurile partidului.

Amintim că la 20 martie, Partidul Popular European a decis suspendarea formațiunii Fidesz, înființând un Comitet de Evaluare, condus de fostul președinte al Consiliului European, Herman Van Rompuy, din care mai fac parte fostul președinte al Parlamentului European Hans-Gert Pottering, și fostul cancelar austriac Wolfgang Schussel, care va evalua respectarea statutul de drept și a valorilor PPE în Ungaria.

Citiți și:
Prima reacție a lui Viktor Orban, după ce s-a votat suspendarea partidului Fidesz din familia popularilor europeni: ,,Nu îmi voi schimba abordarea politică”

După alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, vor fi decise viitoare poziții cheie în arhitectura instituțională a Uniunii Europene.

Mai întâi, în baza inițiativei Spitzenkandidaten (n.r. – candidat cap de listă), candidatul familiei politice care va câștiga alegerile europene va fi propus președinte al Comisiei Europene și va fi, în primă instanță, însărcinat cu configurarea viitoarei Comisii Europene ce își va prelua mandatul a 1 noiembrie 2019.

Desemnarea preşedintelui Consiliului European este, în schimb, o prerogativă a şefilor statelor membre UE. Ea este prevăzută să aibă loc în cursul summitului european din 20-21 iunie, care loc la o lună distanță de scrutinul electoral european.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Din 2025, întreprindele mici din UE, cu o cifră de afaceri anuală de maxim 85.000 de euro, vor beneficia de norme simplificate în materie de TVA

Published

on

Consiliul a adoptat astăzi norme simplificate în materie de TVA aplicabile întreprinderilor mici a căror cifră de afaceri anuală rămâne sub un plafon de 85.000 de euro, potrivit unui comunicat.

Textul prevede că întreprinderile mici vor putea beneficia de norme simplificate privind respectarea normelor în materie de TVA dacă cifra lor de afaceri anuală rămâne sub un plafon stabilit de un stat membru în cauză, care nu poate depăși 85 000 EUR. În anumite condiții, întreprinderile mici din alte state membre care nu depășesc acest plafon, vor putea beneficia și ele de pe urma regimului simplificat, în cazul în care cifra lor de afaceri anuală totală în întreaga UE nu depășește 100 000 EUR.

Scopul noilor măsuri este de a reduce sarcina administrativă și costurile de asigurare a conformității pentru întreprinderile mici și de a crea un mediu fiscal care va ajuta întreprinderile mici să crească și să facă comerț transfrontalier mai eficient.

Întreprinderile au obligații administrative în materie de TVA și acționează drept colectori de TVA. Acest lucru generează costuri de asigurare a conformității care sunt proporțional mai însemnate pentru întreprinderile mici decât pentru întreprinderile mai mari. Sistemul actual de TVA prevede că scutirea de TVA pentru întreprinderile mici este disponibilă numai pentru întreprinderile naționale. Reforma asupra căreia s-a convenit astăzi va permite aplicarea unei scutiri de TVA similare întreprinderilor mici stabilite în alte state membre.

Normele actualizate vor îmbunătăți și modul în care sunt concepute scutirile, contribuind astfel la reducerea costurilor de asigurare a conformității în ceea ce privește TVA. Acestea vor oferi și posibilitatea de a încuraja asigurarea voluntară a conformității și, prin urmare, de a contribui la reducerea pierderii veniturilor ca urmare a neconformității și a fraudelor în domeniul TVA.

Noile norme se vor aplica de la 1 ianuarie 2025.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE va condiționa accesul la fonduri europene de statul de drept. România și-a manifestat deschiderea pentru legarea finanțărilor de respectarea statului de drept

Published

on

© European Commission/ Twitter

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene vor condiţiona accesul la finanţare în bugetul UE pentru 2021-2027 de respectarea statului de drept, potrivit unui proiect de document pregătit pentru summitul care va avea loc joi la Bruxelles, informează Reuters.

Un regim de condiţionalitate va fi introdus pentru a aborda deficienţele evidente generalizate în ceea ce priveşte buna guvernanţă a statelor membre cu privire la respectarea statului de drept“, se arată în acest proiect de document consultat de Reuters, citează Agerpres.

În document se precizează că va fi la latitudinea Comisiei Europene să recomande cum pot fi remediate astfel de probleme iar statele UE vor decide ulterior prin majoritate dacă să le susţină. Cu toate acestea, este vorba de o modificare semnificativă faţă de o propunere anterioară care prevedea că doar o majoritate de state membre UE poate opri o astfel de propunere venită de la Comisie.

Această propunere a revenit în atenție după reuniunea Consiliului Afaceri Generale care a avut loc luni, deși Polonia și Ungaria, state împotriva cărora instituțiile UE au activat articolul 7 din Tratatul UE privind respectarea statului de drept, resping categoric o astfel de propunere.

În ce privește România, țara noastră și-a prezentat luni liniile roșii în ce privește negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual, însă a manifestat deschidere legată de condiționalitatea referitoare la statul de drept.

Citiți și Klaus Iohannis, la Bruxelles: România susține legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, însă este destul de complicat de pus în practică

Cei 27 de şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor avea joi dezbateri aprinse cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, cea mai recentă propunere a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, fiind un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE.

Este o propunere inferioară celei solicitate de Comisia Europeană, care a propus un prag de 1,114% din venitul naţional brut al UE (adică un buget de 1.134 miliarde de euro la preţuri constante în 2018) şi mult sub pragul de 1,3% din venitul naţional brut al UE solicitat de Parlamentul European.

Surse citate de Reuters susţin că puţin lideri de stat sunt mulţumiţi de propunerea lui Charles Michel, care are nevoie de o aprobare unanimă, şi sunt puţini cei care se aşteaptă să se ajungă la un acord la finele acestei săptămâni.

Continue Reading

U.E.

Uniunea Europeană amenință că va impune reguli și sancțiuni mai dure pentru giganții online care nu reușesc să ţină sub control în mod adecvat dezinformarea și conținutul care incită la ură

Published

on

Companiile din sectorul înaltelor tehnologii s-ar putea confrunta cu reguli și sancțiuni mai dure în Europa dacă nu reușesc să țină sub control în mod adecvat conținutul care incită la ură și dezinformarea, a avertizat luni, la Bruxelles, comisarul european pentru piața internă, francezul Thierry Breton, după discuțiile pe care le-a avut cu directorul executiv al Facebook, Mark Zuckerberg, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Dacă toate platformele care operează pe continentul european nu respectă condiţiile pe care tocmai le-am menţionat, da, vom fi nevoiţi să intervenim într-un mod mai strict”, a declarat Breton jurnaliştilor, care a completat că noua legislație, care va fi adoptată până la finalul anului, ar putea fi mult mai dură în domeniul înaltelor tehnologii, care ar putea avea consecințe reale pentru companii precum Facebook, care, până în prezent au avut propria reglemetare.

Aceste noi reguli ”pot fi obligatorii pentru a evita acest tip de abuz, deoarece este abuziv, atunci când un conţinut total ilegal este diseminat masiv către concetăţenii noştri”, a subliniat Breton.

În cadrul întrevederilor, fondatorul celei mai mari reţele de socializare din lume, care deţine de asemenea Instagram şi Whatsapp, Mark Zuckerberg, a subliniat importanţa unui mai bun control al discursului de incitare la ură şi a dezinformării pe platforme – dar fără să fie cenzurată libertatea de exprimare.

Comisarul european pentru concurenţă Margrethe Vestager şi comisarul pentru piaţa internă Thierry Breton urmează să anunţe miercuri propuneri ce au ca obiectiv exploatarea potenţialului de date industriale ale UE şi combaterea dominaţiei Facebook, Google şi Amazon.

De asemenea, Comisia Europeană va lansa miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială, sector aflat în plină dezvoltare și dominat în mare parte de Statele Unite și China.

Executivul european speră să prezinte spre finalul anului o propunere legislativă în acest sens, după ce va avea mai multe consultări cu părțile avizate, și anume companii, sindicate, societate civilă, dar și guvernele celor 27 de state membre ale UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending